Aspecte metodologice ale procesului

educaţional la vârsta timpurie

Proiectarea didactică. Delimitări conceptuale

• Ce este proiectarea didactică? „Proiectarea didactică este

procesul de anticipare a obiectivelor, conţinuturilor, metodelor şi
mijloacelor de învăţare, a instrumentelor de evaluare şi a
relaţiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul
unei modalităţi specifice de organizare a activităţii didactice.”
(Mariana Momanu, în: Cucoş C. (coord.), Psihopedagogie, Ed.
Polirom, Iaşi, 1998, p.206).
• Ce reprezintă modelul curricular al proiectării didactice?

• Este modelul modern de realizare a proiectării, care se centrează

pe competenţe (obiective) şi îşi subordonează conţinuturile,
metodologia şi evaluarea, spre deosebire de modelul tradiţional,
didacticist, care se centrează pe conţinuturi şi îşi subordonează
obiectivele, metodologia şi evaluarea.
 modelul didacticist al
proiectarii pedagogice
Este centrat pe conţinuturi şi pe predare de tip expozitiv:
expunere, prelegere, interogaţie etc.;
conţinuturile sunt cele care impun şi îşi subordonează
obiectivele, metodologia şi evaluarea didactică într-o logică a
învăţămîntului informativ;
grupa este statică, copiii lucrează şi răspund individual;
cadrul didactic dirijează întreaga activitate şi o evaluează;
se adresează memoriei de tip reproductiv.
modelul curricular al proiectarii pedagogice
Este centrat pe obiective şi pe predare de tip interactiv;
obiectivele sunt cele care impun şi cărora li se subordonează
conţinuturile, metodologia şi evaluarea într-o logică a
învăţămîntului formativ. Desfăşurarea activităţii în baza
obiectivelor creează un cadru flexibil pentru alegerea
conţinuturilor curriculare şi a modului de organizare internă a
acestora în vederea atingerii finalităţilor;
grupa este dinamică, copiii lucrează în echipe sau în
perechi;
cadrul didactic este facilitator, moderator şi persoana
resursă;
se adresează memoriei de tip creativ;
activitatea este evaluată prin feedback constructiv
 De ce modelul curricular al proiectării
didactice?

• promovează un învăţământ centrat pe aspectul formativ al

procesului didactic punând accentul pe învăţare-dezvoltare, pe
evaluare formativă (individualizată şi unitară), realizată pe baza
descriptorilor de performanţă
• Conferă o eficienţă sporită procesului de predare-învăţare,
valorificînd potenţialul fiecărui copil. Pe orizontală, proiectarea
didactică respectă următoarea succesiune:
• obiectiv-cadru → obiective de referinţă → obiective
operaţionale → activităţi de învăţare → conţinuturi
Etapele proiectării didactice

Ce voi face?
• Această întrebare vizează obiectivele care trebuie fixate şi realizate (cadru,
de referinţă, operaţionale):
• obiectivele stabilite vor reflecta ce va şti, ce va putea să facă, ce
atitudini va manifesta copilul după activitate;
• obiectivele trebuie formulate explicit, prin utilizarea unor verbe de
acţiune:
– să descrie animalele după anumite caracteristici;
– să redea animalele domestice prin limbaj mimico gestual;
– să trăiască sentimente de compasiune şi respect faţă de lumea animalelor;
– să manifeste dorinţa de a afla informaţii despre modul de trai al animalelor;
• Cu ce voi face?
Vizează stabilirea resurselor educaţionale (delimitarea
conţinutului învăţării, a resurselor umane (invitaţi, părinţi,
specialişti, experţi, educatorul, copiii), a resurselor materiale
(jucării, planşe, materiale didactice, fişe de evaluare, ustensile
etc).
• Cum voi face?
Vizează conturarea strategiilor didactice optime. Cadrul didactic
este cel care alege şi combină, echilibrat, metodele, materialele şi
mijloacele folosite în învăţămînt. În conformitate cu cerinţele
didacticii moderne, axate pe necesităţile copilului, cele mai
eficiente sunt metodele interactive, care presupun participarea
directă şi activă a copilului în procesul de învăţare.
• Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut?

