DETERMINAȚI SUBIECTUL LECȚIEI

0 20 40-42
Naşterea prematură
Sarcina
supramaturată
Naşterea întîrziată
 ARGUMENT
 în lume se nasc 131 mil de copii –
13 mil. de copii sunt prematuri.

• 60-70% din pierderile neonatale

• 50% din cele perinatale
• 1/3 din mortalitatea infantilă.
 ARGUMENT
Tratamentul şi îngrijirile copiilor
prematuri prezintă o problemă
complicată:
copii se nasc cu o
patologie polisistemică
pe fondalul unei
patologii materne preexistente
sarcinii.
 În Republica Moldova

În indicii mortalităţii perinatale se includ

feţii şi nou-născuţii de la vârsta de 28
săptămâni împlinite de gestaţie, cu masa de
la 1000 gr şi talia de la 35 cm, precum şi nou-
născuţii de la vârsta de gestaţie între 22 şi 28
săpt. cu greutatea 500-999gr şi talia 25-34
cm, care au supravieţuit 7 zile.
 Incidenţa

Variază între 4% şi 12% (media 8-10%), dar

poate ajunge până la 22% în funcţie de
calitatea asistenţei obstetricale, a identificări
gravidelor cu risc şi a posibilităţilor de
tratament a iminenţei de naştere prematură.
Naşterea are loc la termenul de 37-
42 de săprămîni (280 de zile,10
luni,OMS).
La acest termen fătul devine
matur, capabil de existenţă
extrauterină.
Astfel de naştere se numeşte “la
termen”.
 NAȘTEREA PREMATURĂ
(înainte de termen)
care se declanşează
de la 22 până la 37
săptămâni de gestaţie şi
în rezultatul căreia se
naşte un
COPIL PREMATUR
 Limitele inferioare ale
viabilităţii
nou-născutului

 greutate de 500 g
 talie – 25 cm
(de la vârsta de gestaţie –
22 s.)
 NAŞTEREA PREMATURĂ

 evoluţia naşterii premature este similara

unei naşteri obişnuite cu excepţia prezenţei
semnelor --------------.
 naşterea prematura poate să înceapă sau
---------------------------------------------sau prin
----------------------------------------------------------------
----------------------.
 naşterea poate să evoluieze --------------- sau
să complice cu anomalii ale
--------------------------(insuficienţa primară sau
secundară, contracţii necoordonate).
 NAŞTEREA PREMATURĂ
 evoluţia naşterii premature este similara
unei naşteri obişnuite cu excepţia prezenţei
semnelor prodromale.
 naşterea prematura poate să înceapă sau
prin declanşarea contracţiilor sau prin
scurgerea prematură a lichidului
amniotic.
 naşterea poate să evoluieze rapid
 se complice cu anomalii ale forţelor de
contracţii , hipoxia fătului, hemoragii,
complicaţii infecţioase
Clasificarea naşterilor premature:

I.Naştere prematură spontană

II. Naştere prematură provocată –
impusă de anumite condiţii
materne sau fetale
III. Naştere prematură iatrogenă –
prin calcularea eronată a vârstei
gestaţionale
 CLASIFICAREA DUPĂ CLINICĂ

 IMINENŢA DE NAŞTERE
PREMATURĂ

 NAŞTERE PREMATURĂ
INCIPIENTĂ

 NAŞTERE PREMATURĂ ÎN
EVOLUŢIE
 CLASIFICAREA
 22s.a. +0 - 27s.a. +6 - extremă
 28s.a. +0 - 31s.a. +6 - severă
 32s.a. +0 - 33s.a. +6 - moderată
 34s.a. +0 - 36s.a. +6 - aproape de
termen
 Naşterea prematură
 Contracţii uterine ≥ 6 pe oră.
 Dilatarea colului uterin ≥ 3 cm.
 Scurtarea colului uterin ≤ 10 mm.
 Eliminări vaginale hemoragice

