Cauzele care înlătură

consecinţele condamnării
 Noţiunea de reabilitare
• Reabilitarea este mijlocul legal prin care foştii condamnaţi se
integrează pe plan juridic în societate. Prin reabilitare, fostul
condamnat, care a dovedit că s‑a îndreptat şi inspiră încredere că
nu va mai săvârşi fapte antisociale, este reprimit în societate,
având toate drepturile civile şi politice
• Reabilitarea apare astfel ca mijloc prin care sunt înlăturate
consecinţele juridice ale condamnării penale şi face posibilă
integrarea socială deplină a fostului condamnat
 Trăsăturile reabilitării
• a) poate fi obţinută, în principiu, pentru orice condamnare, indiferent de natura
sau de durata acesteia ori de tipul şi gravitatea infracţiunii care a determinat
condamnarea sau de sediul normei de incriminare a faptei săvârşite
• b) poate fi obţinută de cel care a suferit mai multe condamnări succesive sau
care a fost condamnat pentru mai multe infracţiuni în concurs
• c) este indivizibilă, deoarece ea se referă nu atât la condamnare, cât la persoană
• d) produce efecte numai pentru viitor
• e) reabilitarea poate fi dobândită, fie din oficiu, prin însuşi efectul legii, fie
prin hotărâre judecătorească, dacă sunt îndeplinite cerinţele expres prevăzute
de lege
• f) îndeplineşte o funcţie reeducativă
 Modalităţile reabilitării
• Reabilitarea de drept operează în virtutea legii, în măsura în care
au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
• Reabilitarea judecătorească se obţine prin hotărâre
judecătorească, atunci când instanţa constată, în urma
administrării de probe, că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de
lege pentru acordarea reabilitării
 Reabilitarea de drept
• Reabilitarea de drept este acea modalitate a reabilitării care
operează în cazul condamnărilor mai uşoare, în virtutea legii,
prin simpla îndeplinire a condiţiilor cerute de lege
• Reabilitarea de drept este consacrată în art. 165 C. pen., în care
se prevede că aceasta are loc de drept în cazul condamnării la
pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depăşeşte 2
ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost
suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani
condamnatul nu a săvârşit o altă infracţiune
 Condiţiile reabilitării de drept
• a) Condiţii privitoare la condamnare. Reabilitarea de drept a persoanei fizice
operează numai în cazul condamnărilor la pedeapsa amenzii, indiferent de
cuantumul ei, la pedeapsa închisorii de maximum 2 ani sau la pedeapsa
închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, aplicate
pentru orice infracţiune
• b) Condiţii referitoare la termenul de reabilitare. Pentru a opera reabilitarea
de drept, este necesar să se constate că a trecut un termen de 3 ani de la
data executării pedepsei sau când aceasta s‑a stins ca urmare a graţierii ori a
prescripţiei executării ori de la data împlinirii termenului de supraveghere
• moment în care pedeapsa se consideră executată.
• c) Condiţii privitoare la conduita condamnatului. În timpul termenului de 3
ani, condamnatul trebuie să nu fi săvârşit o altă infracţiune
 Reabilitarea judecătorească
• Reabilitarea judecătorească este acea modalitate a reabilitării care
poate fi obţinută numai prin intervenţia organelor judecătoreşti
• Reabilitarea judecătorească are o sferă de aplicaţie foarte largă,
poate fi acordată în toate cazurile în care nu operează
reabilitarea de drept
• Reabilitarea judecătorească poate fi obţinută şi după moartea
condamnatului, la cererea soţului sau a rudelor apropiate ale
acestuia, iar atunci când condamnatul ceruse reabilitarea,
persoanele menţionate pot continua procedura de reabilitare
pornită anterior decesului
 Condiţiile reabilitării judecătoreşti
• Condiţiile de fond se referă la cerinţele impuse de Codul penal
pentru a solicita şi obţine reabilitarea judecătorească, la
elementele ce caracterizează în mod obiectiv situaţia
condamnatului care s‑a reeducat şi poate fi pe deplin reintegrat în
societate (condiţii referitoare la condamnare, la termenul de
reabilitare şi la conduita condamnatului)
• Condiţiile de formă, prevăzute de Codul de procedură penală,
vizează modul şi cadrul în care se pun în valoare ori se verifică
condiţiile de fond ale reabilitării judecătoreşti
 Condiţii privitoare la condamnare
• Reabilitarea judecătorească se poate obţine pentru condamnările
la pedeapsa închisorii mai mare de doi ani şi a cărei executare
nu a fost suspendată sub supraveghere
• Cererea de reabilitare poate avea ca obiect şi o condamnare
executată care a fost între timp amnistiată.
 Condiţii cu privire la termenul de
reabilitare
• a) 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani,
dar care nu depăşeşte 5 ani;
• b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani,
dar care nu depăşeşte 10 ani;
• c) 7 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani;
• d) 7 ani, în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă comutate sau înlocuite
cu pedeapsa închisorii;
• e) 10 ani, în cazul condamnării la pedeapsa detenţiunii pe viaţă,
considerată executată ca urmare a graţierii, a împlinirii termenului de
prescripţie a executării pedepsei sau a liberării condiţionate.
 Calcularea termenului de reabilitare
• a) termenele de reabilitare judecătorească se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea
pedepsei principale sau de la data când aceasta s‑a prescris
• - în cazul pedepsei închisorii, aceasta este data la care condamnatul este liberat definitive
• - condamnări succesive: termenul de reabilitare prevăzut de lege curge pentru toate
condamnările de la data când a luat sfârşit executarea ultimei pedepse şi se calculează în raport
cu durata pedepsei celei mai grele; dacă ultima dintre aceste condamnări a fost pronunţată cu
suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de reabilitare pentru condamnările
anterioare se socoteşte de la data la care s‑a împlinit termenul de supraveghere
• - în cazul în care condamnatul a fost liberat condiţionat, termenul de reabilitare curge de la data
împlinirii duratei pedepsei
• - în situaţia în care o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate egală cu
durata deţinerii preventive, termenul de reabilitare se socoteşte de la data rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare
• - termenul de reabilitare începe să curgă de la data la care s‑a împlinit termenul prescripţiei
executării pedepsei, ţinându‑se seama de eventualele întreruperi ale cursului acesteia
 Calcularea termenului de reabilitare
• b) în caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă, termenul
curge de la data actului de graţiere
• - dacă graţierea se referă la fapte în curs de judecată, termenul de reabilitare
curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s‑a pronunţat
pedeapsa graţiată, adică ulterior actului de graţiere
• - dacă graţierea este parţială, termenul de reabilitare curge de la data
executării restului de pedeapsă care nu a fost graţiat

