Sfântul Andrei

Elaborat
 Pe data de 30 noiembrie/ 13 decembrie, credincioșii sărbătoresc ziua Sfântului Apostol Andrei. Tradițiile și
superstițiile încep încă din această seară, așa că pentru a avea un an prosper, românii trebuie să țină cont
de toate aceste lucruri.
• Sfîntul Apostol Andrei este, conform tradiției, primul care a
adus creștinismul pe meleagurile noastre. De aceea, mai
ales în zonele rurale, au existat şi înca se păstrează o
multitudine de tradiţii, superstiţii şi obiceiuri în care
elementul pagîn se imbină cu cel creştin.
• Sărbătoarea are mai multe denumiri: Andrei de Iarnă,
Sîntandrei, Moș Andrei, Andrei Cap de Iarnă, Undrea,
Îndrea. Este singura sărbătoare de peste an, care a dat
denumirea populară unei luni - decembrie, după cum știm
în popor e numită - Îndrea, Undrea. Se credea, că de la
ziua Sf. Andrei începe iarna și pune stăpînire pe lume.
 Ce trebuie să faci în noapea de
 Sfântul Andrei
În noaptea de Sfântul Andrei, în anumite zone ale țării
se ascunde sub pernă un fir de busuioc sfințit, pentru
a obține în vis imaginea ursitului. De asemenea, alte
fete, întorceau la miezul nopții la gura sobei o ulcică
cu lut cu gura în jos, iar pe dosul ei lasau trei cărbuni
aprinși. În timp ce ulcica se rotea ușor, se rosteau
incantații pentru ca iubitul să le dea atenția dorită.
  Obiceiuri și tradiții.
Ce trebuie să faci în această noapte

• Tot pentru a afla ursitul, fetele priveau între două lumânări, într-
un pahar cu apă neîncepută așezat în cenușă. În centrul
paharului este aruncaă o verighetă sfințită prin cununie la
Biserică, iar tradiția spune că în centrul acesteia va apărea
chipul ursitului.
• În alte părți ale țării, obiceiurile sunt și mai ciudate. Unele fete
se așezau dezbăracate între două oglinzi într-o cameră
întunecoasă, cu două lumânări în mână. Potrivit tradiției, la
miez de noapte, în oglinda din spate vor apărea imagini din
viața viitoare sau cu viitorul soț, care vor fi reflectate în oglinda
din față.
• În afară de practici magice în seara Sf. Andrei flăcăii și fetele
mari petreceau împreună, se veseleau, făceau o turtă, numită
„turta de Andrei”, care se atîrna la coardă și toți trebuiau să
sară să o apuce cu gura. Se organizau și alte jocuri distractive.
• Pe 30 noiembrie /13 decembrie nu se lucra pentru ca lupii să
nu mănînce vitele și mai ales oile. Oamenii se abțineau să
plece la drum deoarece riscau să se întîlnească cu haite de
lupi. Țăranii le-au pus sub oblăduirea acestui sfînt, tocmai
pentru că ele trebuie garantate de autoritatea şi puterea sa.
Tradiții și obiceiuri pentru fetele nemăritate
Un alt obicei, spune că fetele care doresc să se mărite
obișnuiesc să ascundă sub pernă un fir de busuioc pentru
a-și visa iubitul. Tot pentru a-și afla ursitul, fetele
obișnuiesc să stea goale până la brâu, între două oglinzi
la miezul nopții, ținând în mașini două lumânări aprinse.
În oglinda din spate se văd de obicei scene din viitorul
acestora, dar și chipul celui sortit.
•
Tinerii de la sudul Moldovei în noaptea Sîntandreiului păzeau usturoiul,
ca să nu fie furat de strigoi. Se adunau la o casă mai mulți flăcăi și fete
mari. Tinerii stăteau toată noaptea la masă, mîncau și petreceau în
veselie, fetele erau mereu atente ca nu cumva cineva să le fure
usturoiul. Dacă se fura din usturoi nu era bine. Acelei fetei căreia i se
fura usturoiul nu-i mergea bine. În zori, înainte de a se despărți, fiecare
fată își lua usturoiul şi-l ducea la biserică, iar apoi acasă îl punea la
icoane. Acest usturoi din noaptea Sf. Andrei, era bun „de dragoste”. De
la această „pază a usturoiului” provine zicala „Parcă a păzit usturoiul” - i
se spunea aceluia, care avea ochii roșii de nesomn.
Multe din preparatele culinare din această
noapte erau pregătite cu usturoi. Se făceau
„balabuște” cu usturoi. De asemenea, se
consumau băuturi și alimente rituale, precum
braga, covașa. Toate aceste băuturi și alimente
condimentate cu usturoi erau consumate în
cadrul unor practici de purificare a trupului și a
sufletului, practici absolut firești în preajma
acestui străvechi început de an.