Axe și planuri

Material didactic realizat de prof. Carmen Constantineanu

Colegiul Național “Ștefan cel Mare“ Suceava

• Corpul uman are trei axe și trei planuri:

• Axul longitudinal -este vertical, are doi poli: cranial și caudal
• Axul sagital-anteroposterior ; are un pol anterior și un pol posterior
• Axul transversal -este orizontal ; are un pol drept și un pol stîng
• Planul sagital sau mediosagital este planul simetriei bilaterale, trece prin
axul longitudinal și sagital;
• Planul frontal –trece prin axul longitudinal și transversal
• Planul transversal –este orizontal și trece prin axul sagital și transversal
 ŢESUTURI ANIMALE
Tipuri: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos.
Ţesutul epitelial: este format din celule strîns unite între ele;nu este vascularizat;
poate fi de următoarele tipuri :
• de acoperire: unistratificat: pavimentos(pleură,pericard, peritoneu, peretele intern
al vaselor) cilindric(mucoasa tubului digestiv, trompe uterine), cubic(bronhiole
terminale si respiratorii)
pluristratificat : pavimentos(epiderma,mucoasa bucală, esofagiana),
cilindricsi cubic( canale excretoare ale glandelor exocrine)
pseudostratificat (mucoasa traheii şi a bronhiilor mari)
de tranzitie -mucoasa vezicii urinare(uroteliu), uretere.
• glandular :formează glande exocrine(salivare,sebacee,sudoripare),
endocrine(epifiza,hipofiza,tiroida,suprarenale) mixte(pancreas,gonade).
• senzorial: formează epiteliu auditiv, vestibular, gustativ.

Ţesutul conjunctiv: însoţeşte alte ţesuturi, umple spaţiile dintre organe, asigură
imunitatea, rezistenţa organismului, circulaţia fluidelor, izolator termic,etc.
Alcătuire :celule conjunctive
substanţă fundamentală
fibre conjuntive: de reticulină ,elastină, colagen.
Tipuri (după consistenţa substanţei fundamentale):
1.Moale :- lax (insoțește alte țesuturi, umple spații)
-reticulat (ganglioni limfatici,splină, organe hematoformatoare)
-adipos (hipoderm, in jurul unor organe:ochi, rinichi, tiroida)
-fibros (capsule ale organelor:ficat, rinichi,splina,in tendoane,aponevroze)
-elastic (pereţii vaselor de sînge mari,corzi vocale)
Fluid-sîngele
2.Conjunctiv semidur(cartilaginos): condrocite(celule), condrină+săruri de calciu şi
sodiu(substanţă fundamentală), fibre: colagen şi elastină.
Tipuri: hialin(cartilagii costale, laringiale, traheale,cartilaj de crestere)
elastic(pavilionul urechii,epiglota)
fibros (discuri intervertebrale, meniscuri articulare,ligamente)
Nu este vascularizat.

Conjunctiv dur(osos) : celule osoase( osteoblaste, osteocite, osteoclaste)

substanţa fundamentală: oseina(34%) impregnată cu săruri
fosfocalcice(66%)
Tipuri: compact- în diafiza oaselor lungi
-lamelele osoase sunt dispuse concentric în jurul unor canale
Havers(conţin ţesut lax).
spongios- în epifizele oaselor lungi şi în corpul oaselor scurte şi late
-lamelele osoase se întretaie sub formă de reţea(trabecule şi areole).
-conţine măduvă hematogenă în areole.
 Muscular :format din celule musculare(fibre musculare)
Tipuri:- muscular striat( scheletal)- celule musculare polinucleate, cu miofibrile
alcătuite din actină şi miozină ce formează discuri clare şi întunecate.
-muscular cardiac- celule uninucleate, striate.
-muscular neted- celule uninucleate, miofibrilele au actina şi miozina
dispuse omogen(ex.: musculatura viscerală, pereţii vaselor de sînge,iris).

Ţesut nervos – alcătuit din neuroni şi celule gliale

Neuronii: -nu se divid, au prelungiri celulare: dendrite şi axon.
- conţin: neurofibrile şi corpi tigroizi(Nissl)-specifice celulei nervoase şi organite
comune tuturor celulelor; lipsesc centrozomii.
- pot fi: -senzitivi, motori,de asociaţie.
- unipolari(conuri si bastonase), bipolari(neuroni Corti si Scarpa),
pseudounipolari(neuroni din ganglionul spinal), multipolari(neuroni din scoarta
cerebeloasa, cerebrala, coarne anterioare maduva).
Celulele gliale: formează nevroglia, se divid, au rol trofic pentru neuroni, înlocuiesc
neuronii distruşi, secretă mielină.
 TRANSPORT TRANSMEMBRANAR
TRANSPORT transmembranar realizat prin mecanisme pasive(fără consum de
energie)
-se realizează conform gradientului de concentrație
TIPURI:
Difuziunea – se întîlnește în cazul: molecule de gaz, molecule
nepolarizate(liposolubile),O2,hormoni steroizi, CO2,etanolul,ureea.
Osmoza reprezintă difuziunea apei.
Difuziunea facilitată- se realizează pentru molecule organice polarizate,cu greutate
mare(ex.fructoza), fără consum de energie dar cu ajutorul unor proteine
transportoare.
TRANSPORT transmembranar realizat prin mecanisme active(cu consum de
energie furnizat de ATP)
-se realizează împotriva gradientului de concentrație;
-primar-ex.pompa pentru Ca
-secundar-ex.pompa Na-K
TRANSPORT vezicular este un transport particular: ex.fagocitoza,pinocitoza
 POTENȚIALUL DE MEMBRANĂ

Poate fi de două tipuri:

Potențial membranar de repaus(PR):
- are valoare negativă:-65-86mV;
-Se realizează prin pompa Na-K:se expulzează 3Na la exterior- se introduce 2K la interior:
membrana apare încărcată pozitiv la exterior și negativ în interior.
Potențialul membranar de acțiune(PA):
-are valoare pozitivă:+45mV;
-apare cînd celula este stimulată;
-prezintă 3faze:
pragul,
panta ascendentă(influx masiv de Na cu depolarizare și inversiunea sarcinilor),
panta descendentă(eflux de K, repolarizare cu reapariția potențialului de
repaus).
Pe parcursul desfășurării unui PA se remarcă 2 perioade refractare:
-perioada refractară absolută-pe panta ascendentă;
-perioada refractară relativă-pe panta descendentă.
 Excitabilitatea neuronului se explică prin apariția PR.la nivelul membranei celulare .

CONDUCTIBILITATEA- propietatea neuronului de a conduce impulsul nervos prin

autopropagare(deplasarea potențialului de acțiune) de-a lungul fibrei nervoase şi
apoi unui alt neuron prin sinapsă pînă la efector unde se produce
răspunsul( contracţie sau secreţie).
Conducerea impulsului nervos se poate realiza:
-Saltatoriu în fibrele mielinice
-Pas cu pas în fibrele amielinice
SINAPSA- structură funcţională specializată alcătuită din:
•Componenta presinaptică-membrana butonului axonic
•Spaţiul sinaptic
•Componenta postsinaptică- neurilema, sarcolema
CLASIFICAREA SINAPSELOR:
1. Interneuronale
2. Neuromusculare
3. Colinergice
4. Adrenergice
 MĂDUVA SPINĂRII

LOCALIZARE: CANALUL VERTEBRAL C1-L2..