• Termenul de reabilitare judecătorească, în raport cu natura şi durata pedepsei

privative de libertate, trebuie să fie împlinit la data înregistrării cererii la
instanţa de judecată, împlinirea ulterioară a acestuia, până la soluţionarea
definitivă a cererii, neavând relevanţă asupra admiterii cererii
 Condiţii privitoare la conduita
condamnatului
• a) Să nu fi săvârşit o altă infracţiune în cursul termenului de reabilitare
• Săvârşirea unei infracţiuni în cursul termenului de reabilitare, pentru care s‑a pus
în mişcare acţiunea penală, conduce la suspendarea examinării cererii de
reabilitare până la soluţionarea definitivă a noii cauze
• b) Să fi achitat în întregime cheltuielile de judecată şi obligaţiile civile
stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când partea civilă a
renunţat la despăgubiri sau când condamnatul dovedeşte că nu a avut
posibilitatea să le îndeplinească
• În cazul în care cel condamnat sau persoana care a făcut cererea de reabilitare
dovedeşte că nu i‑a fost cu putinţă să achite despăgubirile civile şi cheltuielile
judiciare din cauza lipsei surselor materiale de a plăti, instanţa, apreciind
împrejurările, poate dispune reabilitarea sau poate să acorde un termen care nu
poate depăşi 6 luni, pentru achitarea în întregime sau în parte a sumei datorate
 Reînnoirea cererii de reabilitare
• în caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o
nouă cerere decât după un termen de 1 an, care se socoteşte de
la data respingerii definitive a cererii
• când respingerea cererii de reabilitare se bazează pe lipsa de
formă, ea poate fi reînnoită, potrivit dispoziţiilor Codului de
procedură penală, oricând, cu excepţia cererii respinse ca
prematură, care nu poate fi repetată decât după împlinirea
termenului legal
 Efectele reabilitării de drept şi
judecătoreşti
• Reabilitarea, indiferent de modalitate (de drept sau judecătorească), face să
înceteze decăderile şi interdicţiile, precum şi incapacităţile care rezultă din
condamnare
• Prin „decădere” se înţelege lipsirea unei persoane de unele dintre drepturile
sale civile sau politice ca urmare a condamnării pentru săvârşirea de infracţiuni.
• „Incapacitatea” constă în starea sau situaţia unei persoane care nu are
posibilitatea legală de a se bucura de anumite drepturi.
• Prin „interdicţie” se desemnează prevederea legală sau judecătorească ce
interzice săvârşirea unor fapte juridice sau încheierea unor acte juridice
• Atât reabilitarea de drept, cât şi reabilitarea judecătorească au ca efect
ştergerea din cazierul judiciar a menţiunilor privind pedeapsa aplicată
condamnatului
 Efectele reabilitării de drept şi
judecătoreşti
• Condamnatul care a obţinut reabilitarea, dacă va săvârşi din nou o infracţiune,
nu va fi în stare de recidivă postcondamnatorie
• De asemenea, în ipoteza săvârşirii în viitor a unei noi infracţiuni, dacă persoana a
fost reabilitată în virtutea legii sau pe cale judecătorească, va putea să
beneficieze pentru pedeapsa aplicată faptei comise, dacă sunt realizate şi alte
condiţii prevăzute de lege, de renunţarea la aplicarea pedepsei, de amânarea
aplicării pedepsei sau de suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
• Reabilitarea mai are ca efect înlăturarea interdicţiei de a ocupa anumite
funcţii sau profesii (magistrat, expert contabil, avocat, notar etc.) sau de a
deveni gestionar.
• Reabilitarea înlătură interdicţia de obţine permis sau autorizaţie pentru a
deţine sau purta arme de orice fel, de a constitui societăţi, precum şi
interdicţia de a fi ales sau de a fi tutore.
 Efectele reabilitării de drept şi
judecătoreşti
• Deşi reabilitarea are efecte întinse, ea nu constituie o repunere
totală a condamnatului în situaţia avută anterior condamnării, ci
are anumite limite
• Reabilitarea nu are ca urmare obligaţia de reintegrare în funcţia
din care condamnatul a fost scos în urma condamnării ori de
redare a gradului militar pierdut
• Reabilitarea nu are efecte asupra măsurilor de siguranţă
• Reabilitarea nu stinge nici obligaţiile privind despăgubirile civile
şi cheltuielile de judecată
 Anularea reabilitării judecătoreşti
• Reabilitarea judecătorească va fi anulată dacă, după acordarea ei,
s‑a descoperit că cel reabilitat mai săvârşise o infracţiune care,
dacă ar fi fost cunoscută, ar fi dus la respingerea cererii de
reabilitare