Activităţi referitoare la aplicarea

instituţiei liberării condiţionate

Activităţi referitoare la aplicarea instituţiei liberării condiţionate prin

prisma noilor Coduri şi a Legii 254/2013

Bibliografie:
Legea 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal;
LEGE Nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
Legea nr. 254 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor
privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
OUG 3 din 5 februarie 2014 pentru luarea unor măsuri de implementare
necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi
pentru implementarea altor acte normative
Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 432/C/2010 pentru aprobarea Instrucţiunilor
privind evidenţa nominală şi statistică a persoanelor private de libertate aflate
în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

3
Probleme:
- Elemente de noutate cuprinse în noile Coduri, penal şi de procedură penală, şi
Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
- Variante de aplicare a liberării condiţionate persoanelor condamnate la
pedeapsa închisorii/detenţiune pe viaţă;
– Metodologia de lucru pre şi post şedinţă a comisiei de liberare condiţionată.
– Elaborare documente specifice.
– Operarea în documentele operative şi aplicaţia informatizată.
Elemente de noutate cuprinse în noile Coduri, penal şi de procedură penală, şi Legea
254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de

organele judiciare în cursul procesului penal .

Potrivit noilor prevederi legale, condiţiile liberării condiţionate în cazul
detenţiunii pe viaţă sunt:
a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detenţiune;
b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de
condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le
îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate
reintegra în societate.
De la data liberării condiţionate, condamnatul este supus unui termen de
supraveghere de 10 ani.
În cazul pedepsei închisorii, condiţiile liberării condiţionate din
noul cod penal sunt:
a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul
închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei,
dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de
condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le
îndeplinească;
d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate
reintegra în societate.
 Fracţiunea prevăzută pentru condamnatul care a împlinit
vârsta de 60 de ani s-a modificat, putându-se dispune liberarea
condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata
pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin
două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani,
dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii pentru liberare condiţionată.
În calculul fracţiunilor de pedeapsă pentru persoane care nu au împlinit
vârsta de 60 de ani şi se află în situaţia prezentată mai sus se ţine seama de partea
din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza
muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de
executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta
nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10
ani.
În calculul fracţiunilor de pedeapsă pentru vârstnici, se ţine seama de
partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe
baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte
de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când
aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare
de 10 ani.
 Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat
acordarea liberării condiţionate în cazul tuturor persoanelor analizate
potrivit prevederilor noului cod şi atenţionarea condamnatului asupra
conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune, dacă va mai
comite infracţiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va
executa obligaţiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
Intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei
pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat, modificându-se
denumirea faţă de vechiul cod penal (termen de încercare).
Dacă pe durata supravegherii persoana condamnată, cu rea-credinţă, nu
respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse,
instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă.
Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârşit o nouă
infracţiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere şi pentru care s-a
pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen,
instanţa revocă liberarea şi dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa
pentru noua infracţiune se stabileşte şi se execută, după caz, potrivit dispoziţiilor de
la recidivă sau pluralitate intermediară.
Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul liberării
condiţionate din executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă.
Aşadar, există încă două cazuri în care poate produce efecte revocarea
liberării condiţionate şi anume: nerespectarea măsurilor de supraveghere şi
obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina condamnatului cu ocazia acordării liberării
condiţionate.
 Conform art. 97 din Legea 254/2013, componenţa comisiei de liberare
condiţionată a suferit modificări faţă de prevederile Legii 275/2006, fiind alcătuită din
judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este şi preşedintele comisiei,
directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim
penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier
de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în
circumscripţia căruia se află penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigură de tot
către şeful serviciului evidenţă din penitenciarul respectiv.
Comisia formulează propuneri de liberare condiţionată a persoanei
condamnate, ţinând seama de:
a) fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care
este considerată ca executată;
b) regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată,
numai pentru cei discutaţi potrivit legii noi;
c) îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de
cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească, de
asemenea numai pentru cei discutaţi în temeiul noului cod penal;
d) conduita persoanei condamnate şi eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în
special în cadrul muncii prestate, al activităţilor educative, moral-religioase,
culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii
şcolare şi al formării profesionale, precum şi responsabilităţile încredinţate,
recompensele acordate şi sancţiunile disciplinare aplicate;
e) antecedentele sale penale.
 În activitatea sa, comisia ţine cont şi de rezultatele aplicării instrumentelor-standard de
evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi, aprobate prin decizie a directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Aspectele legate de aducerea persoanei în faţa comisiei, integrarea propunerii într-un
proces-verbal motivat şi transmiterea acesteia instanţei de judecată competente din vechile
prevederi sunt preluate de o manieră similară şi în noua lege de executare.
La procesul-verbal de propunere a liberării condiţionate se anexează, prin grija
consilierului de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune competent potrivit legii în
circumscripţia căruia se află penitenciarul, recomandările cu privire la măsurile de
supraveghere şi obligaţiile prevăzute la art. 101 din codul penal nou care pot fi aplicate
de către instanţa de judecată, în cazul în care restul de pedeapsă rămas neexecutat la data
liberării persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare. Această prevedere nu se aplică
persoanelor condamnate de cetăţenie străină, faţă de care s-a dispus pedeapsa complementară
prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal.
Prezentarea dovezilor referitoare la îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin
hotărârea de condamnare ori a faptului că aceasta s-a aflat în imposibilitatea îndeplinirii
acestor obligaţii cade în sarcina persoanei condamnate, în faţa comisiei pentru liberare
condiţionată.
În cazul în care cererea de liberare condiţionată este formulată înainte de îndeplinirea
condiţiei privind îndeplinirea fracţiunii prevăzute de Codul penal, iar perioada rămasă de executat
până la împlinirea acestei fracţiuni este mai mare de un an, termenul stabilit de comisie va fi data
împlinirii fracţiunii prevăzute de Codul penal. În cazul în care perioada rămasă de executat
până la împlinirea acestei fracţiuni este mai mică de un an, termenul fixat de comisie
poate depăşi data împlinirii fracţiunii prevăzute de Codul penal, dar nu poate fi mai mare
de un an. Totodată, comisia comunică, de îndată, procesul-verbal persoanei condamnate, care are
posibilitatea ca, în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţă, sub semnătură, să se adreseze, cu
cerere de liberare condiţionată, judecătoriei în circumscripţia căreia se află penitenciarul.
 Variante de aplicare a liberării condiţionate persoanelor condamnate la
pedeapsa închisorii/detenţiune pe viaţă
Reguli instituite în considerarea succesiunii în timp a trei legi penale în
materia liberării condiţionate:
în cazul pedepselor aplicate pentru fapte săvârşite înainte de intrarea în vigoare a
legislaţiei noi, se aplică dispoziţiile legii penale în vigoare la data săvârşirii infracţiunii
şi procedura prevăzută de OMJ 432/C/2010 (regulile vechi se menţin).
În cazul pedepselor aplicate pentru infracţiuni săvârşite după data de 1 februarie, se
aplică normele prevăzute de Legea 286/2009, Legea 135/2010 şi Legea 254/2013,
calculându-se fracţiunile ca pentru pedeapsă unică (la singura pedeapsă existentă ori
la totalul pedepselor care se înscriu în acelaşi articol din legea nouă sub aspectul
liberării condiţionate).
Când există mai multe pedepse aplicate aceleiaşi persoane pentru fapte săvârşite sub
imperiul mai multor legi penale succesive, varianta aplicată se stabileşte astfel:
c.1 Când execută mai multe pedepse aplicate pentru infracţiuni săvârşite înainte de 1
februarie 2014 şi cel puţin o pedeapsă, pentru infracţiuni săvârşite după această dată,
fracţiunile de executat în vederea îndeplinirii vocaţiei pentru liberare condiţionată se
calculează prin însumarea tuturor fracţiunilor corespunzătoare fiecărei pedepse
(conform articolelor referitoare la liberare condiţionată) din legile cărora se subscriu.
c.2 Când execută o pedeapsă rezultantă între mai multe pedepse cu închisoarea,
dintre care cel puţin una este săvârşită după intrarea în vigoare a legii penale noi,
fracţiunile se calculează la pedeapsa rezultantă, conform Legii 286/2009, Legii
135/2010 şi Legii 254/2013.
Se va ţine cont de îndeplinirea obligaţiilor civile şi de regimul de executare (deschis şi
semideschis) în toate cazurile în care fracţiunile se aplică potrivit Legii 286/2009, iar
nu şi în celelalte situaţii.
 Metodologia de lucru pre şi post şedinţă a comisiei de liberare