ÎNVELIŞURI: MENINGE SPINALE(DURA MATER, ARAHNOIDA ŞI PIAMATER
ALCĂTUIRE INTERNĂ: SUBSTANŢA CENUŞIE- ÎN INTERIOR, CONŢINE CORPI
DE NEURONI
SUBSTANŢA ALBĂ- ÎN EXTERIOR, ALCĂTUITĂ DIN
AXONI ŞI DENDRITE.

LEGĂTURA DINTRE MĂDUVĂ – RECEPTORI - EFECTORI SE REALIZEAZĂ PRIN

NERVII SPINALI( 31 PERECHI).
ALCĂTUIREA UNUI NERV SPINAL:
• RĂDĂCINĂ SENZITIVĂ
• RĂDĂCINĂ MOTORIE
• UN TRUNCHI(MIXT)
•5 RAMURI(DORSALA, VENTRALA, MENINGIALA, COMUNICANTA ALBĂ ŞI
CENUŞIE).
 NERVII SPINALI
Sunt în număr de 31 de perechi: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali,1
coccigian.
Alcătuirea nervului spinal: rădăcina posterioară, rădăcina anterioară, trunchiul
nervului spinal, ramuri.
Rădăcina posterioară: este senzitivă; are pe traiectul său un ganglion
senzitiv; este formată din axoni şi dendrite.
Rădăcina anterioară: este motorie; este formată numai din axonii neuronilor
somatomotori şi visceromotori.
Trunchiul nervului spinal: este mixt; rezultă din unirea rădăcinilor.
Ramura dorsală: este formată din fibre somatomotorii şi somatosenzitive ce
se distribuie tegumentului şi muşchilor cefei şi spatelui.
Ramura ventrală: este formată din fibre somatomotorii şi visceromotorii ce se
distribuie trunchiului şi membrelor în partea anterioară; fibre somatosenzitive şi
viscerosenzitive.
Ramura comunicantă albă: conţine fibre viscerosenzitive şi visceromotorii
preganglionare simpatice.
Ramura meningiană: conţine fibre viscerosenzitive şi vasomotorii;
inervează meningele spinal.
Ramura comunicantă cenuşie: conţine fibre postganglionare simpatice
amielinice.
 FUNCŢIILE MĂDUVEI SPINĂRII
FUNCŢIA REFLEXĂ: reflexe somatice: monosinaptice- rotulian, bicipital, tricipital
polisinaptice- apărare, flexie
reflexe vegetative: cardioaccelerator, pupilodilatator, pilomotor,
sudoral, vasomotor, motilitate digestivă, micţiune,defecaţie,sexuale.

FUNCŢIA DE CONDUCERE:se realizează prin substanţa albă alcătuită din fibre ce

formează fascicule ascendente(senzitive), descendente(motorii) şi scurte( de
asociaţie).
CĂI ASCENDENTE MEDULARE:
1. calea sensibilităţii exteroceptive termică şi dureroasă- fascicul spinotalamic
lateral
2. Calea sensibilităţii exteroceptive tactile grosiere- fascicul spinotalamic anterior
3. Calea sensibilităţii exteroceptive tactile fine- fascicul spinobulbar(Goll-
Burdach)
4. Calea sensibilităţii proprioceptive conştiente- fascicul spinobulbar(Goll-
Burdach)
5. Calea sensibilităţii proprioceptive inconştiente- fascicule spinocerebeloase
directe şi încrucişate.
Calea nervoasă Neuron1 Neuron Neuron Fascicul -Cordon Proiecție
2 3 medular corticală
Calea exteroceptivă Ganglion Corn Talamus Fascicul Aria somestezică I
termică-dureroasă spinal posterior spinotalamic lateral din lobul parietal
medular în cordoane laterale
Calea exteroceptivă Ganglion Corn Talamus Fascicul Aria somestezică I
protopatică-tactilă spinal posterior spinotalamic anterior –II-din lobul
grosieră medular în cordoane parietal
anterioare

Calea exteroceptivă Ganglion Bulb Talamus Fascicul Goll- Aria somestezică I

tactilă fină spinal rahidian Burdach din din lob parietal
cordoane posterioare

Calea Ganglion Bulb Talamus Fascicul Goll- Aria somestezică I

proprioceptivă spinal rahidian Burdach din din lob parietal
conștientă cordoane posterioare

Calea Ganglion Corn ----- Fascicule paleocerebel

proprioceptivă spinal posterior spinocerebeloase
inconștientă directe și incrucișate
în cordoane laterale
CĂI DESCENDENTE(motorii):
1. MOTILITATE VOLUNTARĂ:fascicule piramidale directe şi încrucişate
2. MOTILITATE INVOLUNTARĂ: fascicul tectospinal-anterior
fascicul rubrospinal- lateral
fascicul vestibulospinale lateral şi medial
fascicul olivospinal- lateral
fascicule reticulospinale lateral şi anterior

CĂI INTEROCEPTIVE- căi ale sensibilităţii, transportă informaţii de la receptorii

organelor interne pe căi spinotalamice.
 TRUNCHIUL CEREBRAL
ALCĂTUIRE: BULB, PUNTEA LUI VAROLIO, MEZENCEFAL.
BULBUL prezintă anterior: olive bulbare, piramide bulbare, şanţ
bulbopontin, fisura mediană anterioară.
PUNTEA prezintă anterior: piramide pontine, şanţ longitudinal.
MEZENCAFALUL prezintă anterior: 2 pedunculi cerebrali; în secţiune se
observă nucleii de substanţă neagră.
PE FAŢA POSTERIOARĂ SE OBSERVĂ:
-Ventriculul IV delimitat de Bulb şi Punte
-mezencefalul alcătuit din coliculii cvadrigemeni ce formează tectumul.
-cele trei etaje ale trunchiului cerebral sunt conectate cu cerebelul prin 3
perechi de pedunculi cerebeloşi.

STRUCTURA INTERNĂ: la exterior substanţa albă iar în interior substanţa

cenuşie fragmentată în nuclei: motori , vegetativi, senzitivi şi proprii.
Formatiunea Nuclei Nuclei Nuclei Nuclei proprii
nervoasa motori(de senzitivi(deuto vegetativi
origine) neuroni)
Bulb Ambigu(IX,X V, Salivator Nuclei olivari
,XI) Solitar(VII,IX,X inferior(IX) Nuclei Goll
XII ) Dorsal al Nuclei Burdach
Vestibular(VIII vagului(X) Nuclei
respiratori si
cardiovasculari

Punte V,VI,VII Nucleu Salivator Nuclei

principal al lui superior(VII) respiratori si
V Lacrimal (VII) cardiovasculari
Nuclei acustici
(VIII)
Mezencefal III, IV Mezencefalic a Accesoriu a lui Nucleu rosu
lui V III Nucleu de
substanta neagra
Coliculi
cvadrigemeni
 NERVII CRANIENI

PERECHEA NERVUL ORIGINE ORIGINE DISTRIBUŢIA

REALĂ APARENTĂ

I OLFACTIV NEURONI MUCOASA

S BIPOLARI DIN - OLFACTIVĂ
MUCOASA
OLFACTIVĂ

II OPTIC NEURONI - RETINĂ

S MULTIPOLARI
DIN RETINĂ

III OCULOMOTOR NUCLEU FOSA Muşchi

M MOTOR DIN INTERPEDUNC extrinseci ai
MEZENCEFAL ULARĂ globului
NUCLEU ocular(cadran
ACCESORIU III intern)
Fibre netede
circulare ale
irisului şi
corpului ciliar
IV TROHLEAR NUCLEU POSTERIOR, Muşchiul oblic
M MOTOR SUB superior al
MEZENCEFAL COLICULII globului ocular
V TRIGEMEN GANGLIONUL FAŢA Tegumentul feţei,2/3
MI GASSER ANTERIOARĂ A anterior limbă,
NUCLEU MOTOR PUNŢII, lateral de corneea, conjunctiva,
DIN PUNTE piramida pontină cavitatea nazală,
bucală, dinţii.
Muşchii masticatori
VI ABDUCENS NUCLEU MOTOR ŞANŢ Muşchiul drept extern
M DIN PUNTE BULBOPONTIN al globului ocular

