Gusa

Cauze Stadializarea gusii (OMS)

- Gradul 0 – fara gusa
Fiziologice – pubertate, sarcina
- Gradul 1 – gusa palpabila
Autoimune – Boala Graves (1A, 1B)
– Boala Hashimoto
- Gradul 2 – gusa vizibila
- Gradul 3 – gusa mare
Inflamatorii – tiroidita acuta
Deficitul de iod (gusa endemica)
Dishormonogenezii
Gusogene
Patogenia gusii endemice
clinica
 Manifestari clinice
 Semne de compresie
- esofagiana: disfagie
- cai respiratorii: dispnee
- neurologica: sd Claude
Bernard Horner
- vasculara: edem in pelerina,
semn Pemberton
 Semne de disfunctie
tiroidiana
(hipo/hiperfunctie)
 Evaluare
 Dozari hormonale (T4, T3, TSH)
 Ioduria/24 ore (pt diagnosticul gusii endemice)

- >50 µg/g creatinina normal

 RIC (crescuta in gusa endemica)
 Scintigrama tiroidiana
 Investigatii imagistice – ecografie, tranzit
baritat esofagian (compresie), TC sau RMN in
gusi plonjante
Evaluare imagistica
 Diagnostic pozitiv al gusei endemice
Gusa + deficit de iod + criteriul epidemiologic
(>5% au gusa in zona geografica respectiva)
 Complicatii

- Hipo/ Hipertiroidism (mai ales dupa aport

crescut de iod)
- Fenomene de compresiune

 Tratament
Tiroidite
 Tiroidita subacuta
 Debut dupa un episod de IACSR, cu febra, curbatura
 Cresterea rapida de volum a tiroidei, difuza sau
localizata, dureroasa, consistenta ferma
 Posibile semne de hipertiroidism (prin distructie
foliculara)

Histologic:
Distrugere a foliculilor
tiroidieni, infiltrat
inflamator, prezenta
fagocitelor si a celulelor
multinucleate
 Explorari diagnostice
• VSH mult crescut, sd inflamator
• RIC scazut
• T4, T3 posibil crescute, TSH posibil supresat initial
• Ecografie: aspect neregulat al zonei afectate
 Tratamentul tiroiditei subacute
 Tratament antiinflamator : AINS (cazuri
usoare), corticoterapie (cazuri mai severe)

 Evolutie: de obicei
autolimitanta, rareori
progreseaza spre
hipotiroidism permanent
Tiroidita acuta
Tiroidita Hashimoto
 Manifestari clinice
• Gusa de dimensiuni variabile (poate lipsi)
• Eutiroidism sau hipotiroidism
 Paraclinic
• Anticorpi anti peroxidaza si tireoglobulina
• TSH normal sau crescut
 Histologic: infiltrat limfoplasmocitar
 Evolutie – posibil spre hipotiroidism
 Tratament – substitutiv cu L-Tiroxina
 Asocieri autoimune in boala
Hashimoto
 Sindroame poliglandulare
autoimune: Boala Addison, DZ tip Poza vitiligo
1, hipoparatiroidism, insuficienta
gonadica primara
 Afectiuni autoimune neendocrine:
anemia Biermer, trombocitopenii
imune, vitiligo, boli inflamatorii
intestinale, poliartrita reumatoida
Nodulul si cancerul
tiroidian
 Criterii de suspiciune in cancerul
tiroidian
 Varsta tanara
 Sex masculin
 Nodul solitar
 Nodul necaptant pe scintigrama
 Cresterea recenta sau rapida a nodulului
 Consistenta ferma/dura
 Calcificari fine (corpi psamomma – cancer papilar)
sau omogene, dense (medular)
 Expunere la radiatii a regiunii cervicale in antecedente
 Evaluarea nodulului tiroidian
 Algoritm greenspan
 Carcinomul papilar
 Forma cea mai frecventa, bine diferentiat
 Nodul rece pe scintigrama dar este
radiosensibil
 Histologic: tireocite asezate intr-un singur strat
cu proiectii papiliforme
 Evolutie lenta, regionala, uneori se poate
dediferentia
 Marker de recurenta: Tg
 Carcinomul folicular
 Mai agresiv decat cel papilar
 Uneori celulele neoplazice isi pastreaza
capacitatile fuctionale
 Metastazeaza pe cale sangvina
 Este foarte greu de diferentiat de adenomul
folicular!
 Carcinomul medular tiroidian
 Originea in celulele parafoliculare tiroidiene
 Forma sporadica (80%) sau familiala (20%)

 Forma familiala: (1) fara alte afectiuni endocrine

(2) Sindromul MEN 2A: carcinom medular,

feocromocitom, hiperparatiroidism
(3) SindromMEN 2B: carcinom medular,
feocromocitom, neurinoame mucoase multiple
 Histologic: straturi celulare separate de un material ce
se coloreaza cu rosu de Congo (lanturi de calcitonina)
 Markeri tumorali: ACE, calcitonina
 Carcinomul anaplazic
 Apare la varstnici
 Evolutie extrem de agresiva
 Rezistent la tratament
Tratament cancer papilar si folicular
Algoritm urmarire
Managemenr cancer medular