condiţionată. Elaborare documente specifice

În comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de

executare a pedepselor privative de libertate se analizează, în vederea propunerii
pentru acordarea liberării condiţionate, la împlinirea fracţiunilor de executat conform
prevederilor legale în vigoare la momentul săvârşirii infracţiunii sau regulilor de mai
sus, următoarele categorii de persoane condamnate, în prezenţa acestora:
a) cele condamnate la una sau mai multe pedepse privative de libertate;
b) cele condamnate la una sau mai multe pedepse privative de libertate care sunt
cercetate în altă cauză;
c) cele condamnate la una sau mai multe pedepse privative de libertate care nu au
executat fracţiunile prevăzute de Codul penal, la solicitarea instanţei de judecată.
Şeful structurii evidenţă deţinuţi are obligaţia ţinerii la zi a
registrului de evidenţă a liberării condiţionate a persoanelor condamnate,
registru prevăzut în anexa nr. 10 la Instrucţiuni. Vechile prevederi ale
Instrucţiunilor se menţin până la revizuirea acestora.
Calculul fracţiunilor ce trebuie executate de către persoanele
condamnate se face de către lucrătorul de evidenţă, potrivit celor de mai
sus.
Propunerea formulată de comisia pentru stabilirea,
individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate ţine seama de îndeplinirea tuturor condiţiilor legale,
la momentul analizării situaţiei persoanei condamnate.
 În vederea propunerii pentru acordarea liberării condiţionate se ţine seama
şi de munca prestată în timpul arestării preventive, precum şi de participarea la
activităţile de instruire şcolară şi formare profesională.
Structura de organizare a muncii înaintează săptămânal structurii de
evidenţă deţinuţi tabele nominale cu persoanele condamnate care îndeplinesc
termenul de propunere pentru liberarea condiţionată, însoţite de fişele de evidenţă a
zilelor câştigate completate şi certificate la zi.
Şeful structurii de evidenţă deţinuţi are obligaţia să întocmească tabelele
nominale cu persoanele private de libertate care în săptămâna imediat următoare
îndeplinesc fracţiunile prevăzute de Codul penal în vederea acordării liberării
condiţionate, pe care le înaintează judecătorului delegat pentru executarea
pedepselor privative de libertate.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate convoacă săptămânal
comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate.
Cu 48 de ore înainte de data desfăşurării lucrărilor comisiei, şeful structurii
de evidenţă deţinuţi transmite structurilor implicate tabelele nominale.
Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de
executare a pedepsei privative de libertate, cu participarea judecătorului de
supraveghere a privării de libertate în calitate de preşedinte, analizează situaţia
persoanelor private de libertate care îndeplinesc condiţiile pentru liberarea
condiţionată.
 Şeful structurii de evidenţă, în calitate de secretar, este obligat să prezinte
comisiei documentarele penale ale persoanelor condamnate care au executat
fracţiunile pentru a beneficia de liberare condiţionată; documentarele penale se
înscriu într-un proces-verbal în care se menţionează data întrunirii comisiei şi soluţia
adoptată pentru fiecare persoană condamnată în parte, fiind semnat de toţi membrii
comisiei şi de secretar.
Împreună cu documentarul penal al fiecărei persoane condamnate supuse
analizei comisiei se prezintă şi fişa de evidenţă a zilelor muncite, fişa de evidenţă a
măsurilor disciplinare, recompenselor şi drepturilor, o caracterizare din care să
rezulte comportamentul pe întreaga perioada de detenţie întocmită de sectorul
reintegrare socială, caracterizare al cărei model este prevăzut la anexa nr. 11 la
Instrucţiuni cu modificările ulterioare aduse prin dispoziţii interne, precum şi orice alt
înscris necesar pentru formularea propunerii.
Situaţia fiecărei persoane condamnate analizate în comisie se
consemnează într-un proces-verbal, al cărui model este prevăzut la anexa nr. 12 la
Instrucţiuni cu modificările ulterioare; procesul-verbal are o parte preconstituită
întocmită prin grija şefului structurii evidenţă deţinuţi înainte de deschiderea
lucrărilor comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate, iar o alta în care se menţionează concluziile rezultate în urma
analizei.
 Partea preconstituită a procesului-verbal cuprinde următoarele menţiuni
referitoare la persoana condamnată:
a) date privind starea civilă;
b) condamnarea şi fapta;
c) descrierea pe scurt a faptei;
d) modul de calcul al fracţiunilor prevăzute de Codul penal;
e) antecedente penale, făcându-se precizarea dacă este sau nu recidivist;
f) existenţa vreunui mandat de arestare preventivă sau hotărâre judecătorească în
primă instanţa;
g) dacă a mai beneficiat sau nu de liberare condiţionată.