Vizează stabilirea metodelor/tehnicilor de evaluare a realizării

obiectivelor propuse (observarea curentă, jocul didactic, analiza
produselor, fişe/teste individuale, portofoliul) şi a rezultatelor
învăţării
• Activitatea copilului în grădiniţă este diversă.

• Copilul capătă cunoştinţe şi abilităţi, îşi formează comportamente,

priceperi, atitudini nu numai în cadrul activităţilor
experienţiale/pe domenii de dezvoltare, dar şi variind jocuri şi
activităţi alese, activităţi de dezvoltare personală ce includ
rutinele şi tranziţiile unei zile:
• sosirea copiilor, gimnastica matinală, întâlnirea de dimineaţă,
dejunul, deprinderi de igienă personală, deprinderi de ordine şi
disciplină, masa de prînz, plimbări în aer liber, somnul de zi,
gimnastica după somnul de zi, proceduri de călire, gustare, cină,
plecarea acasă.
 Nivelurile proiectării didactice în grădiniţă

• Proiectarea globală, concretizată în stabilirea de către Ministerul Educaţiei

a planurilor-cadru de învăţămînt şi a programelor şcolare, creează cadrul,
limitele şi posibilităţile realizării proiectării eşalonate.
• Proiectarea eşalonată vizează documentele întocmite de cadrul didactic, în
care sunt îmbinate, într-un mod personalizat, elementele curriculumului cu
planul-cadru de învăţămînt şi care se concretizează în planificarea anuală,
planificarea tematică şi planificarea activităţilor săptămînale şi zilnice.
• Proiectarea anuală acoperă perioada unui an de învăţământ, reprezentând
o perspectivă de ansamblu asupra activităţilor de predare/învăţare şi
presupune asigurarea unei corelaţii optime între planulcadru de învăţămînt
şi curriculum
Proiectul tematic

• Este o activitate centrată pe copil, un demers didactic în centrul

căruia se află o temă/subiect ce prezintă interes pentru copil, în a
cărei abordare şi soluţionare vor fi implicate mai multe arii
curriculare.
• Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui
scenariu bine gândit pentru o zi/o săptămînă.
• Această activitate presupune o împletire a obiectivelor din arii
curriculare diferite cu domeniile de dezvoltare, apelându-se la
conţinuturi conforme cu necesităţile de cunoaştere ale copilului.
• ETAPELE PROIECTULUI TEMATIC- de completat cu prezentarea
 Proiectarea activităţii integrate

• Proiectarea unei activităţi este demersul cel mai detaliat şi

concret de anticipare şi prefigurare a acţiunilor şi operaţiilor de
îndeplinit, materializat într-un document structurat în două părţi:
• introductivă (în care sunt precizate data, grupa,
disciplina/categoria de activitate, tema, obiectivele de referinţă
şi operaţionale, resursele educaţionale) şi scenariul didactic,
realizat sub forma unui tabel în care sunt înscrise: evenimentul
didactic, conţinutul activităţii, strategiile didactice, evaluarea.
Atenție!

• La elaborarea demersului didactic se va ţine cont de numărul de obiective de

referinţă proiectate şi anume:
• la vârsta de 2-3 ani şi 3-4 ani se va proiecta 1 obiectiv de referinţă pe arii
curriculare şi 3-4 obiective operaţionale pe domenii de dezvoltare;
• la vârsta de 4-5 ani se vor proiecta 1-2 obiective de referinţă pe arii
curriculare şi 4-6 obiective operaţionale pe domenii de dezvoltare;
• la vârsta de 5-7 ani se vor proiecta 2-3 obiective de referinţă pe arii
curriculare şi 6-8 obiective operaţionale pe domenii de dezvoltare.
• Pentru grupele mixte/eterogene (ca vârstă) se vor proiecta aceleaşi obiective
de referinţă şi operaţionale, însă sarcinile de lucru vor fi diferenţiate
Ce sunt obiectivele?