IMINENŢĂ DE NAŞTERE PREMATURĂ

apariţia simptomelor de travaliu prematur cu
contracţii uterine fără schimbări în dinamică a
colului uterin.
Clasificarea naşterilor premature în raport cu
prognosticul obstetrical al femeilor cu naşteri
premature în antecedente:

a. NP accidentală – survenită la gravide care au

avut una sau mai multe naşteri la termen în
antecedente

b. NP recidivantă - survenită la gravide, care au

mai avut în antecedente atât NP, cât şi
naşteri la termen

c. NP în repetiţie – în cazul gravidelor la care

naşterea are loc întotdeauna prematur.
 Etiologie. Cauze materne.
CAUZE GENERALE
boli infecţioase (gripă, rubeolă, listerioză,
toxoplazmoză, salmoneloze)
infecţiile tractului urinar
infecţiile cervico-vaginale (cu streptococul
beta-hemolitic, trichomonas vaginalis,
gonococ)
hipertensiunea arterială preexistentă sarcinii
sau cea indusă de sarcină
izoimunizarea Rh
boli cronice cardiace şi pulmonare
icterul de sarcină
patologii endocrine (diabet zaharat, sindrom
adrenogenital, hipertireoza, hipotireoza,
sindromul ovarelor polichistice).
anemiile
 Etiologie. Cauze materne.
CAUZE LOCO-REGIONALE
malformaţii uterine congenitale (uter septat,
uter bicorn, hipoplazia uterină)
malformaţii uterine dobândite (sinechiile
corporale)
incompetenţa cervico-istmică
fibroame uterine submucoase sau cavitare
microtraumatisme locale: raporturi sexuale,
transport, explorări genitale.
 Etiologie. Cauze materne.
CAUZE FAVORIZANTE SOCIO-ECONOMICE
mame necăsătorite
sarcini nedorite
vârsta sub 18 ani sau mai mare de 35 ani
nivel cultural scăzut
prezenţa unui copil mic la domiciliu
absenţa sau insuficienţa unui control medical
eforturi fizice mari la serviciu
intoxicaţiile cronice, fumatul, alcoolismul.
 Etiologie. Cauze materne.
ANTECEDENTE OBSTETRICALE

NP şi/sau avorturi spontane;

numeroase întreruperi voluntare de sarcină;
sarcini succedate la intervale prea apropiate.
 Cauze ovulare
malformaţiile
sarcinilegemelare
hipotrofia fetală
 hidramniosul
anomaliile în morfologia, inserţia şi
funcţionarea placentei (placenta praevia,
hematomul retroplacentar, insuficienţa
placentară)
infecţia ovulară
Întreruperea spontană a sarcinii înainte de termen
cauzată de factori materni
Factori infecţioşi Factori uterini
 infecţiile virale  insuficienţa istmico-
cervicală
 infecţiile
 infantilismul genital
nespecifice  anomalii (vicii) de
 infecţiile sexual-
dezvoltare ale uterului
transmisibile  tumori benigne –
 toxoplasmoză miom uterin
 uter cicatricial
 Întreruperea spontană a sarcinii înainte
de termen cauzată de factori materni
Patologiile extragenitale ale Cauze carenţiale
mamei
patologii endocrine
 hipovitaminoza A
patologii SCV  hipovitaminoza D
patologii ale organelor  hipovitaminoza E
de excreţie  hipovitaminoza C
bolile hepatice cronice
 gestozele
insuficienţa placentară
 Întreruperea spontană a sarcinii
înainte de termen cauzată de
factori fetali
 anomalii de dezvoltare a fătului
 moartea intrauterină a fătului
 sarcina multiplă gemelară
 infecţia intrauterină a fătului
 patologiile lichidului amniotic
 anomalii de poziţie şi prezentaţie
fetale
 patologiile placentare
 hipoxia cronică la făt
 ruperea prematură a pungii amniotice
 B.1. Nivelul de asistenţă medicală
primară
DESCRIERE MOTIVE PAŞI
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)

Obligatoriu:

Măsuri profilactice

Luarea la evidenţă Anamneza

Diagnosticarea
şi monitorizarea Diagnosticul
precoce a
pacientelor. complicaţiilor Examenul clinic
evoluţiei
sarcinii.
 B.1. Nivelul de asistenţă medicală
primară
DESCRIERE MOTIVE PAŞI
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)