Procesul-verbal se semnează de către preşedinte, membrii comisiei pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate şi de către
secretarul acesteia.
Procesul-verbal cuprinde opinia majoritară a membrilor comisiei pentru
individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Opiniile
separate se menţionează distinct în cuprinsul procesului-verbal. Atunci când nu
există opinie majoritară, procesul-verbal se înaintează instanţei de judecată care
decide.
Procesul-verbal prin care comisia a propus liberarea condiţionată împreună
cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în acesta şi caracterizarea întocmită
în acest scop se înaintează judecătoriei din raza teritorială a locului de deţinere;
procesul-verbal se comunică, sub semnătură, persoanei condamnate.
 În situaţia în care s-a propus un nou termen pentru discutarea situaţiei
persoanei condamnate, se comunică acesteia, sub semnătură, faptul că se poate
adresa direct instanţei cu cerere de liberare condiţionată; cererea se înaintează prin
structura de evidenţă deţinuţi, la solicitarea expresă a persoanei private de libertate.
Termenul stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare
a pedepselor privative de libertate ori de instanţa de judecată la care persoana
condamnată urmează a fi rediscutată în ceea ce priveşte acordarea liberării
condiţionate se menţionează în documentarul penal al persoanei condamnate, în
sistemul informatic şi în registrul de evidenţă a termenelor.
Pot beneficia de liberare condiţionată şi persoanele condamnate aflate în
întreruperea executării pedepsei privative de libertate, care, urmare a reducerii
duratei condamnării prin admiterea unei căi de atac extraordinare şi ca urmare a
împlinirii fracţiunii pentru vârstnici prevăzută de Codul penal, îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege.
În acest caz, şeful structurii de evidenţă, din oficiu, la sesizarea instanţei
de judecată sau la cererea persoanei condamnate, prezintă documentarul penal al
acesteia însoţit de documentele menţionate la art. 48 alin. (3) din OMJ 432/C/2010,
comisiei pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate.
La stabilirea datei reanalizării în comisie a persoanelor condamnate
amânate şi cărora le-a fost întreruptă executarea pedepsei se va avea în vedere şi
timpul stat în libertate, acesta adăugându-se la perioada de amânare fixată de
comisie ori de instanţa de judecată.
 Persoanele condamnate, aflate temporar în centrele de reţinere şi arestare preventivă
din subordinea Ministerului Afacerilor Interne pot fi discutate în cadrul comisiei pentru stabilirea,
individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
Pentru aceste persoane, organele de poliţie transmit administraţiei locului de deţinere,
cu o săptămână înaintea zilei stabilite pentru desfăşurarea lucrărilor comisiei pentru individualizarea
regimului de executare a pedepselor privative de libertate, următoarele documente:
a) documentarul penal;
b) fişa de evidenţă a zilelor considerate ca executate şi a termenului de propunere pentru liberarea
condiţionată, completată la zi şi certificată prin semnătura persoanelor abilitate şi ştampila unităţii;
c) o caracterizare din care să rezulte comportamentul pe perioada detenţiei, starea de sănătate,
posibilităţile de reintegrare socială, precum şi alte date de interes, inclusiv sancţiunile disciplinare
aplicate şi recompensele acordate.
În ziua desfăşurării lucrărilor, persoana condamnată va fi prezentă, în vederea audierii.
În funcţie de decizia luată de comisia pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate, se procedează după cum urmează:
a) atunci când se propune liberarea condiţionată, procesul-verbal se trimite instanţei de judecată
competente de către administraţia locului de deţinere împreună cu documentele care atestă
menţiunile cuprinse în acesta;
b) atunci când se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea liberării condiţionate,
organul de poliţie are obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanei private de libertate conţinutul
procesului-verbal, să îi pună în vedere faptul că se poate adresa cu cerere instanţei de judecată
competente şi să înainteze, după caz, cererea însoţită de un exemplar al procesului-verbal şi de
caracterizare.
Operarea în documentele operative
şi aplicaţia informatizată
După desfăşurarea lucrărilor comisiei, în aplicaţia informatizată, modulul
„liberare condiţionată”, se operează hotărârea comisiei, eventualul termen de
reanaliză, menţiunile referitoare la căile de atac exercitate şi instanţele în faţa cărora
au fost exercitate, precum şi hotărârile date în cauzele privind soluţionarea cererilor
de liberare condiţionată. Menţiunile referitoare la punerea în libertate se menţionează
pe coperta 3 a documentarului penal. Este recomandat ca în aplicaţia informatizată
să se menţioneze şi numărul de zile rămas neexecutat din pedeapsă.