Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cutremurele
Hazard - Definite
Incadrarea Hazardului
Scara Richter si Scara Mercalli
Cauzele Cutremurelor
Modalitati de manifestare
Undele seismice
Consecinte asupra mediului si societatii
Modalitati de prevenire
Zone Afectate
Unde seismice
Curiozitati Proiect realizat de:
Exemple Berechet Maria Catalina
Hazard - Definite
Ce sunt Hazardurile Naturale?
• Hazardurile naturale sunt niste manifestări extreme ale unor fenomene naturale, cum ar fi cutremurele, furtunile, inundaţiile, alunecările
de teren, secetele, care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societăţii şi a mediului înconjurător în ansamblu. În
cazurile în care hazardurile creează distrugeri de amploare şi pierderi de vieţi omeneşti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale.
• Vulnerabilitatea pune în evidenţă gradul de expunere a omului şi a bunurilor sale diferitelor tipuri de hazarduri, indicand nivelul
pagubelor pe care le cauzează un anumit fenomen.
• Riscul reprezintă nivelul probabil al pierderilor de vieţi omeneşti, al numărului de răniţi, al pagubelor aduse proprietăţilor şi activităţilor
economice de către un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă.
Incadrarea Hazardului
HAZARDURILE ENDOGENE
• Hazardurile endogene, reprezinta o acţiune care este generată de energia provenită din interiorul planetei, în această categorie
fiind incluse cutremurele şi erupţiile vulcanice.
CUTREMURELE:
• Cutremurele sunt miscãri bruste ale scoartei terestre, care produc unde elastice si trepidatii cu un impact puternic asupra
asezãrilor umane. Cele mai numeroase cutremure sunt datorate energiilor generate de dinamica internã a Terrei, si în aceastã
categorie se încadreazã cutremurele tectonice, care detin pe glob peste 90 % din totalul cutremurelor produse si cutremurele
vulcanice, reprezentând un procent de 7 %. Rãspândirea lor nu este întâmplãtoare, ci este legatã de dinamica si configuratia
plãcilor tectonice care alcãtuiesc scoarta.
Hazardele legate de cutremure se diferentiaza in hazarde primare si hazarde secundare:
• Hazardurile primare sunt legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere a cutremurului din adancul scoarţei,
numit focar (hipocentru). Aceste unde se propagă spre exterior cu viteze şi amplitudini diferite şi produc trepidaţii care duc la
fisurarea, distrugerea şi prăbuşirea clădirilor, la mari pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Amplitudinea mişcării
terenului este mai mare în apropierea epicentrului (proiecţia la suprafaţa scoarţei terestre a focarului).
• Hazardele secundare sunt legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamântului si cuprind alunecari,
prabusiri, aparitia sau reactivarea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami.
• Socurile seismice se produc ca urmare a unor procese de fracturare si frecare intre compartimentele scoartei terestre, in aceasta
situatie fiind eliberata o cantitate mare de energie, care se masoara in ergi si este utilizata pentru calcularea magnitudinii
cutremurului. Magnitudinea se masoara cu ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter, cuprinsa intre 1 si 9 grade.
Scara Richter si Scara Mercalii
Scara Richter a fost imaginată în 1935 de Charles Richter și Beno Gutenberg, de la California Institute of Technology, pentru a măsura puterea
unui cutremur. Este o scară logaritmica, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor de volum (de tip
P și S), la 100 km de epicentru și este gradată de la 1 la 9. De obicei intensitatea cutremurelor nu se exprimă în numere întregi, ci în numere fracţionare.
Deoarece scara Richter este o scară logaritmică, o modificare de un grad pe scara Richter este corelată cu o modificare de 10 ori a amplitudinii undelor
seismice și de aproximativ 30 de ori a energiei eliberată de cutremur.
Scara Mercalli, inventată de seismologul italian Giuseppe Mercalli, este o scară care stabileşte intensitatea unui cutremur pe baza
observaţiilor personale, subiective, din timpul cutremurului.
Intensitatea seismelor se apreciază după gravitatea distrugerii clădirilor, construcţiilor, dupătipul şi amploarea deformărilor
suprafeţei terestre şi după reacţiile populaţiei la şocul seismic.