VII FACIAL NUCLEU MOTOR, Muşchii mimicii

MI NUCLEU ŞANŢ Glande salivare şi
SALIVATOR ŞI BULBOPONTIN lacrimale
LACRIMAL(PUNTE) Muguri gustativi 2/3
GANGLION limbă anterior
GENICULAT
VIII VESTIBULO GANGLIONI ŞANŢ Urechea internă:
S COHLEAR SCARPA ŞI BULBOPONTIN receptori
GANGLIONI CORTI

IX GLOSOFARINGIAN NUCLEU AMBIGUU ŞANŢUL Muşchi faringe,glanda

MI NUCLEU RETROOLIVAR parotidă,mucoasa
SALIVATOR-BULB urechii medii,zone
GANGLIONI reflexogene
cardiovasculare
SUPERIOR ŞI
muguri gustativi 1/3
INFERIOR
posterior limbă
X Vag sau Nucleu ambigu- Şanţ retroolivar Musculatura
MI Pneumogastric bulb faringelui şi
Ganglionii de pe laringelui
traseul nervului Sensibilitate
Nucleu dorsal al gustativă şi de la
vagului organele interne
Musculatura
netedă a organelor
interne

XI Accesori sau Nucleu ambigu Şanţ retroolivar Muşchi laringelui

M spinali pentru rădăcina Muşchi
bulbară sternocleidomastoi
Cornul anterior al dieni
măduvei cervicale Muşchi trapezi
pentru rădăcina
spinală

XII Hipogloşi Nucleu motor din Şanţ preolivar Muşchi limbii.

M bulb
 DIENCEFAL( CREIER INTERMEDIAR)

LOCALIZARE: ÎN CONTINUAREA TRUNCHIULUI CEREBRAL, SUB

EMISFERELE CEREBRALE
ALCĂTUIRE: TALAMUS, EPITALAMUS, METATALAMUS, HIPOTALAMUS

STRUCTURĂ: LA EXTERIOR, SUBSTANŢA ALBĂ IAR ÎN INTERIOR,

SUBSTANŢA CENUŞIE FRAGMENTATĂ ÎN NUCLEI.
FUNCŢII ALE HIPOTALAMUSULUI: REGLAREA TEMPERATURII CORPULUI, A
STĂRII DE SAŢIETATE, FOAME, ECHILIBRUL HIDRIC,ACIDO-BAZIC,
METABOLISMUL ENERGETIC, ECHILIBRUL HORMONAL,ETC.

FUNCŢII ALE METATALAMUSULUI: ESTE REPREZENTAT DE 2 PERECHI DE

CORPI GENICULAŢI, STAŢIE NERVOASĂ PE CĂILE AUDITIVE ŞI OPTICE.
FUNCŢII ALE EPITALAMUSULUI: ESTE REPREZENTAT DE O GLANDĂ
ENDOCRINĂ- EPIFIZA ŞI DOI NUCLEI HABENULARI CU ROL OLFACTO-
SOMATIC.
FUNCŢII ALE TALAMUSULUI: STAŢIE NERVOASĂ PENTRU TOATE CĂILE
ASCENDENTE-SENZITIVE: NUCLEII DE RELEU;
CONŢINE ŞI NEURONI DE ASOCIAŢIE ŞI NESPECIFICI.
 CEREBELUL( CREIERUL MIC)
LOCALIZARE: DORSAL FAŢĂ DE TRUNCHIUL CEREBRAL, LEGAT DE
ACESTA PRIN 3 PERECHI DE PEDUNCULI CEREBELOŞI.
ALCĂTUIRE: 2 EMISFERE CEREBELOASE UNITE PRIN VERMIS.
STRUCTURĂ: LA EXTERIOR SE AFLĂ SUBSTANŢA CENUŞIE CE FORMEAZĂ
SCOARŢA CEREBELOASĂ, IAR ÎN INTERIOR SE AFLĂ SUBSTANŢA ALBĂ CE
FORMEAZĂ “ARBORELE VIEŢII” ŞI NUCLEI DE SUBSTANŢĂ CENUŞIE.
LEGĂTURILE NERVOASE ALE CEREBELULUI:
•FASCICULE SPINOCEREBELOASE(aferenţă)
•FASCICUL VESTIBULOCEREBELOS(aferenţă)
•FASCICUL OLIVOCEREBELOS(aferenţă)
•FASCICUL CEREBELO-FASTIGIO-VESTIBULO-SPINAL(eferenţă)
•FASCICUL CORTICO-PONTO-CEREBELOS(aferenţă)
•FASCICUL PONTO-CEREBELOS(aferenţă)
•FASCICULE CEREBELO-PONTO-CEREBELOASE(eferenţă)
•FASCICUL CEREBELO-DENTO-TALAMO-CORTICAL(eferenţă)
•FASCICUL CEREBELO-DENTO-RUBRO-SPINAL(eferenţă)
•FASCICUL CEREBELO-DENTO-RETICULO-SPINAL(eferenţă)
FUNCŢIILE CEREBELULUI:
•ARHICEREBEL: REGLAREA ECHILIBRULUI
•PALEOCEREBEL: REGLAREA TONUSULUI MUSCULAR, ÎN LEGĂTURĂ CU
SENSIBILITATEA PROPRIOCEPTIVĂ
•NEOCEREBEL:COORDONAREA MIŞCĂRILOR FINE

GANGLIONII BAZALI

LOCALIZARE: LA BAZA EMISFERELOR CEREBRALE, LATERAL ŞI

SUPERIOR DE TALAMUS
ALCĂTUIRE: NUCLEII CAUDAT ŞI LENTIFORM

ROL: INTERVIN ÎN REGLAREA MOTILITĂŢII AUTOMATE, A COMENZILOR

VOLUNTARE; INHIBĂ TONUSUL MUSCULAR.
 EMISFERE CEREBRALE
-sunt localizate în cutia craniană; învelite în foiţe meningiale(duramater, arahnoida,
piamater); în număr de două formaţiuni nervoase.
-fiecare emisferă are trei feţe: laterală, medială, bazală.
-suprafaţa- şanţuri adînci: central Rollando- delimitează lobii frontal şi parietal
lateral Sylvius- delimitează lobii temporali
parietooccipital- delimitază lobii parietali de occipital.
-şanţuri superficiale- delimitează giri sau circumvoluţiuni: precentral,
postcentral, temporal superior.
- Faţa medială- prezintă formaţiuni de substanţă albă: corpul Calos, trigonul cerebral,
comisura albă anterioară şi comisura albă posterioară; aceste formaţiuni sunt formate
din fibre de proiecţie, fibre comisurale, şi de asociaţie.
- Faţa bazală prezintă: bulbii olfactivi şi tractusurile olfactive.
Structura- substanţa cenuşie formează: cortexul cerebral la exterior
nucleii bazali(corpii striaţi), la baza
fiecărei emisfere.
- substanţa albă la interior.
Scoarţa cerebrală – filogenetic este alcătuită din arhicortex- rol comportamental
şi în formarea instinctelor
paleocortex= sistem limbic, rol olfactiv
neocortex- receptor, senzitiv
- motor
- de asociaţie( prefrontală,
temporală, parietooccipitală).
Funcţii- conducere- fibre specifice lungi ascendente şi descendente
- fibre de asociaţie şi comisurale.
- reflexe – condiţionate şi necondiţionate(se realizează pe baza excitaţiei şi
inhibiţiei).
Procese nervoase superioare: cognitive(cunoaştere), volitive(decizionale),
afective( emoţionale).
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
La baza activităţii sale se află reflexul; se împarte în SNV Simpatic şi SNV
Parasimpatic. Cele două sisteme se echilibrează pentru a menţine homeostazia: SNV
Simpatic este de regulă un stimulator,pe cînd, SNV Parasimpatic este un moderator.
Arc reflex SNV SIMPATIC SNV PARASIMPATIC
Receptori Baro-Chemo-Osmoreceptori localizaţi în pereţii Baro-Chemo-Osmoreceptori localizaţi în
organelor interne pereţii organelor interne
Cale aferentă Dendritele şi axonii neuronilor viscerosenzitivi din a)Dendritele şi axonii neuronilor din
ganglionii spinali de pe traseul rădăcinii posterioare a ganglionii cranieni aparţinînd
nervilor spinali toraco-lombari. nervilor cranieni: III,VII,IX şi X.
b) Dendritele şi axonii neuronilor
viscerosenzitivi din ganglionii
spinali a nervilor spinali sacraţi.

