Sunteți pe pagina 1din 9

Liberarea condiţionată.

Partea din durata pedepsei


considerată executată ca urmare a muncii prestate.
Calculul pedepselor

Bibliografie
● Legea 286/2009 privind codul penal, cu modificările şi completările
ulterioare (art. 99 -106, 124,125);
● Legea 135/2010 privind codul de procedură penală, cu modificările
şi completările ulterioare (art. 587);
● Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal modificată şi completată prin Legea nr.240/2019
privind abrogarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 254/2013.
I. Liberarea condiţionată:
Codul penal al României reglementează, ca o instituţie complimentară
regimului de executare a pedepsei închisorii, liberarea condiţionată a
condamnaţilor înainte de împlinirea duratei pedepsei.

Această posibilitate de liberare condiţionată a condamnaţilor constituie


un stimulent important pentru îndreptarea şi reeducarea acestora în spiritul
unei atitudini cinstite faţă de muncă, respectarea legilor şi regulilor de
convieţuire socială.

În conformitate cu dispoziţiile Codului penal, condamnaţii care sunt


stăruitori în muncă, disciplinaţi şi dau dovezi temeinice de îndreptare,
ţinându-se seama de antecedentele lor penale, pot fi liberaţi condiţionat
înainte de executarea în întregime a pedepselor cu închisoarea.

De reţinut că, beneficiul liberării condiţionate nu este un drept al


condamnatului ci numai o vocaţie a acestuia, astfel că, numai instanţa de
judecată competentă să o aplice trebuie să aprecieze, în fiecare caz în
parte, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege şi dacă
este oportună şi prudentă acordarea acestui beneficiu celui condamnat.
Conform dispoziţiilor art. 450 alin. 1 din Codul de procedură penală,
liberarea condiţionată se dispune la cererea sau la propunerea făcută potrivit
dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a
cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Conform dispoziţiilor legale, în fiecare loc de deţinere din sistemul


penitenciar, funcţionează o comisie pentru liberarea condiţionată a
condamnaţilor care examinează din oficiu sau la cerere, situaţia fiecărui
condamnat, pentru a constata dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de
Codul penal, întocmind un proces verbal în care se consemnează modul de
comportare în timpul detenţiei, stăruinţă în muncă, date cu privire la
receptivitatea faţă de activităţile cultural educative organizate în penitenciar
şi alte elemente de individualizare a persoanei condamnatului.

Procesul verbal întocmit de comisie este un act administrativ care nu


constituie decât un aviz consultativ, propunerile comisiei nefiind obligatorii
pentru instanţa de judecată.
Liberarea condiţionată
a) În cazul detenţiunii pe viaţă:
Potrivit ART. 99 cod penal cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă
poate fi liberat condiţionat după executarea efectivă a 20 de ani de
detenţiune, dacă a avut o bună conduită, dacă a îndeplinit integral obligaţiile
civile şi dacă instanţa are convingerea că acesta s-a îndreptat şi se poate
reintegra în societate.
De la data liberării condiţionate, condamnatul este supus unui termen de
supraveghere de 10 ani.
b) În cazul pedepsei închisorii:
Liberarea condiţionată poate fi dispusă, dacă:
a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei,
în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din
durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de
10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis
sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin
hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nici o
posibilitate să le îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi
se poate reintegra în societate.
În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama
de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca
executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu
poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din
durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin
două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

c) Liberarea condiţionată în cazul condamnaţilor care au depăşit


60 de ani:
În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate
dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din
durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin
două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă
sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) - d).
În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama
de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca
executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu
poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din
durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin
jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

d) În toate situaţiile este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au


determinat acordarea liberării condiţionate şi atenţionarea condamnatului
asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va
mai comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu
va executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei


pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.
II. Pedeapsa considerată ca executată ca urmare a muncii prestate
a) pentru munca remunerată:
- se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;
b) pentru munca neremunerată :
- se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;
c) pentru munca prestată în timpul nopţii:
- se consideră 3 zile executate pentru 2 nopţi de muncă;
d) pentru cursurile de şcolarizare pentru formele de învăţământ general
obligatoriu, persoanele private de libertate beneficiază în vederea acordării
liberării condiţionate, de 30 de zile considerate ca executate pentru
absolvirea unui an şcolar.
e) în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională,
se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare
ori recalificare profesională;
f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii
brevetate, se consideră 20 de zile executate, indiferent de numărul
lucrărilor ştiinţifice sau al invenţiilor realizate, pentru întreaga durată a
executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite.

Reducerea fracţiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe


baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale nu
poate fi revocată.
III. Calculul pedepselor:
Durata executării pedepsei închisorii se socoteşte din ziua în care
condamnatul începe să execute hotărârea definitivă de condamnare.
Ziua în care începe executarea pedepsei şi ziua în care încetează se includ
în durata executării.
Luna şi anul se consideră împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare
datei de la care au început să curgă.
Timpul reţinerii şi al arestării preventive, aşa cum este menţionat în mandatul
de executare a pedepsei privative de libertate, se scade din durata pedepsei
închisorii ori a detenţiunii pe viaţă.
Când pedeapsa pronunţată în ani este redusă ca urmare a unei graţieri,
timpul rămas de executat din durata condamnării se calculează, după caz, în ani şi
luni.
În cazul în care o pedeapsă pronunţată în ani sau luni este redusă cu un
cuantum ce nu permite o împărţire exactă în luni, restul de luni calendaristice
rămase de executat se transformă în zile.
În situaţia în care, din durata unei condamnări urmează să se scadă timpul reţinerii
şi al arestării preventive executat anterior datei la care a fost pusă în executare
hotărârea definitivă de condamnare, se procedează după cum urmează:
a) se calculează numărul de zile de arest preventiv executat;
b) din totalul pedepsei de executat, transformată în zile, se scade numărul de zile
executate în arest preventiv;
c) se calculează restul rămas de executat, transformat, după caz, în ani, luni şi zile
În cazul în care în hotărârea de condamnare s-a dispus deducerea unei
perioade executate anterior, se solicită dosarul individual al acelei pedepse pentru
conexare în vederea deducerii corecte a perioadei executate şi calculării fracţiunilor
necesare liberării condiţionate. La calcularea fracţiunilor necesare liberării
condiţionate se ţine seama şi de munca prestată şi participarea la activităţile de
instruire şcolară şi formare profesională în timpul perioadei executate anterior.
În vederea analizei în comisie, lucrătorul din cadrul serviciului evidenta deţinuţi
calculează, în raport de durata pedepsei privative de libertate aplicată de către
instanţa de judecată, data la care expiră fracţiunile de executat din pedeapsă
prevăzută de Codul penal, le înscrie pe coperta documentarului penal şi în registrul
de evidenţă a termenelor, precum şi în modulul corespunzător al sistemului
informatic.
Fracţiunile de executat ce trebuie calculate sunt fracţiunea obligatorie şi
fracţiunea totală.
Fracţiunea obligatorie este partea din durata pedepsei de care trebuie ţinut cont,
potrivit prevederilor art. 100 din Cod penal, indiferent de numărul zilelor considerate
ca executate pe baza muncii depuse sau a participării la activităţi de instruire şcolară
şi formare profesională.

Fracţiunea totală este partea din durata pedepsei care trebuie executată, potrivit
prevederilor art. 100 din Codul penal, în ipoteza în care persoana condamnată din
cauza sănătăţii sau alte motive nu a fost folosită la muncă şi nici nu a participat la
activităţi de instruire şcolară şi formare profesională.

S-ar putea să vă placă și