Sunteți pe pagina 1din 61

Histologia

 Ştiinţa care se ocupă cu studiul ţesuturilor


(Gr. histos=ţesătură; logos=cuvânt, discurs)

 Studiul histologiei se realizează la 3 nivele:


- celular - citologie
- tisular - histologia generală
- organe - histologia specială

 Obiectivele cursului 1
Histologia generală
 Bibliografie
1. Histologie generală-vol I- C. Mihu, M. Mărginean, M. Crişan, A.
Şovrea
- Ed Med Universitară, Cluj Napoca 2006

2. Histologie - vol II – Colectivul Catedrei de Histologie


- Ed Med Universitară, Cluj Napoca 2012

2. Histology – A Text And Atlas 6th Ed. – M. Ross


-2011

3. Junqueira's Basic Histology: Text and Atlas plus CDROM


Mescher A, 2009

2
CLASIFICAREA ŢESUTURILOR
 Ţesutul - asociere de celule şi substanţă intercelulară
care cooperează pentru realizarea unei funcţii sau a
unui grup de funcţii

 Patru tipuri fundamentale de ţesuturi - epitelial,


conjunctiv, muscular şi nervos.

 Cele patru tipuri de ţesuturi intră în componenţa


organelor : cavitare sau parenchimatoase.

 În organism, diferitele organe alcătuiesc sisteme


(respirator, digestiv, excretor, etc). 3
4
Ţesuturi - Organe

5
ORIGINEA EMBRIONARĂ A
ŢESUTURILOR
Tes. epiteliale provin din cele 3 foiţe embrionare:
- din ectoderm derivă: epidermul cu anexele,
parenchimul gl mamare,
- epit. mucoasei bucale, - nazale,
- epit. canalului anal,
- epit. senzorial al urechii interne,
- epit. mucoasei olfactive,
- retina, corneea
- adeno, neurohipofiza, epifiza
- medulosuprarenala;
6
- din mezoderm: - epitelii ce căptuşesc vasele (endotelii)
- epitelii ce căptuşesc seroasele (mezotelii)

- epiteliul parenchimului renal


- corticosuprarenala

- din endoderm: - epit. tubului digestiv


-epit. glandelor anexe ale ap. digestiv
-epit. sistemului respirator
-epit. gl. tiroide si paratiroide
- stroma timusului
■ Tes. conjunctive: majoritatea au origine mezodermo-
mezenchimală
7
 Tes. musculare: origine mezodermo-mezenchimala
(exceptie: cel. mioepiteliale - origine ectodermica);

 Tes. nervos : origine neuroectodermică


-exceptie - singurele structuri de
origine mezodermo-mezenchimala - invelisurile meningeale
si microglia .

8
 Integritatea morfo-funcţională a unui ţesut se menţine
prin procesul de înlocuire permanentă a celulelor uzate sau
îmbătrânite : regenerare - fiziologică
- de restaurare sau propriu-zisă

Metaplazia -formă anormală de regenerare

- este un proces de adaptare la anumite


condiţii de mediu in urma căruia un ţesut
specializat este înlocuit cu alt ţesut cu
specializare inferioară (ex fumători)

Celulele pot prezenta modificări, care se situează la limita


între
normal şi patologic.
9
 Se descriu următoarele tipuri de modificări celulare:
 Tulburări de maturare:
 Anaplazia: cel. rămân in stadiul embrionar (tu maligne)
 Modificări de volum celular
 Atrofia: dimin. vol. cel.→atrofia organului
 Hipertrofia : cresterea in vol. a cel.→cresterea in vol. a organului
respectiv
 Modificări de număr:
 Hiperplazia : cresterea nr. cel. unui tesut. Apare in cond. normale
sau patol. (inflamatii, tu.)
 Modificări de formă şi structură celulară
 Degenerescenţa= dezintegrarea cel. dat. fact. biologici, vasculari,
metabolici, fizico-ch.
 Distrofia : tulb. metab. → acumul. în citoplasmă a unor subst.
provenite din - degradarea unor constituenti celulari
- stocarea lor (glicogen, grasimi) 10
ŢESUTURILE EPITELIALE
 Localizare:
 la suprafaţa corpului;

 căptuşesc cavităţi (inclusiv sistemul vascular);

 formează porţiunile secretorii ale glandelor şi


ductele excretoare ale acestora ;

 celule epiteliale specializate formează receptorii


organelor de simţ.
11
CARACTERE GENERALE ALE EPITELIILOR

 Sunt tesuturi aproape pur celulare; constituite din celule in raport


de contiguitate, solidarizate printr-o cantitate redusa de substanta de
ciment si prin mijloace stabile de fixare (jonctiuni intercelulare) :
desmozomi, bare
terminale, interdigitatii;
 Ţesuturile epiteliale se dispun pe o membrană bazală, care le separă
de ţesuturile conjunctive
 Formeaza o bariera selectiva intre mediul extern si tes. conjunctiv subjacent

 Sunt lipsite de vase sanguine sau limfatice (excepţie: stria


vasculară din urechea internă)
 Sunt ţesuturi bine inervate

 Prezinta o polaritate functionala si morfologica 12


Funcţiile epiteliilor
 Transport transcelular :
- difuzia oxigenului si bioxidului de carbon (epit. alveolelor
pulmonare si capilarelor);
- transport mediat de proteine (al aa. si glucozei);
- transport mediat prin vezicule (al Ig A si altor molecule).