Centrii nervoşi Neuronii visceromotori din coarnele laterale ale -Centrul cranian: nuclei vegetativi ataşaţi
măduvii spinării din regiunea T1-L2 nervilor III, VII, IX şi X.
-Centrul sacrat: neuroni visceromotori din
coarnele laterale ale măduvii S2-S4.

Cale eferentă -fibre preganglionare scurte, mielinice -fibre preganglionare lungi, mielinice
-Lanţ ganglionar format din 22-25 ganglioni -ganglioni previscerali şi intramurali
-Ganglioni previscerali: celiac, mezenteric superior şi -fibre postganglionare scurte, amielinice.
mezenteric inferior.
 SNV Simpatic SNV Parasimpatic
• Fibre postganglionare lungi, amielinice. • Mediatorul chimic: atît pentru fibrele pre-
• Mediatorul chimic : pentru fibrele cît şi pentru fibrele postganglionare este
preganglionare este acetilcolina iar pentru acetilcolina.
fibrele postganglionare este adrenalina şi • Efectorii: muşchii netezi şi glande cu
noradrenalina. secreţie.
• Efectorii: muşchii netezi şi glande cu
secreţie.
EFCTELE STIMULĂRII VEGETATIVE
ORGAN INERVAT SIMPATIC PARASIMPATIC

OCHI MUȘCHI RADIARI AI MUȘCHI CIRCULARI AI

IRISULUI-CONTRACȚIE CU IRISULUI-CONTRACȚIE CU
DILATAREA PUPILEI MICȘORAREA PUPILEI
MUȘCHI CILIARI- MUȘCHI CILIARI-
ADAPTARE VEDERE RELAXARE-DISTANȚĂ CONTRACȚIE-APROAPE

GLANDE LACRIMALE VASOCONSTRICȚIE CU VASODILATAȚIE CU

SLABĂ SECREȚIE PUTERNICĂ SECREȚIE
GLANDE SALIVARE VASOCONSTRICȚIE CU VASODILATAȚIE CU
SALIVĂ VÎSCOASĂ SALIVĂ APOASĂ
PLĂMÎNI BRONHODILATATOR BRONHOCONSTRICTOR
 ORGAN INERVAT SIMPATIC PARASIMPATIC

INIMA RITM CARCIAC CRESCUT RITM CARDIAC SCĂZUT

CREȘTE FORȚA DE SCADE FORȚA DE
CONTRACȚIE CONTRACȚIE
DILATĂ ARTERELE CONTRACTĂ ARTERELE
CORONARE CORONARE

STOMACUL ȘI INTESTINUL SCADE TONUSUL CREȘTE TONUSUL

MUSCULAR ȘI MUSCULAR ȘI
MOTILITATEA MOTILITATEA
CONSTRICȚIA DILATAREASFINCTERELO
SFINCTERELOR R DIGESTIVE
DIGESTIVE STIMULAREA SECREȚIEI
INHIBAREA SECREȚIEI SUCURILOR
SUCURILOR
RINICHIUL ȘI VEZICA DIUREZĂ SCĂZUTĂ FĂRĂ EFECT
URINARĂ RELAXAREA MUȘCHIULUI CONTRACȚIA
VEZICAL ȘI CONTRACȚIA MUȘCHIULUI VEZICAL ȘI
SFINCTERULUI VEZICAL RELAXAREA
INTERN SFINCTERULUI VEZICAL
INTERN
 ANALIZATORUL CUTANAT
SEGMENTUL PERIFERIC
EPIDERMA- EPITELIU pluristratificat pavimentos cheratinizat cu teminaţii
nervoase libere şi discuri Merkel.
DERMA- ţesut conjunctiv dens cu terminaţii nervoase libere, corpusculi
Meissner, corpusculi Ruffini, corpusculi Krause.
HIPODERMA- ţesut conjunctiv lax cu corpusculi Ruffini, corpusculi Pacini,
terminaţii nervoase libere.
SEGMENTUL INTERMEDIAR= CALEA DE CONDUCERE
Căile spinotalamice anterioare şi laterale
Căile spinobulbare

SEGMENTUL CENTRAL= aria de proiecţie corticală- lob parietal: aria

somestezică I şi II
 ANALIZATORUL OLFACTIV

SEGMENTUL PERIFERIC: neuronii bipolari modificaţi din mucoasa olfactivă de

pe o suprafaţă de 2-3 cm2 din dreptul lamei ciuruite a etmoidului şi a cornetului
nazal superior.
SEGMENTUL INTERMEDIAR= CALEA DE CONDUCERE nervii olfactivi + tracturile
olfactive( protoneuronii sunt neuronii bipolari şi deutoneuronii sunt celulele
mitrale din bulbii olfactivi).
SEGMENTUL CENTRAL: aria olfactivă din girul hipocampic şi nucleul
amigdalian din şanţul lateral Sylvius.
ANALIZATORUL GUSTATIV
SEGMENTUL PERIFERIC: mugurii gustativi din mucoasa linguală, epiglotică,
palatină, faringiană, labială şi amigdaliană. Mugurii agregă în papile gustative:
caliciforme la baza limbii, fungiforme pe vîrful şi marginile limbii, foliate pe părţile
latero-posterioare ale limbii, filiforme care conţin receptori tactili.
SEGMENTUL INTERMEDIAR: nervii cranieni VII, IX şi X.
Protoneuronii: neuroni din ganglionii cranieni
Deutoneuronii: neuronii din nucleul solitar din bulb
Al treilea neuron: talamus
SEGMENTUL CENTRAL: la baza girului postcentral din lobul parietal.
 ANALIZATORUL OPTIC
SEGMENTUL PERIFERIC(RECEPTOR) :CELULE CU CONURI ŞI CU
BASTONAŞE DIN STRUCTURA RETINEI.
SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU CALEA DE CONDUCERE:
• NEURONII BIPOLARI DIN STRUCTURA RETINEI
• NEURONII MULTIPOLARI DIN STRUCTURA RETINEI
• NERVII OPTICI FORMAŢI DIN AXONII NEURONILOR MULTIPOLARI
• CHIASMA OPTICĂ: SE ÎNCRUCIŞEAZĂ FIBRELE NAZALE DIN STRUCTURA
NERVILOR OPTICI – REZULTĂ TRACTUSURI OPTICE.
• NEURONII DIN CORPII GENICULAŢI LATERALI AI METATALAMUSULUI.

