Liceul Academic de Arte Plastice “Igor Vieru”

Chisinau

Gavriil Bănulescu-Bodoni
1746-1821
Date biografice
 Gavriil (născut Grigorie Bănulescu-
Bodoni, 1746 în Bistrița - d. 30 martie
1821 în Chișinău, Republica Moldova) a
fost Mitropolitul Ortodox al Moldovei,
Poltavei, Kievului și ulterior al
Basarabiei.
Studii
 Gavriil Bănulescu-Bodoni și-a absolvit studiile
în Transilvania, apoi la Academia
duhovnicească din Kiev (1771-1773), la școlile
grecești din Patmos, Smirna și la mănăstirea
Vatopedu de la Muntele Athos (1773 - 1776).
Devine profesor, în Transilvania în anul 1776,
apoi la Iași în anul 1777. Se călugărește la
Constantinopol în 1779, cu numele Gavriil,
continuându-și studiile la Patmos, (1779 -
1780).
Episcop și mitropolit
 În perioada 1781 - 1782 este profesor de limba greacă, ieromonah și
predicator la catedrala mitropolitană din Iași iar între anii 1782 și 1784
este profesor al seminarului din Poltava, din Rusia. Revine la Iași în
1784 și este hirotonisit arhimandrit în 1786, fiind propus episcop la
Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în
același an în Rusia, unde ajunge rector al Seminarului din Poltava
(1786 - 1791.

 La data de 26 decembrie 1791 Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov

al Poltavei (numit și ocârmuitor de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse al
Bisericii din Moldova (1788 - 1792), îl hirotonește pe Gavriil ca
episcop–vicar de Akkerman și Bender (Cetatea Albă și Tighina). La
10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit
mitropolit al Moldovei, dar în aprilie noul domn, Alexandru Moruzi îl
trimite, în stare de arest, la Istanbul.
Episcop si mitropolit
 Fiind eliberat prin intervenția reprezentantului Rusiei la Poartă, s-a
reîntors în Rusia, unde a fost numit mitropolit al Poltavei (1793 - 1799),
apoi al Kievului (1799 - 1803), iar în 1801 țarul Alexandru I l-a numit
membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a pensionat în
1803, stabilindu-se la Odessa.

 La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiași țar, a lost numit exarh al

Bisericii din Moldova și Țara Românească - ambele țări fiind sub ocupație
militară rusă (instalat la Iași 22 mai 1808) conducând Mitropolia
Moldovei până după pacea de la București (16 mai 1812). În această
calitate a tipărit mai multe cărți și a lucrat pentru buna desfășurare a vieții
bisericești.

 La 21 august 1813 țarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a

Basarabiei, cu reședința în Chișinău, create la cererea sa, unde a păstorit
până la moarte și unde a înființat un Seminar teologic.
Traduceri
A înființat o tipografie eparhială, unde au fost traduse mai multe
cărți, în limba română:
 Liturghierul (1815),

 Molitvelnicul, (1815 și 1916),

 Ceaslovul (1817),

 Psaltirea (1818),

 Mineiul de obște (1820)

La insistențele sale, s-au tipărit Noul Testament (1817) și Biblia

(1819), în limba română, la Petersburg.
A mai îndrumat activitatea clerului de mir din eparhie și a
mănăstirilor. A zidit câteva biserici la Chișinău și în alte localități
și a restaurat biserica Adormirea din mănăstirea Căpriana.