■ Absorbtia prin endocitoza sau pinocitoza (epiteliul intestinal, tubul


contort proximal al rinichiului)

■ Secretie de hormoni, mucus, proteine, eliminate prin exocitoza

 Permeabilitate selectiva datorita jonctiunilor ocluzive dintre


celulele epiteliale;

 Protectie faţă de frecări şi injurii (epiderm)

 Functie de receptor (muguri gustativi, ep retinei, ep olfactiv) 13


Coloraţia hematoxilină-eozină
- hematoxilina –H – colorează nucleul – albastru violet
• cel tânără- eucrom, nucleolat
/hipocrom
• cel bătrână – hipercrom

- eozina - E- colorează citoplasma în roşu


! excepţii: - citoplasma bazofilă (palid albastră)
• celule tinere, active metabolic

• cel. care secretă enzime sau hormoni proteici


- citoplasmă necolorată (optic vidă)
• celule care secretă mucus sau contin structuri
lipidice

14
Citoplasma optic vida

Citoplasma bazofila

Citoplasma eozinofila
16
Specializările de suprafaţă ale cel. epiteliale

17
Specializările de suprafaţă ale cel. epiteliale
1. Suprafeţe epiteliale bazale
a. Membrana bazală -matrice extracelulară, specializată

18
Membrana bazală
 În MO se poate evidenţia prin următoarele coloraţii:
 Coloraţia cu acid periodic Schiff (PAS)

 Coloraţia cu azotat de argint (impregnarea argentică)

 Nu se evidenţiază în col. HE

PAS AgNO3 19
 În ME : membrana bazală este formată din lamina bazală şi
lamina reticulară
• Lamina bazală - elaborată de celulele epiteliale; formată din :
- lamina lucida – zonă clară (50 nm), situată sub epiteliu.

- conţine glicoproteine extracelulare: laminină, entactină


si integrine
- lamina densa - zonă densă, (50 nm).
- conţine colagen tip IV, fibronectină, proteoglicani.

• Lamina reticulară - elaborată de fibroblaste (cel conjunctive)


- conţine colagen tip I, III (reticulina), şi VII (fibrile de
ancorare)
- are o grosime variabilă
- este bine ancorată de lamina bazală prin fibronectină,
fibrile de ancorare (colagen VII) şi microfibrile.
Rolul membranei bazale: aderenţă, suport, susţinere, filtru fizic, filtru
electric, barieră, diferentierea cel epiteliale in cursul morfogenezei,
proliferarea si migrarea cel epiteliale (vindecarea ranilor) 20
21
Colagen IV 22
Localizari ale MB in celule
nonepiteliale
- lamina externa-
 Fibra musculara

 Adipocite

 Fibra nervoasa periferica

23
b . Hemidesmozomii
- adeziunea cel epiteliale de
membrana bazală
- ancoreaza filamentele
intermediare ale citoscheletului

c. Plicaturile bazale –
- în epiteliile implicate în
transportul activ de ioni (tubii
contorti ai rinichiului, unele
ducte excretorii ale gl salivare)
- multe mitocondrii
24
2. Suprafeţe epiteliale laterale

a. joncţiuni intercelulare
de aderenţă
(zonula occludens,
zonula adherens,
macula adherens)
la MO – bara terminală

b. joncţiuni intercelulare
de comunicare
(joncţiuni gap).

25
3. Suprafeţe epiteliale apicale

- Microvili

- Stereocili

- Cili

26
Microvili

MO platou striat

MO margine in perie

27
Stereocilii
 Microvili lungi,
imobili
 Functie de absorbtie
 Epididim

28
Cilii

Mobili

Miscare sincrona si ondulata 29


CLASIFICAREA ŢESUTURILOR EPITELIALE
 În organism se disting trei mari categorii de epitelii:
 de acoperire
 glandulare
 senzoriale

Epiteliile de acoperire pot fi clasificate în funcţie


de:
 numărul de straturi
 Simple - un singur rând de celule
 Stratificate - mai multe rânduri de celule

 forma celulelor (nucleii respectă forma celulelor)


 pavimentoase
 cubice 30
 Definirea epiteliilor de acoperire se face ţinând
seama de ambele criterii, astfel:

 Epitelii simple
 pavimentoase

 cubice

 cilindrice

 Epitelii stratificate
 pavimentoase

 cubice

 cilindrice
31
 În organism există şi epitelii de tip special :

 Epiteliul pseudostratificat cilindric

 Epiteliul de tranziţie (uroteliul)

32
33
Epiteliul simplu pavimentos
 Definiţie: Este format dintr-un singur rând de celule
turtite, dispuse pe membrana bazală.