SEGMENTUL CENTRAL
ARIA OPTICĂ PRIMARĂ DIN LOBUL OCCIPITAL, SITUATĂ ÎN JURUL
SCIZURII CALCARINE.
 ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR

SEGMENTUL RECEPTOR AUDITIV ESTE REPREZENTAT DE:

ORGANUL CORTI LOCALIZAT ÎN URECHEA INTERNĂ, FORMAT LA RÎNDUL
SĂU DIN CELULE RECEPTOARE CILIATE ŞI CELULE DE SUSŢINERE.
SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU CALEA DE CONDUCERE:
•NEURONI DIN GANGLIONUL SPIRAL CORTI; AXONII LOR FORMEAZĂ RAMURA
ACUSTICĂ A NERVULUI VIII ;
•NEURONII DIN NUCLEII COHLEARI VENTRAL ŞI DORSAL DIN PUNTEA LUI VAROLIO;
•NEURONII DIN COLICULII INFERIORI AI MEZENCEFALULUI;
•NEURONII DIN CORPII GENICULAŢI MEDIALI DIN METATALAMUS.

SEGMENTUL CENTRAL:
ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂ LOCALIZATĂ ÎN LOBUL TEMPORAL, PE FAŢA
SUPERIOARĂ A GIRULUI TEMPORAL SUPERIOR.
SEGMENTUL RECEPTOR VESTIBULAR:
•CRESTELE AMPULARE SITUATE LA BAZA CANALELOR SEMICIRCULARE
DIN URECHEA INTERNĂ, CE CONŢIN CELULE SENZORIALE CILIATE;
•APARATELE OTOLITICE(MACULE) DIN UTRICULA ŞI SACULA URECHII
INTERNE, CE CONŢIN CELULE SENZORIALE CILIATE.

SEGMENTUL INTERMEDIAR SAU CALEA DE CONDUCERE:

•NEURONII DIN GANGLIONII VESTIBULARI SCARPA, DIN COLUMELĂ; AXONII
LOR FORMEAZĂ RAMURA VESTIBULARĂ A NERVULUI VIII;
•NEURONII DIN NUCLEII VESTIBULARI DIN BULBUL RAHIDIAN;
•NEURONII DIN NUCLEII TALAMUSULUI.

SEGMENTUL CENTRAL:
ARIA VESTIBULARĂ DIN LOBUL TEMPORAL, SITUATĂ ÎN PARTEA
POSTERIOARĂ A GIRULUI TEMPORAL SUPERIOR.
 ANALIZATORUL KINESTEZIC(MOTOR)
SEGMENTUL PERIFERIC: proprioreceptori reprezentaţi de corpusculi Pacini,
corpusculi Golgi, terminaţii nervoase libere şi fusuri neuromusculare.
Un fus neuromuscular este format din 2-10 fibre musculare modificate învelite
într-o capsulă conjunctivă:capetele prezintă striaţii iar zona centrală este
senzitivă şi prezintă terminaţii nervoase (spiralate sau în buchet) a dendritelor
neuronilor din ganglionii spinali.

SEGMENTUL INTERMEDIAR= CALEA DE CONDUCERE: căile spinobulbare şi

spinocerebeloase.

SEGMENTUL CENTRAL: zona senzitivo-motorie a lobilor frontal şi parietal.

 HIPOFIZA
LOCALIZARE: la baza encefalului, în şaua turcească a osului sfenoid.
ALCĂTUIRE- ovoidă;0,5g greutate, legată de hipotalamus prin tija pituitară, este
formată din 3 lobi:
anterior+intermediar=adenohipofiză
posterior=neurohipofiză
CONEXIUNILE HIPOFIZEI CU HIPOTALAMUSUL:
1. vasculară- sistemul port hipofizar(capilare-vene-capilare) descris de Popa şi
Fielding, relaţia hipotalamusului cu adenohipofiza
2. nervoasă- tract hipotalamo-hipofizar, relaţia hipotalamusului cu neurohipofiza.
HORMONII SECRETAŢI:
1. Hormoni nonglandulotropi acţionează direct asupra organelor şi ţesuturilor din
corp: somatotrop(STH), prolactină(PRH), melanocitostimulator(MSH).
2. Hormoni glandulotropi acţionează asupra altor glande endocrine:
tirotropină(TSH), corticotropină(ACTH), gonadotropine( foliculostimulator(FSH)
şi luteinizant(LH)).
Lobul posterior depozitează hormonii secretaţi de hipotalamus:
antidiuretic(vasopresină) şi ocitocină(oxitocină).
 TIROIDA
LOCALIZARE: pe faţa anterioară a gâtului, în treimea inferioară a laringelui.
ALCĂTUIRE: voluminoasă, 20-30 g, formată din 2 lobi laterali uniţi printr-un
istm;lobii sunt alcătuiţi din foliculi tiroidieni a căror celule cuboide secretă
tiroglobulina(coloid ce conţine hormoni tiroidieni) ;celulele dintre
foliculi(parafoliculare) secretă hormonul calcitonina( produs şi de glandele
paratiroide).
HORMONII SECRETAŢI:
•T3 –TRIIODOTIRONINA-iodinat cu 3 atomi de iod
•T4 – TIROXINA- iodinat cu 4 atomi de iod
•CALCITONINA(CH)
ACŢIUNILE FIZIOLOGICE ALE HORMONILOR TIROIDIENI:
•Efect calorigen în toate ţesuturile cu excepţia creierului,splinei,retinei,plămînilor
şi gonadelor;
•Catabolism proteic, cu eliminarea de azot, în caz de exces hormonal;
•Stimulează lipoliza, oxidarea acizilor graşi şi catabolismul colesterolului;
•Activează absorbţia glucidelor dar şi glicogenoliza hepatică(hiperglicemie),
gluconeogeneza şi oxidarea glucozei;
•Stimulează creşterea şi dezvoltarea normală a organismului;
•Stimulează dezvoltarea normală a S.N.C. şi excitabilitatea neuronală;
 •Creşte excitabilitatea sistemului cardiovascular;
•Intensifică ventilaţia;
•Stimulează apetitul, secreţia şi motilitatea digestivă;
•Stimulează dezvoltarea normală a gonadelor; împreună cu prolactina
menţin secreţia lactată în timpul lactaţiei;
•Are efecte trofice asupra tegumentului ,ficatului,muşchilor
scheletici,miocardului, uterului.
Reglarea secreţiei tiroidiene:
1. Hipotalamusul prin TRH
2. Hipofiza prin TSH
3. În condiţii de frig,stimuli psihici,scăderea producţiei de căldură, intervine un
mecanism nervos care stimulează descărcarea de TRH şi prin circulaţia portală
influenţează eliberarea de TSH.
Relaţii cu alte glande endocrine:
•Acţiunile lor sunt corelate cu cele ale catecolaminelor(adrenalină şi
noradrenalină);
•Potenţează acţiunea insulinei, glucagonului şi la rîndul lor sunt potenţaţi de
ACTH şi cortizon.
 PARATIROIDE
Localizare: în număr de 4 glande dispuse pe partea posterioară a lobilor tiroidieni.
Structură: sunt constituite din cordoane celulare anastomozate şi ţesut conjunctiv
format din vase sanguine, limfatice şi nervi. Celulele sunt de două tipuri: unele
principale care secretă parathormon şi altele secundare care secretă calcitonină,
împreună cu celulele parafoliculare din tiroidă şi chiar cu unele celule din timus.
Hormoni secretaţi: parathormon şi calcitonina.
Efectele parathormonului(PTH): efect hipercalcemiant
•La nivel intestinal, în prezenţa vit.D, creşte absorbţia calciului;
•La nivelul osului, mobilizează calciu din oase(prin activarea osteoclastelor) şi
inhibă osteogeneza;
•La nivelul rinichiului, creşte reabsorţia Ca şi a Mg din nefronul distal şi inhibă
reabsorbţia fosfatului.
Efectele calcitoninei: efect hipocalcemiant;
•Scade activitatea şi numărul osteoclastelor;
•Stimulează eliminarea de calciu şi sodiu.
Reglarea secreţiei paratiroidiene este dată de nivelul calcemiei din
sînge:Ca+ionizat care acţionează direct asupra glandei prin mecanism feed-back.
Hipomagnezemia stimulează, de asemenea, secreţia de PTH.
 TIMUS