• 1. ideal educaţional – modelul de personalitate ce se doreşte a

fi format în procesul instructiv-educativ în instituţia de
învăţământ, de exemplu: “o personalitate multilateral dezvoltată”
sau „o personalitate liberă”;
• 2.scopuri educaţionale – finalităţi educaţionale cu nivel mediu de
generalitate, care se realizează în intervale medii de timp;
• 3.obiective educaţionale – enunţuri cu caracter intenţional, care
anticipă/prevăd o modificare (schimbare) în personalitatea
educatului/copilului ca urmare a implicării acestuia într-o
activitate instructiv-educativă.
Clasificarea obiectivelor educaţionale
• obiectivele-cadru

• se referă la principalele categorii de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini,

care vor fi formate la copii la finele unui ciclu de vârstă (1-3 şi 3-7
ani, conform periodizării curriculare existente).
• Sunt specifice diferitelor arii curriculare şi sunt formulate cu un grad
ridicat de generalitate.
• De exemplu: dezvoltarea comunicării şi a vorbirii coerente este un
obiectiv-cadru al ariei curriculare Dezvoltarea limbajului şi a
comunicării orale (este scris/plasat la începutul acesteia) şi va fi realizat
către sfârşitul perioadei de 3-7 ani.
• obiectivele de referinţă

• derivă din obiectivele-cadru şi descriu comportamente aşteptate, ce

ar trebui formate la copii până lasfârşitul unui an de studii şi aparţin
diferitelor arii curriculare.
De exemplu:
• să utilizeze corect în comunicare părţile de vorbire specifice limbii
materne şi formele gramaticale este obiectivul de referinţă al ariei
curriculare Dezvoltarea limbajului şi a comunicării orale, pe care
copilul va fi capabil să-l realizeze către sfârşitul anului de studii (de
exemplu, în grupa mare).
• Formula obiectivului de referinţă este:
• La finele anului de studii, copilul va fi capabil să facă...
• obiectivele operaţionale

• desemnează comportamentele concrete, specifice, observabile

şi măsurabile, ce trebuie formate în procesul de instruire la finele
unei activităţi şi vizează operaţiile realizate de copil pentru a
atinge obiectivul de referinţă.
• De exemplu: să stabilească legături între anotimp şi modul de
îmbrăcare a oamenilor este un obiectiv operaţional pe care un
copil va fi capabil să-l atingă pe parcursul/ la finele unei activităţi
de educaţie pentru mediul natural şi cultura ecologică
• sarcina didactică

• reprezintă problema centrală de gândire/acţiune propusă

copilului, care urmează a fi realizată imediat.

• De exemplu: numeşte hainele pe care le poartă oamenii primăvara

şi iarna, compară hainele de iarnă cu cele de primăvară după
grosime, formulează răspunsul la întrebarea:
• De ce hainele pe care le purtăm primăvara diferă de cele pe care
le purtăm iarna?
 În conformitate cu domeniilede dezvoltare a copilului au fost delimitate
trei tipuri de obiective:

• obiective cognitive –transmiterea şi asimilarea de cunoştinţe, formarea de

abilităţi şi capacităţi intelectuale; răspund la întrebarea: ce va şti copilul la
finele activităţii?;
• obiective afective – declanşarea/dezvoltarea de emoţii şi sentimente,
atitudini, convingeri; răspund la întrebarea: ce atitudine va lua copilul la finele
activităţii sau în cele mai multe cazuri, dupã mai multe secvenţe de învãţare?,
deoarece sistemul atitudinal se formează în timp;
• obiective psihomotorii – acţionale sau practice, de aplicare şi creaţie:
formarea de priceperi, deprinderi, obişnuinţe; răspund la întrebarea: ce va şti
copilul sã facã dupã o secvenţã de predare/învãţare? Abordarea integrată a
copiilor solicită ca educatorul să includă în planificare obiective de referinţă şi
operaţionale care să stimuleze toate domeniile de dezvoltare.