Cauzele Cutremurelor
Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:
Cutremurele se produc
1. Naturale: acolo unde doua plăci
alunecă una peste alta,
• tectonice: datorită tensiunilor din interiorul Pământului (90% din cutremurele de pe Glob) iar marginile lor se
• activitate vulcanică (7% din cutremurele de pe Glob) întrepătrund (îmbucă).
• impactul meteoriților Se naşte o tensiune
• prăbușirea cavernelor subterane foarte puternică, până
când una din plăci
cedează, generând o
2. Antropice ( non-seismice)
mişcare bruscă care face
• explozii Pământul să se
• operațiuni miniere (precum surpări de mine, exploatare prin injecție cu fluide, excavări) cutremure.
• umplerea lacurilor de acumulare
Anual se înregistrează circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube.
Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșează avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale
mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și
economice.
Modalitati de manifestare
• În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică Pentru identificarea cutremurelor se utilizează
din punctul situat deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de următoarele noţiuni specifice:
șoc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde
P. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S.
Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de Focarul cutremurului - locul unde are loc
mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea eliberarea energiei tectonice sub formă de căldură
solului și accentuează efectul distrugător al undelor secundare. şi unde seismice, datorită ruperii litosferei;
Hipocentrul cutremurului - punctul din care
• Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob,
cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că porneşte ruperea din interiorul litosferei;
aceste mișcări ale scoarței pământului au un centru în adâncime de Epicentrul cutremurului - punctul de pe suprafaţa
propagare circulară a undelor seismice. Pământului situat deasupra epicentrului;
Adâncimea focală a cutremurului - care este
• Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se
distanţa dintre epicentru şi hipocentru.
măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea
intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și
direcția de propagare a undelor, ci și de
profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km).
Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare
cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot
deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele
care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și
cutremure de prăbușire.
Undele seismice sunt unde elastice generate prin eliberarea bruscă a
energiei în focar în momentul producerii unui cutremur. Undele
seismice pot fi identificate printr-o serie de proprietăți, cum ar fi:
viteza lor de propagare, direcția în care se mișcă particulele mediului
Unde seismice
la trecerea undei, mediul prin care se propagă. Astfel, există două UNDE DE VOLUM
tipuri principale de unde: unde de volum și unde de suprafață.
UNDE DE VOLUM - sunt generate în focar și se propagă prin
interiorul Pământului în toate direcțiile. Undele de volum includ
undele P și S și sunt utilizate pentru a localiza cutremurele și pentru
determinarea structurii interne a Pământului.
UNDE P - sunt denumite și PRIMARE deoarece se propagă cu UNDE S - sunt denumite și SECUNDARE deoarece se propagă cu viteze mai
vitezele cele mai mari și sunt înregistrate primele la o stație mici decât undele P și apar după acestea pe seismograme. Spre deosebire de undele
seismică. Pot traversa medii atât solide cât și lichide. Aceste unde P, undele S se propagă doar prin medii solide, nu și prin cele lichide. Această
sunt unde longitudinale sau de compresiune datorită comprimării caracteristică i-a ajutat pe seismologi să ajungă la concluzia că nucleul extern al
și dilatării (întinderii) materialului străbătut pe direcția lor de Pământului este în stare lichidă. Undele S sunt unde transversale deoarece ele
propagare. Vitezele undelor P variază între 1 și 14 km/s. Vitezele mișcă pământul pe direcție transversală sau perpendiculară la direcția de
mici corespund unor unde P ce se propagă prin apă, iar valorile propagare. Vitezele undelor S pot varia între 1 și 8 km/s.
mari reprezintă viteza undelor P la baza mantalei Pământului.
UNDE DE SUPRAFATA - sunt generate în urma
interacției dintre undele P și S cu suprafața Pământului. Unde seismice
Aceste unde se propagă de-a lungul suprafeței Pământului UNDE DE SUPRAFATA
cu viteze mai mici decât undele de volum și sunt
considerate principalul răspunzător pentru distrugerile
provocare de cutremure.
UNDE Rayleigh - au fost descoperite (matematic) în 1885 de
către John William Strutt (Lord Rayleigh). Au vitezele de
propagare cele mai mici și sunt înregsitrate pe seismograme după
UNDE Love - au fost descoperite de matematicianul englez A. E. H. undele Love. Aceste unde sunt similare cu valurile oceanelor,
Love (1911), după care au fost și denumite. Sunt cele mai rapide unde de mărilor înainte de a se sparge pe linia țărmului. La trecerea unei
suprafață și sunt înregistrate după undele S. Sunt unde transversale unde Rayleigh, pământul se mișcă pe o traiectorie eliptică (în
care conduc la o mișcare a terenului orizontală (stânga - dreapta), plan vertical) în sens invers acelor de ceasornic (dacă direcția de
perpendiculară pe direcția de propagare. Aceste unde pot fi înregistrate propagare este către dreapta).
numai de aparatele seismice (seismografe) care înregistrează mișcarea
orizontală a terenului.