LOCALIZARE: în mediastinul pulmonar, retrosternal, atinge o dezvoltare maximă

la pubertate(35g), după care începe să involueze transformându-se în ţesut adipos
cu resturi limfoepiteliale.
ALCĂTUIRE: doi lobi înveliţi într-o capsulă fibroasă ce trimite septuri în
interior împărţind organul în lobuli alcătuiţi la rîndul lor din 2 părţi: o parte
centrală şi o parte periferică.
Celulele epiteliale formează o reţea reticulară şi secretă hormoni timici iar în
ochiurile reţelei se găsesc timocite ce se vor diferenţia şi matura în limfocite T
imunocompetente.
ROLUL TIMUSULUI:
•Imunitatea celulară;
•Timozina, hormon timic din familia de polipeptide hormonale, care
stimulează creşterea şi intensifică activitatea limfocitelor T, la nivelul
organelor limfoide periferice( splină, ganglioni limfatici,).
 PATOLOGIA GLANDELOR
Hipersecreţie de somatrotop la copil- gigantism
Hipersecreţie de somatotrop la adult- acromegalie
Hiposecreţie de somatrotop la copil- nanism hipofizar
Hiposecreţie de tiroxină- Nanismul tiroidian- hipotiroidism, cretinism guşogen
Hipotiroidism dobîndit- mixedem la adult; carenţa de iod din apă sau alimente
determină guşa endemică.
Hipersecreţie de tiroxină- Boala Basedow-Graves ( ochi exoftalmici)
Hipofuncţia paratiroidelor: spasmofilia şi tetania;
Hiperfuncţia paratiroidelor- boala Recklinghausen
Hipersecreţia de corticosteroizi- sindromul Cushing
Hipersecreţia de hormoni sexosteroizi- sindrom androgenital
Hiposecreţia de hormoni corticosteroizi- boala Addison
Hipersecreţia de aldosteron- boala Conn
Hiposecreţia de insulină- diabet zaharat
 PANCREASUL ENDOCRIN
CELULE ENDOCRINE GRUPATE ÎN INSULELE LANGERHANS:
•CELULE A SAU α(proporţie de 25%)- SECRETĂ GLUCAGON
•CELULE B SAU β(proporţie de 75%)- SECRETĂ INSULINĂ

EFECTE
INSULINA =SCADE GLICEMIA GLUCAGON=CREŞTE GLICEMIA
•GLICOGENOGENEZĂ GLICOGENOLIZĂ
• -GLUCONEOGENEZA +GLUCONEOGENEZA
•LIPOGENEZA LIPOLIZA
•PROTEINOGENEZA PROTEINOLIZA
CREŞTE FORŢA MIOCARDICĂ
CREŞTE SECREŢIA BILIARĂ
SCADE SECREŢIA GASTRICĂ
 GLANDELE SUPRARENALE
LOCALIZATE LA POLUL SUPERIOR AL RINICHILOR
ALCĂTUITE DIN DOUĂ ZONE: EXTERNĂ=CORTICALĂ
INTERNĂ=MEDULARĂ
CORTICOSUPRARENALA SECRETĂ HORMONII:
1. MINERALOCORTICOIZI- ALDOSTERON : REABSORBŢIA Na ŞI A APEI,
(INCLUSIV A Cl) CU ELIMINAREA K ŞI A IONILOR DE H.
2. GLUCOCORTICOIZI- CORTIZOL, CU EFECTELE:
• PROTEOLIZĂ ÎN MUŞCHI
• PROTEINOGENEZĂ ÎN FICAT
• HIPERGLICEMIE
• LIPOLIZĂ
• CREŞTE NUMĂRUL ELEMENTELOR FIGURATE DIN SÎNGE
• MODIFICAREA EEG, ALTERAREA PERSONALITĂŢII, MODIFICĂRI SENZORIALE
3. SEXOSTEROIZI- ANDROGENI ŞI ESTROGENI.
MEDULOSUPRARENALA –secretă Adrenalina(epinefrină) şi
Noradrenalină(norepinefrină) cu efecte similare.
Efectele homonilor sunt identice cu efectele stimulării SNV simpatic:
•Cardioacceleraţie şi pupilodilataţie;
•Bronhodilatator;
•Stimulează secreţia de salivă vîscoasă;
•Vasoconsticţie pe vasele sanguine periferice;
•Inhibă motilitatea tractului digestiv şi închide sfincterele digestive;
•Stimulează glicogenoliza hepatică- hiperglicemie;
•Inhibă secreţia exocrină a pancreasului;
•Relaxarea muşchiului vezicii urinare şi constricţia sfincterului vezical urinar.
 SISTEMUL OSOS
TOTALITATEA OASELOR FORMEAZĂ SCHELETUL CORPULUI UMAN.
SCHELETUL CAPULUI:neurocraniu = frontal + etmoid + sfenoid + occipital + 2
temporale + 2 parietale.
viscerocraniu = vomerul + mandibula + 2 maxilare, 2 palatine, 2
nazale,2 lacrimale, 2 zigomatice, 2 cornete nazale inferioare.
SCHELETUL TRUNCHIULUI- COLOANA VERTEBRALĂ(33-34 vertebre),
COASTE(12 perechi de coaste), STERN.
SCHELETUL MEMBRELOR SUPERIOARE: centura scapulară(clavicula şi omoplat)
humerus, radius şi cubitus, carpiene(8), metacarpiene(5), falange(14).
SCHELETUL MEMBRELOR INFERIOARE:centura pelviană(sacrum şi oase coxale)
femur, tibia şi peroneu(fibula), tarsiene(7), metatarsiene(5), falange(14).

ARTICULAŢIILE POT FI:

