GENETICA

- METODE MODERNE DE CERCETARE-

 METODA GENEALOGICA
Metoda genealogică (metoda pedigreului) constă
în cercetarea modului de transmitere în descendenţă a
unor caractere şi maladii ereditare timp de mai multe
generaţii, pornind de la un proband (un individ la care
a fost depistat un anumit caracter particular). În urma
analizei modului de transmitere a unor caractere în
descendentă, se alcătuieşte un arbore genealogic.
Arborele genealogic (pedigriul) constă în
reprezentarea grafică a fenotipurilor indivizilor dintr-o
familie dată, sau dintr-un grup de familii înrudite, timp
de mai multe generaţii
 METODA HIBRIDOLOGICA
Consta in incrucisarea unor organisme cu ereditate
diferita si analiza statistica-matematica a mostenirii
caracterelor la urmasi. Prin intermediul ei se poate urmari
modul de transmitere ereditara a caracterelor, a actiunii
genelor si a grupelor de linkage ale acestora s.a. Cu
ajutorul acestei metode au fost descoperite primele legi ale
ereditatii de catre G. MENDEL si T.H. MORGAN.
 METODA BIOMETRICĂ
1. Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor
Reprezentare grafica a unei fizionomii sau a unor trasaturi specifice,realizata la un moment
dat, in conditii de iluminare specifice, fotografia este deocamdata cea mai utilizata metoda
biometrica. Se recomanda masurarea distantei dintre orbite, a grosimii nasului, a formei
pometilor, a grosimii buzelor. O metoda de identificare mai sigura este folosirea hologramei.
2. Tehnici antropometrice
Presupune masurarea unor parti ale corpului uman in vederea reconstituirii dimesiunilor
acestuia pornind de la cele cateva fragmente de schelet descoperit. Alta tehnica apeleaza la
dispozitive electronice care permit masurarea parametrilor antropologici ai mainilor, respectiv
a geometriei mainii.
3. Recunoasterea retinei
Consta in determinarea aspectului si marimii vaselor de sange care provin de la nervul optic si
sunt dispersate in retina.Investigarea reperezinta o sursa de informatii biometrice datorita
celor trei proprietati importante ale retinei: anatomia,unicitatea si topografia dispunerii
vaselor de sange.
4. Recunoastere irisului
Permite prelucrarea corecta a imaginii irisului, chiar daca persoana
respectiva poarta ochelari sau lentile de contact.Recunoasterea
irisului este extrem de eficienta, fiind considerata mai performanta
decat recunoasterea bazata pe amprente si mult mai exact decat
amprenta de ADN.
5. Termograma faciala
Este o fotografie a temperaturii fetei unei persoane. Ea este
obtinuta prin explorarea fetei cu un detector sensibil la radiatii
infrarosii. Termograma captureaza o imagine a emisiilor faciale in
infrarosu, obtinuta numai prin metode pasive, fara a fi emise nici un
fel de radiatii daunatoare.
 METODA CITOGENETICĂ
Una dintre cele mai importante domenii de cercetare, care implică o metodă
citogenetică, este analiza unui cariotip uman. Acest studiu, de regulă, se desfășoară
pe culturi în care diviziunea sexuală și sexuală celulele somatice.
Pentru a stabili un cariotip, citogenetic metodă de studiu hereditatea
necesită primirea unei probe de sânge într-o cantitate de cel puțin 1-2 ml. În acest
caz, metoda implică efectuarea unui studiu care constă în trei etape principale: -
Izolarea și cultivarea celulelor care urmează să fie analizate; - culoarea preparatului; -
efectuarea unei analize aprofundate a medicamentului sub microscop.
Metoda citogenetică a geneticii poate fi eficientă numai dacă
sunt îndeplinite următoarele condiții. Mai întâi, trebuie să existe un
anumit număr de celule în stadiul metafazei. În al doilea rând,
cultivarea ar trebui să se desfășoare în strictă conformitate cu
normele stabilite și pentru o perioadă de cel puțin 72 de ore. În al
treilea rând, fixarea celulelor trebuie făcută prin soluție acid acetic și
metanol într-un raport strict al acestor substanțe 3: 1.
 METODA RADIAȚIILOR
Permite utilizarea diferitelor tipuri de radiatii pentru modificarea ereditatii
organismelor.
Razele X sunt radiațiile ionizante cel mai des folosite la diagnosticare. Au
fost folosite în medicină din anul ce a urmat descoperirea lor accidentală de către
Konrad Roentgen. Ele sunt folosite că un instrument pentru examinare, dar și în
terapie. 
Radiația nucleară în doză mare este folosită la tratarea cancerului. În lume,
mai mult de 5 milioane de persoane sunt tratate astfel anual, lucru care ajută
oameni ce sunt grav bolnavi. O multitudine de diagnosticări, cam 30 milioane pe an,
sunt efectuate cu ajutorul substanțelor radioactive. Dacă adaugăm două miliarde de
examinări cu raze X, scara la care se folosește radiația ionizantă apare ca fiind
impresionantă.
Dar despre produsele de uz zilnic? Folosim creme și produse de
frumusețe? Cu siguranță că nu ne-ar place că aceste creme să fie periculoase pentru
piele. Procesul de igienizare al acestor produse presupune iradierea cremei înainte de
ambalare și comercializare.
 METODE BIOCHIMICE ȘI BIOFIZICE
Contribuie la cunoasterea structurii materialului genetic la nivel molecular.
O ramură importantă a biochimiei este reprezentată de biochimia metabolică, care
are ca scop elucidarea mecanismelor prin care funcționează metabolismul în
organismele vii, adică altfel spus modul în care organismele își procură, transformă și își
depozitează energia.[20] Metabolismul este alcătuit dintr-un șir mare de reacții chimice
ce au loc în interiorul celulei, iar unele dintre acestea sunt reunite în ceea ce se numește
o cale metabolică.[20][21]
Căile metabolice contribuie la desfășurarea proceselor catabolice (degradative,
exergonice, oxidative) și anabolice (biosintetice, endergonice, reductive), procese care
sunt interdependente și controlate de către necesitățile de moment ale celulei (de
exemplu, de factori precum creșterea, necesitatea mărită de energie, digestia) și de
către activitățile fiziologice specifice organismului. Cele mai importante ramuri ale
metabolismului sunt cel glucidic, lipidic, proteic și energetic.
 Materialul genetic utilizat, in general pentru
studiile de genetica trebuie sa prezinte urmatoarele
particularitati:
•sa aiba caractere bine conturate, usor de urmarit (markeri
genetici);
•sa aiba ciclul scurt de dezvoltare;
•sa permita obtinerea unui numar mare de descendenti;
•sa posede un numar relativ mic de cromozomi;
•sa fie acceptabil la actiunea factorilor mutageni;
•sa nu fie foarte scump si sa fie relativ usor de intretinut.
 Iovițoni
Raluca

Scripcariu
Oana ECHIPĂ Mihăiescu
Cristina

Vizi Larisa