Postul Mare

2006
…să mergem şi noi să
înviem cu El!
 “Luaţi aminte să nu săvârşiţi faptele voastre bune
înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei,
altfel, nu veţi avea răsplată de la Tatăl vostru care este în
ceruri.

Deci când dai pomană,

nu trâmbiţa înaintea ta,
cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe,
ca să fie slăviţi de oameni;
vă spun adevărul: aceştia şi‑au primit răsplata.

Tu însă când dai pomană,

să nu ştie stânga ce face dreapta,
pentru ca pomana ta să fie dată în ascuns,
şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.” (Mt.
6,1-4)
 Pomana nu e cea pe care o
facem noi, nu e ceea ce
înţelegem noi, nu!
Pomana este iubirea
care se revarsă.
Defapt, asta şi înseamnă.
E ca un vas plin al cărui
conţinut se revarsă.
Pomana este participarea
milostivă la condiţia aproapelui.
Doar astfel poţi intra în sfera
lui Dumnezeu, pentru că
Dumnezeu înseamnă “a fi”
pentru aproapele.
 Important nu e cât facem,
ci mai degrabă iubirea pe care o
punem în ceea ce facem.
Isus nu a spus:
“Iubiţi lumea întreagă”,
ci a spus: “Iubiţi-vă unul pe altul”.
Iubim doar câte unul pe rând.
Dacă cineva se uită la cantitate
se pierde.
Şi în timp ce vorbeşte despre foame,
cineva lângă el moare.
Foamea nu e numai după pâine.
Există foame de iubire.
De a fi iubiţi.
De a iubi.
Teribilă foame e foamea de iubire!
Singurătatea:
O altă foame teribilă!

Şi atunci, Doamne, te rog:

dacă mă
simt tare,

aminteşte-mi să
îngenunchez;
 dacă mă
simt drept,

aminteşte-mi
câte drepturi
am nesocotit;
dacă vorbesc
prea mult,

aminteşte-mi că
vorba mea trebuie
să fie numai da,
da şi nu, nu;
dacă simt că
am ajuns,

aminteşte-mi că
trebuie să plec;
dacă simt
că totul e
OK,

aminteşte-mi
că mă aştepţi
ca să mă ierţi;
 dacă încep
să critic,

aminteşte-mi de
răbdarea pe care
o ai cu mine;
 dacă mă
simt singur,

aminteşte-mi de
câte ori uit de tine;
dacă sunt
invidios,

aminteşte-mi de
talanţii primiţi;
 dacă sunt
deziluzionat,

aminteşte-mi că
doar tu eşti
mângâierea;
dacă-ţi cer
prea mult,

aminteşte-mi că doar tu
ştii ce e mai bine
pentru mine;
dacă îmi
fac iluzii,

aminteşte-mi de
promisiunile tale;
 dacă te
cred
absent,

aminteşte-mi că
mergi mereu
alături de mine;
dacă mă
simt
păcătos,
aminteşte-mi că faci
mare sărbătoare
pentru fiecare
convertit;
 dacă mă tem de
judecata celorlalţi,

aminteşte-mi că
mă vrei liber;
 dacă mă
simt un falit,

fă-mă să mă
gândesc cum te
simţeai tu pe Cruce;
dacă mă simt
important,

aminteşte-mi de
predilecţia ta faţă de
cei mici şi umili;
 dacă
mă simt
obosit,

aminteşte-mi de durerea celui

care nu mai poate aştepta;
 dacă mi se
clatină
credinţa,

aminteşte-mi să mă rog;
dacă lumea
îmi cere să
mă închin la
idoli,

aminteşte-mi
că numai tu
eşti Domnul
meu;
 dacă vreau
să-mi salvez
viaţa,

aminteşte-mi de
sacrificiul tău pe
cruce pentru mine.
Signore, per tutto questo
e per ogni volta
che ho la tentazione di
sfuggire al dolore,
ricordami che senza passare
dalla Croce non è possibile
eugenio@marrone.vr.it - www.buongiornonelsignore.it
giungere alla Risurrezione,
dovemuzica potrò vederti
Fondul muzical:
şi autorul necunoscut mie.
faccia
Primit de la Pr. Emil Moraru şi a faccia.
tradus de Pr. Cristian Vacaru