•SINARTROZE- ARTICULAŢII FIXE
•DIARTROZE- ARTICULAŢII SEMIMOBILE-AMFIARTROZE
•ARTICULAŢII MOBILE- ARTRODII
 SISTEMUL MUSCULAR
MUŞCHII SCHELETICI FORMEAZĂ SISTEMUL MUSCULAR ACTIV ÎN MIŞCAREA
CORPULUI.
MUŞCHII CAPULUI: muşchii mimicii, muşchii maseteri(masticatori).
MUŞCHII GÎTULUI: muşchiul sternocleidomastoidian, muşchiul pielosul gîtului.
MUŞCHII TRUNCHIULUI: muşchii trapezi, marii dorsali, pectorali, dinţaţi,
intercostali, diafragma, drepţi abdominali, oblici interni şi externi.
MUŞCHII MEMBRELOR SUPERIOARE: deltoid, biceps brahial, triceps brahial,
flexori ai antebraţului şi ai mîinii şi pronatori ai mîinii; extensori ai antebraţului,
mîinii şi degetelor.
MUŞCHII MEMBRELOR INFERIOARE: fesieri, croitor, cvadriceps femural,
adductori, abductori, biceps femural, triceps sural.
PROPIETĂŢILE MUŞCHILOR SCHELETALI:
•Contractilitatea: contracţii izometrice şi izotonice; secusa; tetanosul .
•Excitabilitatea
•Elasticitatea
•Tonusul muscular
 APARATUL DIGESTIV
Tub digestiv şi glande anexe:
Cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subţire, intestin gros.
Glande anexe: Glande salivare, ficat şi pancreas.
Cavitatea bucală se împarte în:cavitate bucală propriu-zisă ce conţine limba şi
dinţii ; vestibul bucal situat între obraji şi dinţi.
Faringele este segment de încrucişare a căilor digestivă şi respiratorie; este
alcătuit din cartilagii.
Esofagul este plasat în spatele traheii şi conduce bolul alimentar prin unde
peristaltice spre stomac; străbate muşchiul diafragmă.
Stomacul este localizat în cavitatea abdominală, sub m.diafragmă, central spre
stînga; are forma literei J sau cimpoi; prezintă 2 sfinctere(cardia şi pilor), 2 feţe,
2 margini, 2 curburi. Peretele stomacului este compus din mucoasă,
submucoasă, musculară(fibre netede dispuse longitudinal, circular şi oblic) şi
adventice. Glandele gastrice secretă suc gastric compus din apă, HCl, mucus şi
enzime: pepsina gastrică, labfermentul, gelatinaza, lipaza gastrică. La nivelul
stomacului se poate realiza absorbţia apei,alcoolului, unele vitamine şi
medicamente.
Intestinul subţire- are aproximativ 4 metri, 2 sfinctere(pilor şi valvula ileocecală)
3 regiuni: duoden, jejun şi ileon.
Peretele intestinului subţire prezintă vilozităţi intestinale ce măresc foarte mult
suprafaţa de digestie şi absorbţie. O vilozitate conţine: mucoasa, vas limfatic
chilifer central, vase de sânge, fibre nervoase.
Bila, produsă de ficat şi eliberată în duoden în perioadele digestive, conţine: apă,
bicarbonaţi, colesterol, pigmenţi biliari, săruri biliare ce emulsionează grăsimile.
Sucul pancreatic produs de pancreasul exocrin şi eliberat în duoden prin două
canale pancreatice conţine: apă, bicarbonaţi ,mucus, enzime digestive: tripsina şi
chimiotripsina, carboxipeptidaze, elastaze, amilaza pancreatică, lipaza pancreatică.

Absorbţia la nivelul intestinului subţire se realizează prin mecanisme active şi

pasive:
•Glucidele se absorb pasiv(pentozele) şi activ(hexozele).
•Lipidele se absorb cu ajutorul sărurilor biliare: acizii graşi cu lanţ lung(peste 20
atomi de C) se absorb în limfă sub formă de chilomicroni iar cei cu lanţ scurt(sub
20 atomi de C) se absorb în sânge; glicerolul se absoarbe pasiv în sânge.
•Aminoacizii din proteine se absorb activ pînă în enterocite şi apoi pasiv în sînge.
Intestinul gros- are aproximativ 1,7m; prezintă regiunile: apendice cecal, colon
ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid, rectum. Conţine o
floră microbiană de fermentaţie şi putrefacţie. Are rol de formare a materiilor
fecale şi de absorbţie a apei, unor electroliţi şi vitamine B şi K.
Defecaţia este procesul de eliminare a materiilor fecale.
 APARATUL CIRCULATOR
ALCĂTUIREA APARATULUI CIRCULATOR: INIMA, VASE SANGUINE ŞI
LIMFATICE, SÎNGE, LIMFA.
INIMA- localizare: mediastinul pulmonar cu axul longitudinal orientat spre stînga;
greutate:250-300g;
Alcătuire: tetracamerală(2A la baza inimiii şi 2V la vîrful inimii)
peretele inimii este format din endocard(ţesut epitelial),
miocard(ţesut striat de tip cardiac şi ţesutul autoexcitoconducător) şi
pericard(două foiţe).
vascularizaţia inimii: 2 artere coronare şi 2 vene coronare.
SISTEMUL VASCULAR:MAREA CIRCULAŢIE(CIRCULAŢIA SISTEMICĂ)
MICA CIRCULAŢIE(CIRCULAŢIA PULMONARĂ)
VS—ARTERĂ AORTĂ-----CELULE ALE CORPULUI------VENE CAVE------AD
VD----ARTERE PULMONARE-----PLĂMÎNI-----VENE PULMONARE-----AS.
ARTERA AORTĂ: artere coronare
cîrja aortică- trunchi arterial brahiocafalic drept: a.carotidă
comună dreaptă şi arteră subclaviculară;
arteră subclaviculară stîngă; arteră carotidă comună stîngă
ARTERA AORTĂ: descendentă toracică- a. intercostale; a. diafragmatice; a.
bronşice; a.pericardice
descendentă abdominală- trunchi celiac: a. hepatică+a.
gastrică+a.splenică
a.mezenterică superioară; a. mezenterică inferioară; a.
iliacă comună dreaptă şi stîngă.

VENE CAVE: v. cavă superioară= vena brahiocefalica dreapta + vena

brahiocefalica stînga +sistemul azygos.
v. cavă inferioară = v. Iliace comune + v. Renale +v. suprarenale+ v.
genitale+v.Suprahepatice + v. lombare

FACTORI CARE ASIGURĂ CIRCULAŢIA SÎNGELUI ÎN ARTERE:

-Presiunea arterială
-- elasticitatea pereţilor vasculari
--volumul de sînge
-- calibrul vaselor
-- vîscozitatea sîngelui
 Factori care contribuie la întoarcerea sîngelui prin vene:
• Valvule semilunare formate din endoteliul venelor
• Aspiraţia toracică
• Inspiraţia şi contracţia muşchiului diafragmă
• Contracţia muşchilor striaţi în timpul mişcării
• Contracţia pereţilor arteriali vecini venelor

SISTEMUL LIMFATIC: CAPILARE LIMFATICE

VASE (VENE) LIMFATICE
GANGLIONI LIMFATICI
DUCTURI LIMFATICE: DUCT TORACIC ŞI LIMFATICA DREAPTĂ.
LIMFA
 Sângele

• Reprezintă 8%din greutatea corpului;

• ste alcătuit din plasma sanguină 55% și elemente figurate45%
Hematocritul sau volumul globular procentual este format din:
• Hematii(globule roșii sau eritrocite) cu rol în transportul gazelor
• Leucocite(globule albe) cu rol în imunitate
• Trombocite(plachete sanguine) cu rol în hemostază.