Obligatoriu:

Măsuri profilactic
Luarea la evidenţă Diagnosticarea
Anamneza
şi monitorizarea precoce a
complicaţiilor Examenul clinic
pacientelor.
evoluţiei Diagnosticul
sarcinii. diferenţial
 B.2. Nivelul de asistenţă medicală
primară
DESCRIERE MOTIVE PAŞI
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
Obligatoriu:
Diagnosticarea
precoce a Măsuri profilactice
complicaţiilor
evoluţiei Anamneza
Luarea la evidenţă sarcinii,
şi monitorizarea Examenul clinic
instituirea
pacientelor cu risc tratamentului adecvat Diagnosticul
de naştere sau direcţionarea Tratamentul în raport
prematură. pacientei spre cu complicaţia
nivelul de asistenţă survenită
medicală spitalicescă.
 B.3. Nivelul de asistenţă medicală
primară
DESCRIERE MOTIVE PAŞI
(măsuri) (repere) (modalităţi şi condiţii de realizare)
În secţia de Obligatoriu:
Evaluarea stării
internare.Stabilirea
pacientei şi a fătului Anamneza
diagnosticului.
pentru determinarea
Examenul clinic
tacticii de conduita.
Diagnosticul
În secţia de Iniţierea la timp Tratamentul în raport cu
patologia tratamentului complicaţia survenită.
gravidităţii. adecvat.
Tactica de conduita cu
situaţia obstetricală şi starea
În secţia de naştere. Finalizarea sarcinii. intrauterină a fătului,
termenul de gestaţie
 ANAMNEZA

 date generale
 antecedente personale fiziologice: CM
 antecedente obstetricale:număr de sarcini,număr de
naşteri -spontane/operaţie cezariană, copii sănătoşi
 antecedente personale patologice: avorturi
spontane/provocate, complicaţii legate de avort,
SEU, naşteri premature, complicaţii la naştere,
complicaţii postpartum
 istoricul sarcinii curente
 SEMNELE OBIECTIVE
 expulzia dopului gelatinos sau glerei
cervicale
 hipertonusul uterin
 formarea segmentului inferior al uterului
 coborârea şi angajarea părţii prezentate
 modificări în consistenţa şi lungimea
colului uterin
  EXAMENUL CLINIC

 Contracţiile uterine.
 Aprecierea RPMA
 Frecvenţa cardiacă maternă
sau fetală crescută;  
 Durerea abdominală inferioră
non- specifică;
 Diagnosticul iminenţei NP
EXAMENUL OBSTETRICAL
 palparea uterină este utilă pentru:
- a constata contracţiile uterine
- a măsura înălţimea fundului uterin
- a preciza prezentaţia fetală
 examenul în valve poate pune în evidenţă:
- existenţa unei hemoragii
- scurgerea lichidului amniotic
- leucoree (se va preleva o probă pentru
examenul bacteriologic)
- eliminarea dopului gelatinos.
 tuşeul vaginal precizează:
- starea colului uterin (închis, de lungime
normală, întredeschis cu tendinţă la ştergere, cu
început de dilataţie sub 2cm.)
 MĂSURILE PROFILACTICE
PRECONCEPŢIONALE
naşterii premature 
 corectarea chirurgicală a
anomaliilor uterine: septul
uterin, noduli fibromatoşi.
 prevenirea sarcinilor nedorite
 consilierea pacientelor cu privire
la riscurile reprezentate de fumat
şi de consumul de droguri în
timpul sarcinii.
MĂSURILE PROFILACTICE PRENATALE

luarea precoce în evidenţă.

