Ziua Internationala a Zonelor

Urbane

ION AMALIA-MARIA
-efectele cresterii poluatiei;
-resursele natuarale exploatate prea intensiv;
-poluarea;
-specii in pericol de disparitie;
-protejarea mediului inconjurator.
Efectele cresterii
poluatiei
Aproximativ 90 de milioane de persoane se adauga
populatiei globului, care atinge 6 miliarde. Aceasta
echivaleaza cu adaugarea anuala a unei populatii
egale cu cea a Marii Britanii, Belgiei si Olandei la
populatia lumii.

Niciodata populatia globului nu a fost atat de

numeroasa ca astazi, iar viteza de crestere, de
aproximativ 1,7 % pe an, nu a fost atat de mare.
Explozia demografica actuala exercita o presiune
crescanda asupra resurselor naturale limitate ale
Pamantului.
Populatia creste atunci cand rata reala de natalitate este mai mare decat a
mortalitatii. Diferenta dintre cele doua este rata naturala demografica a populatiei.
Intr-o tara in care rata de natalitate este de 20 la 1000 si cea a mortalitatii de 10 la
1000, rata naturala de crestere este de 10 la 1000 persoane, sau de 1%.

Expertii estimeaza ca cele 5,4 miliarde care traiau in 1991, reprezentau 6-7% din
totalul persoanelor care au trait vreodata pe pamant. Bineinteles estimarile
demografice dinainte de 1800 sunt doar aproximari. Dar, chiar si in zilele noastre,
cifrele demografice referitoare la numeroase zone sunt adesea inexacte. Totusi,
expertii au determinat o curba a cresterii demografice pe planeta. O perioada
importanta a populatiei a fost in jurul anului 8000 i.Hr. Perioada este str’ns legata
de descoperirea agriculturii si de infiintarea asezarilor umane permanente. De la o
populatie de aprox 5 milioane in 8000 i.Hr., cifrele au crescut treptat, dublandu-se
la fiecare 1500 de ani, pt ca in 1650 sa atinga 500 de milioane de oameni.
In medie, viteza de crestere a atins doar 004-0,06% pe an,
reflectand faptul ca viata era grea si mortalitatea infantila,
foametea, bolile, dezastrele naturale si razboaiele au decimat
populatia. Intre 1650-1850, populatia globului s-a dublat,
atingand 1 miliard. Timpul de dublare s-a redus deci, de la
1500 de ani la doar 200 de ani, iar rata de crestere a atins 0,3-
0,4% pe an.

Cresterea accentuata a populatiei dupa 1800, a fost, practic,

un rezultat al evolutiilor inregistrate in agricultura si sanatate
si igiena dar si datorita schimbarilor economice si sociale
care au ridicat mult nivelul de trai, mai ales in Europa si
America de Nord.
Resursele naturale
explotate prea
intensiv
Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de
minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care
dispune o anumită țară.

Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar în

forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă
naturală atunci când activitățile primare asociate cu aceasta sunt
extragerea și purificarea, ele fiind opuse creației. Mineritul, extragerea
petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii
ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu. Acest termen a fost
introdus unei audiențe largi de către E.F. Schumacher în cartea Small Is
Beautiful din anul 1909
Resursele naturale sunt de obicei clasificate în:

resurse regenerabile;
resurse neregenerabile.
Resursele regenerabile sunt în general resursele vii (pești, păduri, de
exemplu), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate.
Resursele regenerabile pot să se refacă și pot fi folosite pe termen
nelimitat dacă sunt folosite rațional. Odată ce resursele regenerabile
sunt consumate la o rată care depășește rata lor naturală de refacere,
ele se vor diminua și în cele din urmă se vor epuiza. Rata care poate fi
susținută de o resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere
și de mărimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale
neregenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vântul, mareele și
radiația solară.
Valorificare
Extragerea resursei de bază și purificarea într-o formă ce poate fi
folosită direct sunt în general considerate activități normale în cadrul
valorificării resurselor naturale, chiar dacă ultimele pot să nu se
găsească în mod normal lângă primele. Resursele naturale sunt
considerate habitat natural ce poate fi convertit în materii prime pentru
procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol,
minerale și alte bunuri luate mai mult sau mai puțin așa cum erau în
natură. Resursele naturale ale unei țări determină deseori bogăția sa și
statutul său în sistemul economic mondial, prin determinarea influenței
sale politice. Statele dezvoltate sunt acelea care sunt mai puțin
dependente de resursele naturale pentru bogăție, datorită bazei pe care o
au în capitalul infrastructural pentru producție.
Poluare
a
Poluarea reprezintă contaminarea mediului
înconjurător cu materiale care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a
ecosistemelor (organismele vii și mediul în care
trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului
înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale, cum
ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a
substanțelor poluante provine din activitățile umane. Se
disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând
poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea
chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în
mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule
solide), poluare biologică (cu germeni patogeni,
Există două categorii de poluanți:

Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi cele conținute în apa menajeră,

care se descompun rapid prin unele procese naturale. Acești poluanți devin o
problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.
Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun
foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar
imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili cum
ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxinele, bifenilii policlorurați (BPC) și
materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să
urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele
compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă
acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate
mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se
hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces
se numește „bioacumulare”.
Industria si poluarea mediului
Industria polueaza mediul inca de la inceputul revolutiei
industriale, in special din cauza utilizarii tot mai mult a
combustibililor fosili. Secolul al XIX-lea si inceputul secolului al
XX-lea a reprezentat o perioada in care forta umana a fost
inlocuita de utilizarea pe scara larga a fortei degajate de arderea
carbunelui, ducand astfel la o poluare masiva a mediului
inconjurator. Deși poluarea cauzata de industrie conduce in
principal la poluarea aerului, nu de putine ori apar si
contaminarea solului si poluarea apei. De exemplu, in cazul
industriilor producatoare de energie electrica, daca un baraj, un
reactor nuclear sau alt tip de instalație sufera o avarie majora,
vorbim deja despre o poluare masiva a mediului. La fel, daca
exista o scurgere la o conducta de transport de combustibil, solul
va fi si el poluat.
Specii in pericol
de disparitie
Un factor principal ce influențează scăderea numărului de exemplare dintr-o specie anume este defrișarea excesivă și
distrugerea ariilor protejate de braconaj. Mii de specii de animale rare sunt pe cale de dispariție din cauza faptului că sunt
vânate sau, nu mai au sursa necesară de plante (unele animale) pentru a se hrăni, deoarece plantele respective au fost
distruse tot de om. Guvernele au interzis vânzarea pieilor de aligatori, vigonia și koala și a fildeșului elefanților, a carapacei
broaștelor țestoase, etc; totuși, unii nu respectă aceste legi.

Exemple
Balenele albastre- sunt cele mai mari animale prezente pe pământ, ajungând la o lungime de 30 de metri sau chiar mai mult.
Acestea au fost vânate pentru carne sau grăsime, produsul din urmă fiind folosit la fabricarea uleiului și aproape au dispărut.

Urs panda
Dugongul- numit și lamantin, dugongul trăiește în oceanele tropicale. În Florida, există rezervații speciale unde
ambarcațiunile nu au voie, pentru a nu răni dugongii.
Marele rechin alb- se găsește în apele calde și poate mânca oameni
Delfinul lui Cuvier- se găsește peste tot, în afara zonelor polare
Urșii panda- sunt urșii care se hrănesc numai cu bambus. Sunt vânați pentru blană și arealul lor se micșorează din cauza
defrișării.
Tigrul- această felină este vânată pentru blană și oase, folosite în medicina chinezească. Însă, din 1970, de când vânătoarea
de tigri a fost interzisă, numărul tigrilor s-a dublat.

Dugongi
Jaguarii- sunt amenințați cu dispariția datorită vânării lor pentru blană și a distrugerii habitatului.

Tigru
Anumiți fluturi:
Fluturele Monarh- este pe cale de dispariție datorită colectării lui și a distrugerii mediului.
Ornithoptera alexandrae- sunt printre cei mai mari fluturi din lume și trăiesc numai în insula Papua Noua Guinee.
Liliecii Daubenton- vânează insecte pe heleștee și râuri
Diferiți papagali:
Papagalii Saint Vincent- trăiesc numai pe Insula Saint Vincent
Papagalii Kakapo- pasăre nocturnă care nu zboară, din Noua Zeelandă. De această dată, papagalii
sunt vânați de hermine sau șobolani
Condorul californian- această pasăre a dispărut pentru o vreme. Unii oameni au luat însă ouăle
acesteia, și au crescut puii artificial. Apoi, condorul californian a fost lăsat în libertate din nou, însă
numărul său tot este mic. Anvergura aripilor acestuia poate ajunge la 2,7 metri.
Marele triton crestat- sunt printre cei mai mari tritoni din lume, ajungând la aproximativ 15 cm
lungime.
Gorilele- sunt pe cale de dispariție datorită distrugerii habitatului
Mantella aurantiaca- este o specie de broască otrăvitoare din Madagascar ce este amenințată de
dispariția habitatului.
Lăcusta weta din Insula Stephen- se află pe o insulă din apropierea Noii Zeelande.
Caii Przewalski- au dispărut din natură, dar, omul a reintrodus animale crescute în captivitate.
Căprioara părintelui David- a dispărut din țara de origine, China, dar a fost înmulțită în captivitate.
Rinocerii- sunt vânați pentru coarnele lor; în Africa, oamenii le taie coarnele, pentru a fi lăsați în
pace.
Urșii polari- sunt cei mai mari urși, ajungând până la 500 de kg greutate. Din păcate, aproape toți
urșii au dispărut, vânați pentru blană sau sportiv. Totuși, numărul lor a crescut, deoarece oamenii i-
au mutat departe de orașe, unde nu pot fi prinși așa de ușor.
Râsul spaniol- este periclitat deoarece o mare parte a pădurilor în care trăim au fost defrișate. Acum
sunt protejați într-o rezervație numită Coto Donana.
Specii de plante
Garofita-Pietrei-Craiului