Consecinte asupra mediului si societatii
Pe timpul cutremurelor şi în faza imediată post dezastrului, se pot produce multiple alte tipuri de riscuri,
precum:
ALUNECARE DE TEREN
Reprezintă un proces de deplasare a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată. Mișcarea seismică
poate declanșa alunecările de teren prin destabilizarea substratului versanților.
LICHEFIERE
Reprezintă un fenomen prin care un anumit tip de sol saturat sau parțial saturat cu apă își pierde, datorită vibrațiilor induse
de cutremur, proprietatea de solid și începe să „curgă“ ca un lichid. De obicei solul nisipos sau loessoid este cel mai
vulnerabil la lichefiere. Fenomenul se produce la accelerații ale solului mai mari de 1 m/s2.
TSUNAMI
Sunt o serie de valuri cu înălțimi impresionante ce se propagă în oceane, mări sau lacuri, datorită deplasării bruște a unui
volum masiv de apă. Denumirea de tsunami vine din limba japoneză, unind cuvintele „port“ (tsu) și „val“ (nami).
Inundatii
Contaminarea chimică sau radioactivă, ca urmare a unor accidente chimice sau nucleare;
Incendii simultane sau incendii în masă urmate sau nu de explozii;
Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau alte amenajări;
Fisurări sau ruperi de baraje sau diguri hidrotehnice;
Eşecul unor utilităţi publice (reţele electrice, de gaze, de apă, de telecomunicaţii, informatice etc.)
Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii
Modalitati de prevenire tuturor oamenilor cu reguli de comportare pe timpul cutremurelor şi cu perioadele următoare
ale acestuia:
Mircea Manolescu), au inventat un avertizor cu o tehnologie Păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri a familiei : copii,
bătrâni, femei.
foarte avansată care detectează sosirea undei de șoc distructive
Prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa : putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării
și avertizează sonor pericolul cu cca. 30 – 40 de secunde înainte seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul.
de sosirea undei seismice distrugătoare și execută automat
Dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot
procedurile de siguranță. sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o
grindă, toc de uşă solidă, birou, masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri
•Alertați astfel, oamenii ar putea avea la dispoziție câteva zeci de de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
secunde să se salveze.
Romania
Zone Afectate
Vrancea e zona seismică de maximă intensitate. În
ultimul secol, în România au fost 30 de cutremure Lume
cu magnitudine de 6 şi 7 grade. Astfel de Falie: linia tectonica mediana, linia tectonica Itoigawa-Shizuoka, linia
cutremure, care au determinat si numeroase tectonica Tanakura.
pierderi de vieti omenesti s-au inregistrat la 26
noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 (a avut Ultimul seism grav: nord-estul Japoniei, 11 martie 2011
adancimea focarului de 122 km si magnitudinea
de 7,4 pe scara Richter) si 4 martie 1977 Cutremurul puternic si valul tsunami produse la 11 martie 2011, in nord-
(adancimea focarului fiind de 93 km si
estul Japoniei, au provocat moartea a peste 14.600 de oameni. Peste 11.000
magnitudinea de 7,4 pe scara Richter). Practic, în
orice moment se poate produce un cutremur cu de oameni sunt disparuti fara urma. In refugiile pentru cei evacuati se afla
magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică in prezent circa 130.000 de oameni. Cutremurul cu magnitudinea de 9.0
Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această grade a fost cel mai devastator in Japonia in ultimii 80 de ani.
zonă nu este singura în care pot avea loc Aceasta este catastrofa naturala cea mai mortala inregistrata vreodata in
cutremure cu potenţial distructiv. Japonia dupa 1923, cand un seism a provocat moartea a peste 142.000 de
persoane.
Cutremurul urmat de tsunami au declansat alerte la mai multe centrale
nucleare in urma unor avarii la reactoare, cel mai cunoscut caz fiind cel
de la centrala nucleara Fukushima.