34
Epiteliu simplu pavimentos
impregnare argentica

Ciment
intercelular

Celula
pavimentoasa

35
Epiteliul simplu pavimentos

 Localizare:
 Foiţa parietală a capsulei Bowman
 Ansa Henle

 Epiteliul alveolelor pulmonare

 Epiteliile de căptuşire ale seroaselor, numite mezotelii

 Epiteliile de căptuşire ale vaselor, numite endotelii


36
EPITELIU SIMPLU PAVIMENTOS

Endoteliu Mezoteliu

37
EPITELIU SIMPLU PAVIMENTOS

 Endocard

 Tapeteaza
 atriile
 ventriculii

38
Epiteliul simplu cubic

 Definiţie: format dintr-un singur rând de celule


cubice, dispuse pe membrana bazală.

39
Epiteliul simplu cubic

 Localizare:
 Ductele mici glandulare
 Acoperă suprafaţa ovarului
 Tubii renali
 Epit. plexurilor coroide
 Foliculi tiroidieni in
normofunctie

40
EPITELIU SIMPLU CUBIC

Tubi renali

Foliculi tiroidieni in
normofunctie
41
Epiteliul simplu cilindric
 Definiţie: format dintr-un singur rând de celule
cilindrice, dispuse pe membrana bazală.

42
43
Epiteliul simplu cilindric

 Localizare:
 O parte din tubul digestiv
 Ductele mari ale unor glande
 Vezicula biliară
 Bronşiile mici
 Trompe uterine
 Ductele eferente testiculare

Epiteliul simplu cilindric poate fi neciliat sau ciliat.


44
EPITELIU SIMPLU CILINDRIC NECILIAT

- la MO poate prezenta margine în perie sau platou


striat, structuri formate din microvili

45
EPITELIU SIMPLU CILINDRIC CILIAT

46
Epiteliul stratificat pavimentos
Forma cea mai rezistenta de epiteliu, specializat pentru functia de
protectie
 Definiţie: Este un epiteliu format din trei straturi celulare:

Strat superficial

Strat mijlociu (strat spinos)

Strat bazal (strat


germinativ)
47
Epiteliul stratificat pavimentos

Strat bazal
48
Strat spinos

49
Epiteliul stratificat pavimentos
Strat
superficial

50
Epiteliul stratificat pavimentos
Ep. pavimentoase
necheratinizate - tapetează
cavităţi (mucoasa bucală,
esofagiană, rectală, anală,
vaginală, etc).

Ep pavimentoase
cheratinizate-
- keratina la suprafata
- situate în regiuni care vin în
contact cu mediul extern
(ex. epidermul).
51
Ep pavimentoase cheratinizate-
Tegument subtire Tegument gros

52
Epiteliul stratificat cubic
- ep. bistratificat
- localizare: ductele
excretoare ale glandelor
sudoripare

Epiteliul stratificat
cilindric
- localizare: uretra masculină,
ductele excretoare mari ale
gl exocrine
53
Epitelii de tip special
Epiteliul pseudostratificat cilindric
 Definiţie: format dintr-un singur rând de celule, dispuse pe membrana
bazală. Celulele au înălţimi diferite, nu ajung toate să delimiteze
lumenul. Înălţimea diferită a celulelor, determină situarea nucleilor la
înălţimi diferite → fals aspect de stratificare.

54
Epiteliul pseudostratificat cilindric

 Localizare:

 trahee şi arbore bronşic


(epiteliul este
pseudostratificat cilindric
ciliat - epiteliu respirator)

 ductele mari excretorii ale


glandelor exocrine
(epiteliul este neciliat)
55
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat -
epiteliu respirator- col. H E

56
Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat -
epiteliu respirator- col. H E

57
Epitelii de tip special
Uroteliul
 Definiţie: Este un epiteliu
de tranziţie format din trei
straturi:
 Strat bazal

 Strat mijlociu (celule “ în


rachetă”)

 Strat superficial (celule


umbreliforme)

58
Uroteliul

59
Uroteliul

60
Uroteliul
 Localizare:
 se întâlneşte la nivelul calicelor renale, bazinet, ureter,
vezica urinară şi uretră.
 Caracteristici:
 membrana bazala subţire - sângerează cu uşurinţă.

 este un epiteliu plastic, capabil


să-şi modifice stratificarea
- vez. plina - bistratificat
- vez. goala - multistratificat

 uroteliul este impermeabil


pentru constituenţii urinei. 61
Tipuri particulare de celule epiteliale
 Celulele neuroepiteliale- epitelii senzoriale
 Celule mioepiteliale

Celule pigmentare
(melanocitele )
62

S-ar putea să vă placă și