Crucea-voinicului

Macul-Galben

Floarea-de-colt

Sangele vonicului

Tulichina-mica
Specii de fungi
Buretele Purpuriu

Pălăria șarpelui

Buretele cerbului
Protejearea
mediului
inconjurator
Protejarea mediului constituie ansamblul masurilor si actiunilor care duc la reducerea poluarii mediului, a
surselor de poluare si la imbunatatirea resurselor.

Prin respectarea unor masuri pentru protejarea mediului putem contribui fiecare, putin cate putin, la
reducerea poluarii mediului inconjurator. Pentru a respecta aceste masuri, trebuie sa cunoastem foarte bine
cauzele care duc la poluare.

Stim cu totii ca poluarea aerului provine de la gazele emanate de autoturisme, eliberarea in atmosfera a
diferitelor gaze toxice si chimicale.

Poluarea apelor provine de la deseurile industriale, deseuri petroliere, reziduuri deversate de la diverse
fabrici.

Poluarea solului este provenita, in mod direct, de toti locuitorii Planetei. Toate insecticidile, ierbicidele
folosite in agricultura, defrisarile padurilor sunt doar cateva exemple care duc la poluarea solului.

Pornind de la aceste exemple, care sunt doar o mica parte din tot ce duce la poluarea mediului inconjurator,
putem sa respectam cateva masuri: sa folosim cat mai rar masina, sa plantam copaci, sa economisim energia
electrica, sa cumparam produse care au ambalaje reciclabile, sa separam deseurile, sa nu aruncam gunoiul pe
jos sau in apa ci la pubelele special amenajate.

In locul pungilor de plastic putem alege varianta unei pungi din panza, ce poate fi spalata si reutilizata.
Atunci cand mergem la cumparaturi, putem reduce utilizarea pungilor de plastic pe care la folosim la
cantarirea legumelor sau fructelor folosind saculeti reutilizabili, sau daca sunt cantitati mici se poate lipi
eticheta direct pe produs.
Sticlele de plastic ar putea fi inlocuite cu recipiente din inox sau cu sticle din sticla.

Vesela si tacamurile din plastic pot fi foarte bine inlocuite cu vesela si tacamuri din inox sau
bambus.

Un alt exemplu ar fi sa ne producem in casa anumite produse gen sampon, sapun, pasta de dinti,
solutii pentru curatarea locuintei pe care sa le punem in recipiente ce pot fi refolosite.

Cand mergem la cumparaturi ar fi indicat sa incurajam producatorii de produse bio, cumparand

produsele lor pentru care au fost folosite putine spre deloc solutii care dauneaza solului.

Pentru economisirea energiei electrice trebuie sa inchidem becurile si televizoarele in camerele

unde nu sta nimeni, sa scoatem din priza echipamentele electronice cand nu avem nevoie de ele, sa
folosim becuri economice, sa achizitionam aparatura electrocasnica cu consum redus de energie,
izolarea locuintei. Daca locuim la casa putem opta pentru folosirea panourilor solare.

Pentru a reduce poluarea naturii trebuie sa ne obisnuim sa nu lasam gunoaie pe jos ci la pubelele
special amenajate. Un exemplu ar fi daca mergem la picnic cu familia, sa facem foc doar in locurile
special amenajate, in urma noastra sa adunam gunoiul.

Cand mergem la mare nu este indicat sa aruncam gunoaie in apa sau pe nisip
 In judetul Buzau, planul de colectare selectiva este in plina dezvoltare. In
municipiul Buzau s-au amenajat platforme de colectare selectiva. Cosuri de
colectare selectiva sunt amplasate pe domeniul public si in parcuri.

Pentru un oras mai curat, nu doar autoritatile pot interveni, ci fiecare din noi
avem obligatia sa respectam cateva masuri simple cum ar fi folosirea cosurilor de
gunoi, colectarea selectiva. Avem in judet cateva centre de colectare cum ar fi
GreenTech care este si centru de reciclare situat in Bulevardul Industriei nr. 17,
RER Buzau din Calea Eroilor, GreenFiber din Bulevardul Industriei 17, GreenWee
dinDJ 203D, Romcarbon dinstrada Transilvaniei 132 si numeroasele centre de
colectare a fierului.

Pentru a reduce poluarea mediului inconjurator si pentru protejarea acestuia, cu

totii trebuie sa intelegem cat este de important sa mentinem apele, aerul si solul
curate.