Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
•Toate aceste schimbări apar tot mai pregnant pe măsură ce omenirea continuă să
producă, prin activitățile specifice, și să elibereze în atmosferă cantități însemnate de
gaze cu efect de seră care blochează căldura la nivelul suprafeței planetare.
• Revoluția Industrială – care a debutat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și prima jumătate
a secolului al XIX-lea – a fost punctul de start al unei curse în care temperatura medie anuală a
crescut necontenit. De atunci și până în prezent se estimează o creștere cu cel puțin 1 grad
Celsius.
• 1880 - anul în care au început primele măsurători exacte, iar din acel an, s-a constatat că a
existat o creștere medie de 0.07 grade Celsius la fiecare decadă până în anul 1980. Apoi,
creșterea înregistrată a fost mai mare decât dublul acestei rate, ajungând la peste 0.18 grade
Celsius pentru fiecare 10 ani.
• Cercetătorii din domeniul climatologiei au emis opinia că ar trebui să existe o limită a încălzirii
globale care să se situeze la un maxim suplimentar de 1.5 grade Celsius până în 2040. Tot ce trece
de aceste valori poate avea efecte grave: secete masive, incendii de proporții, inundații dese,
furtuni violente, fenomene atribuite schimbării climatice la nivel planetar.
• Aceste efecte vor afecta în mod direct locuitorii planetei, dar vor fi resimțite mai grav de către
populațiile marginalizate din punct de vedere economic, pentru care aceste modificări – destul de
bruște – vor alimenta accentuarea sărăciei, migrației, foametei și chiar apariția mișcărilor sociale
violente ori chiar a războaielor.
Cauzele
• dioxidul de carbon - principalul agent nociv și care a condus la fenomenul încălzirii
globale și al modificării climei în ansamblu. Orice creștere a concentrației sale
contribuie direct la un parcurs ascendent al încălzirii.
• vaporii de apă constituie cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră din atmosferă.
• Efectul de seră - fenomenul fizic care declanșează încălzirea globală. Lumina solară
este reflectată în parte de atmosfera Pământului dar, o mare parte din aceste radiații
sunt, de fapt, absorbite de suprafața scoarței terestre și de apele Oceanului Planetar,
ceea ce duce la încălzirea acestora și la un efect invers, de emisii de radiații infraroșii,
de la suprafață către atmosferă.
• O parte a acestor radiații ajung în spațiul cosmic, dar o parte din ele nu trec de gazele
cu efect de seră prezente (vapori de apă, dioxid de carbon, metan, în ordinea
importanței fiecăruia) și sunt reflectate în toate direcțiile, atât către spațiu, cât și
înapoi către suprafața planetei unde, vor contribui în plus la încălzirea acesteia dar și a
aerului din pătura inferioară a atmosferei.
Efectele încălzirii globale
• Creșterea frecvenței apariției fenomenelor de secetă severă
Seceta se instaleaza pe suprafețe tot mai mari de uscat. Efectele secetei sunt alimentate de valurile de căldură tot mai
dese și mai acute dar și de lungile perioade de timp fără precipitații. Efectul poate activa un proces de tip domino care duce
la dispariția vegetației de tip forestier în zonele afectate cu o amplificare subsecventă a uscăciunii solului.