Cauzele aparitiei erorilor de

prelucrare
 Cuprins :
1. Precizie de prelucrare
2. Eroare de prelucrare
3. Cauzele aparitiei erorilor de prelucrare
4. Influenta uzurii sculei asupra preciziei de prelucrare.
5. Influenta deformatiilor elastice ale sistemului tehnologic asupra
preciziei de prelucrare
6. Rigiditatea ca factor tehnologic
7. Influenta erorilor de instalare a semifabricatului asupra preciziei de
prelucrare
8. Influenta deformatiilor termice ale sculei asupra preciziei prelucrarii
 1. Precizie de prelucrare
Prin precizie de prelucrare (mecanică) se înțelege
gradul de corespondență a piesei prelucrate cu modelul ei
ideal (teoretic) din desenul de execuție, sub aspect
dimensional, geometric și al poziției reciproce a diferitelor
elemente geometrice ale piesei reale executate.
 2. Eroare de prelucrare

Prin eroare de prelucrare se înțelege abaterea valorii

obținute prin prelucrare a unui parametru dimensional,
geometric sau de poziție reciprocă, față de valoarea nominală
a acestuia prescrisă în desenul de execuție. Precizia de
prelucrare este evaluată, uzual, după mărimea erorilor de
prelucrare: cu cât erorile de prelucrare sunt mai mici, cu atât ,
cu atât precizia efectivă a piesei reale executate este mai mare.
 Erorile aparute în timpul proceselor de prelucrare sa
pot clasifica în doua grupe:

a. erori sistematice

b. erori întâmplatoare.
 3. Cauzele aparitiei erorilor de
prelucrare

Cauzele aparitiei erorilor sistematice de prelucrare pot fi:

a. uzura sculelor (sau al elementelor din sistemul tehnologic)

b. alungirea termica a sculelor

c. schimbarea semifabricatelor (ca material, forma, etc)

 Cauzele aparitiei erorilor intamplatoare de prelucrare
pot fi:

 instalarea semifabricatelor (genereaza erorile întâmplatoare de

instalare)
 neomogenitatea (întâmplatoare) a materialului
semifabricatului
 precizia semifabricatului
 deformatiile elastice ale sistemului tehnologic
 erorile întâmplatoare de masurare
 erorile sculei (luându-se în considerare schimbarea ei)
 4. Influenta uzurii sculei asupra
preciziei de prelucrare.
În timpul procesului tehnologic de prelucrare mecanica
fenomenul uzurii sculei aschietoare influenteaza în mod
preponderent precizia dimensionala si calitativa. Datorita unor
factori tribologici si termici între piesa si scula sau între scula
si aschie, în situatia din fig. 1 uzura cutitului de strung se
pastreaza.

Fig. 1
 Uzura sculei depinde de mai multi factori: parametrii regimului de
aschiere, materialul piesei, sculei, etc.

Astfel relatia :

ur=Cu·vm·sn·tp·Ka·Kg·Kr

arata dependenta uzurii în cazul strunjirii fontei si otelului fata de:

 v [m/min] - viteza de aschiere

 s [mm/rot] - avansul de lucru
 t [mm] - adâncimea de aschiere
 Cu, m, n, p - constante care depind de conditiile de aschiere
 Ka, Kg, Kr - coeficienti de caracterizare a geometriei partii aschietoare a
sculei ( unghiul de asezare a , de degajare g si raza de rotunjire la vârf r).
5. Influenta deformatiilor elastice ale sistemului
tehnologic asupra preciziei de prelucrare

Deplasarea relativa a sculei fata de semifabricat

influenteaza sensibil precizia de prelucrare. Aceasta se
datoreaza fortelor de aschiere si variatiei acestora. Atât timp
cât exista deplasari relative, sistemul M.D.P.S. (masina-
unealta, dispozitiv, piesa, scula) este considerat un sistem
deformabil, deci un sistem elastic. Aceasta caracterizare este
determinata în primul rând de rigiditatea sistemului tehnologic
elastic M.D.P.S.
 În fig. 2 se prezinta deformatia datorita
fortei  (componenta principala), care produce pe lânga o
deplasare z a muchiei aschietoare si o deformatie ceea ce este
tocmai eroarea pe raza (adica pe directia y-y).

Fig. 2
6. Rigiditatea ca factor tehnologic

Marimea rigiditatii sistemului influenteaza simtitor precizia

de prelucrare, mai ales în cazul valorilor specifice ridicate ale
parametrilor regimului de aschiere (cum ar fi cazul
prelucrarilor de degrosare).

Este evident ca numai o parte din erorile care apar în timpul

prelucrarii se datoreaza deformatiilor elastice. Rezulta ca ele
trebuie sa reprezinte asemanator doar o fractiune din toleranta
care trebuie asigurata.
 7. Influenta erorilor de instalare a
semifabricatului asupra preciziei de prelucrare
Înaintea începerii prelucrarii propriu-zise, orice piesa trebuie
orientata în raport cu directia avansului si scula aschietoare.

Suprafetele folosite la orientarea pieselor se numesc baze.

Aceste baze se divid în:

 baze tehnologice;
 baze de masurare.

Notând cu:
 - eroarea de bazare
 - eroarea de fixare (care apare datorita modificarii orientarii facute
initial)
8. Influenta deformatiilor termice ale
sculei asupra preciziei prelucrarii

Dupa cum se stie procesul de aschiere este însotit de

fenomene termice datorate în principal de caldura formata în
zona aschierii sau provenite de la sursele exterioare.

Astfel, regimul termic, influenteaza nefavorabil reglarea

sculei la dimensiune, toate elementele sistemului tehnologic
elastic M.D.P.S., cu urmari care duc la schimbari ale pozitiei
reciproce, etc., efecte care se repercuteaza asupra preciziei de
prelucrare.
 Fig. 3 ilustreaza modul de repartizare a caldurii în zona de aschiere.

Fig. 3

Din figura rezulta ca în general cea mai mare parte din caldura este
absorbita de aschie, apoi de piesa si cea mai mica parte de scula.
Precizia de prelucrare, deci, este influentata negativ îndeosebi de
cantitatea de caldura absorbita de piesa si scula, acestea ramânând în
contact tot timpul prelucrarii.
 Proiect prezentat de :
 Chislingher Diana
 Sandu Radu

Grupa : 1541

Prof. coordonator :
 Conf. dr. ing. Raveica Ionel Crinel