Apărarea organismului sau imunitatea poate fi:

•Nespecifică(înăscută) realizată prin mecanisme celulare și umorale;
•Specifică(dobîndită):
• Natural-a.pasiv-transfer transplacentar;
•-b.activ-în urma unei boli;
Artificial-a.pasiv-administrare de anticorpi
b.activ-vaccinare
Hemostaza primară sau timpul vasculo-plachetar durează 2-4 min.
Hemostaza definitivă se desfășoară în trei etape:
1.Formarea tromboplastinei-4-8 min;
2.Formarea trombinei din protrombină-10 sec.;
3. Formarea fibrinei insolubile din fibrinogen solubil-1-2 sec.
 Grupele sanguine

Grupa Aglutinogene sau Aglutinine sau

antigene-în hematii anticorpi-în plasmă

O(I) Fără Alfa și beta

A(II) A Beta

B(III) B Alfa

AB(IV) A și B fără
 APARATUL RESPIRATOR
Cuprinde căi de conducere a aerului( fose nazale, faringe laringe, trahee, bronhii
principale) şi plămâni(organe de schimb gazos).
Căile de conducere a aerului:
•Fose nazale-2 cu rol de curăţire şi încălzire a aerului
•Faringe-segment de încrucişare a căilor digestivă şi respiratorie
•Laringe- organ fonator
•Traheea- formată din semiinele cartilaginoase se bifurcă la bază formînd 2
bronhii principale ce pătrund în cei doi plămîni.
Plămânii –localizaţi în cutia toracică, înveliţi în pleure, organe buretoase, sunt
alcătuiţi din lobi ,segmente, lobuli, acini şi alveole pulmonare (unităţi de schimb
gazos).
Vascularizaţia plămânilor este dublă:
•Nutritivă- asigurată de arterele bronşice, aparţinând marii circulaţiei sanguine
•Funcţională- asigurată de arterele şi venele aparţinând micii circulaţii sanguine.
Ventilaţia pulmonară se realizează în cursul celor două procese:
•Inspiraţia- proces activ, în care se contractă muşchii inspiratori: m.diafragmă şi
m.intercostali externi;m.gîtului.
•Expiraţia- proces pasiv, în care se relaxează muşchii inspiratori.

Volumele respiratorii:
1. Volum curent= 500ml aer
2. Volum inspirator de rezervă= 1500ml aer
3. Volum expirator de rezervă= 1500ml aer
4. Capacitate vitală= V.C.+ V.I.R.+ V.E.R.= 3500 ml aer
5. Volum rezidual = 1500 ml aer
6. Capacitate pulmonară totală= C.V.+ V.R.= 5000 ml aer; C.I= V.C+VIR;
CRF=VER+VR.
7. Minut-volumul sau debitul respirator = V.C.x frecvenţa respiratorie = 9 l/min.
Schimburile gazoase se realizează la următoarele niveluri:
1. Nivel pulmonar pe baza diferenţei de presiune a celor două gaze (O 2 şi CO2)
între aerul alveolar şi sîngele capilar;
2. Nivel celular pe baza diferenţei de presiune a celor două gaze din sîngele
capilar şi ţesutul interstiţial.
 APARATUL EXCRETOR
Cuprinde :rinichi- cu rol în formarea urinii
căi de conducere a urinii , cu rol în micţiune: calice mici, calice mari,
pelvis renal(bazinet), uretere(2), vezica urinară(1), uretră(1).
Unităţile morfofuncţionale ale rinichilor cu rol în formarea urinii sunt nefronii,
aproximativ 1 mil/rinichi.
Un nefron este compus din:
•Glomerul renal Malpighi: ghem de vase capilare + capsula Bowman
•Tub contort proximal
•Ansa Henle
•Tub contort distal
Procesele prin care se formează urina sunt:
1. Filtrare glomerulară- se obţine urina primară = 180l/24h
2. Reabsorbţie tubulară- mai ales pe tub contort proximal
3. Secreţie tubulară- atît pe tubul contort proximal cît şi pe distal.
În final se formează urina definitivă (finală) = 1,5- 2 l/24h.
Mecanismele prin care se realizează reabsorbţia şi secreţia sunt active şi
pasive.
 APARATUL REPRODUCĂTOR
APARATUL REPRODUCĂTOR FEMININ:
•Organe genitale= 2 ovare cu funcţie mixtă: capsulă, parenchim compus din 2
zone: corticală ce conţine foliculi ovarieni şi medulară alcătuită din ţesut
conjunctiv.
•Conducte genitale: 2 trompe uterine, uter, vagin.
•Glande anexe: glande mamare cu structură tubuloacinoasă.

APARATUL REPRODUCĂTOR MASCULIN:

•Organe genitale= testicule cu funcţie mixtă:albuginee(înveliş), parenchim
format din lobuli(250-300) ce conţin tubii seminiferi contorţi(spermatogeneză) şi
celule interstiţiale Leydig(testosteron).
•Conducte spermatice: tubi seminiferi drepţi-reţea testiculară- canale eferente-
canal epididimar-canal deferent-canal ejaculator-uretra.
•Glande anexe:2 vezicule seminale, 1prostată, 2 glande bulbo-uretrale.
 OVOGENEZA/SPERMATOGENEZA
Gameții se formează după o diviziune mitotică urmată de una meiotică atît la ovogeneză cît
și la spermatogeneză
Ovogeneza
Celula mamă=2n=ovogonie suferă o mitoză
Se formează două celule =2n=ovocite de ordin
I(rămîne în viață doar una)
Are loc prima etapă a meiozei(reducțională) și se
formează două celule=n=ovocit II și primul globul
polar(degenerează)
Are loc ovulația ovocitului II=n-(poate fi
fecundat)
Are loc a doua etapă a meiozei(ecvațională) și se
formează preovulul=n și al doilea globul polar=n,
ce degenerează
Preovulul se transformă fără alte diviziuni în ovul
Spermatogeneza
Celula mamă=spermatogonie=2n suferă o mitoză
Se formează două celule =2n spermatocite de
ordin I(toate rămîn în viață)
Are loc prima etapă a meiozei(reducțională) și se
formează cite două celule=n=spermatocite de
ordin II(toate rămîn în viață)
Are loc a doua etapă a meiozei(ecvațională) și se
formează spermatidii=n(toate rămîn în viață)
Fără alte diviziuni se formează spermatozoizi
 METABOLISMUL INTERMEDIAR
DEFINIŢIE: totalitatea proceselor la care participă substanţele exogene şi
endogene.
METABOLISMUL INTERMEDIAR AL GLUCIDELOR: absorbţie sub formă de
monozaharide
•GLICOGENOGENEZA- formarea glicogenului din glucoză
•GLICOLIZA: anaerobă şi aerobă(ciclul Krebs)
•LIPOGENEZA: sinteza de lipide din glucide
•GLUCONEOGENEZA: sinteza de glucide din produşi neglucidici
ROLUL GLUCIDELOR: energetic, plastic, funcţional
REGLAREA METABOLISMULUI: hormoni hiperglicemianţi şi hipoglicemianţi
METABOLISMUL INTERMEDIAR AL LIPIDELOR: absorbţie sub formă de acizi
graşi şi glicerină
•LIPOGENEZA: sinteza de lipide în ficat şi ţesut adipos
•LIPOLIZA: catabolismul lipidelor
ROLUL LIPIDELOR: energetic, plastic, funcţional
REGLAREA METABOLISMULUI: hormoni ce stimulează lipogeneza şi lipoliza
METABOLISMUL INTERMEDIAR AL PROTEINELOR:
•DEZAMINARE OXIDATIVĂ: se obţin amoniacul(formează glutamina , ureea,
creatina, creatinina) şi cetoacidul( formează corpi cetonici, glucide sau
degradare în ciclul Krebs)
•DECARBOXILARE: formare de amine biogene (prin eliminarea grupării
carboxil)
•TRANSAMINARE: formare de aminoacizi prin transferul grupării amino de pe
un aminoacid pe un cetoacid.
•SINTEZA DE PROTEINE: este coordonată genetic
ROLUL PROTEINELOR: plastic, funcţional, energetic
REGLAREA METABOLISMULUI PROTEIC:
•Reglare nervoasă
•Reglare umorală: hormoni anabolizanţi şi catabolizanţi.
METABOLISMUL ENERGETIC: schimburile energetice se evaluează prin
calorimetrie: directă(într-o cameră calorimetrică) şi indirectă (stabileşte
coeficientul respirator CR).
METABOLISMUL BAZAL:
MB= NUMĂR TOTAL CALORII/ SUPRAFAŢĂ CORPORALĂ, într-o unitate de timp.