 identificarea gravidelor cu risc de
naştere prematură.
 efectuarea tratamentului infecţiilor:
vaginozei bacteriene, ITS, bacteriuriei
asimptomatice până la 20 s.a.
 tratamentul patologiilor
extragenitale
 profilaxia anemiilor, avitaminozelor.
 TACTICA ÎN CAZUL IMINENŢEI DE NAŞTERE
PREMATURĂ
 spitalizarea şi regim strict la pat
 i/v sulfat de magneziu 25% su formă de picături
cu viteza de 15-20 pic/min
 administrarea inhibitorilor prostaglandinelor
(indometacină, acid acetil salicilic)
 terapia sedativâ pentru a combate stresul
cronic în care se află femeia (nozepam,
tazepam, tinctură de valerianâ )
 administrarea spazmoliticelor (no-spa )
 combaterea insuficienţei fetoplacentare
(curantil, trental, sol. glucoza)   
TACTICA ÎN CAZUL IMINENŢEI DE
NAŞTERE PREMATURĂ
Terapia individuală - (în dependenţă de
cauza ce a declanşat naşterea prematură)
profilaxia hipoxiei fătului
profilaxia detresei respiratorii cu
dexametazonâ
fizioterapia: electroanalgezia,
acupunctura
oxigenarea în barocameră
în mod individual strict după indicaţii
se foloseşte plasmoforeza
TACTICA MEDICALA ÎN FUNCŢIE DE VÎRSTA
SARCINII

 Dacă contracţiile uterine încep la o vîrstă a

sarcinii de 22-34 săptămîni se administrează
terapia necesară pentru păstrarea sarcinii cu
condiţia că:
 starea intrauterină a fătului este satisfăcătoare,
 punga amnioticâ este intactă
 colul uterin este deschis nu mai mult de 2 cm
 lipsesc semnele unei infecţii.
 Dacă sarcina depâşesete termenul de 34
săptămîni menţinerea sarcinii nu mai are
nici un rost.
ASISTENŢĂ MEDICALĂ LA O NAŞTERE PREMATURA

 termenul sarcinii;
 evoluţia clinică (eminenţa unei naşteri
premature sau naştere declanşată);
 cauza principală ce a declanşat naşterea
 starea obstetricală prezentă
 starea sistemului feto-placentar, starea
intrauterină a fătului (masa corpului probabilă,
gradul de hipoxia, gradul de maturitate
pulmonar a fătului);
 starea căilor naştere şi a colului uterin;
 integritate pungii amniotice
 lipsa sau prezenţa infecţiei;
 TACTICA MEDICALA LA SCURGEREA LICHIDULUI
AMNIOTIC:
 la vîrsta sarcinii de 22-34 săpt., la o
prezentaţie occipitală fără patologie
obstetricalâ sau extragenitală, colul este
format şi starea intrauterină a fătului este
satisfăcătoare, lipsesc semnele de infectare,
tactica este conservativă:
 regim strict la pat;
 termometria;
 controlul pulsului;
 controlul dinamic al cordului fetal;
 profilaxia infecţiei;
 administraea antibioticilor;
 terapia tocolitică;
 profilaxia destresei respiratorii;
Păstrarea sarcinii se face pînă la 36 săpt.
în genere fiecare săptamînă cîştigatâ
înseamnă foarte mult pentru fătul imatur.

 dacălichidul amniotic se scurge după 34 săpt.

de sarcină tactica medicală depinde şi de colul
uterin. Colul se pregăteşte pentru naştere,
administrînd un fon medicamentos compus din
estrogeni, glucoza, vitamine, calciu, urmat de
declanşarea naşterii prin intermediul
prostaglandinei. Individual se hotărăşte
necesitatea operaţiei cezariene.
 REABILITAREA
Se face în mod individual.
Etapele:
Tratamentul general şi antiinflamator
Controlul special pentru a stabili cauza prematurităţii
Terapia patogenetică pînâ la o altă sarcină.
Terapia individuală necesară In timpul sarcinii.
Scopul final al tuturor masurilor sus numite prevede:
Prevenirea naşterii premature prin perfecţionarea
controlului periodic al gravidelor;
Diminuarea traumatismului perinatal prin dirijarea
raţională a naşterii
asigurarea condiţiilor optime de creştere raţională a
imaturilor în saloanele şi secţiile specializate.
 SARCINA PRELUNGITĂ SAU SUPRAMATURATĂ
Declanşarea contracţiilor uterine şi naşterea
la 40 s. sau după 42 s. de sarcinâ – sarcina
prelungită şi sarcina supramaturată.
Denumirile diferă de starea copilului la
naştere.
 dacă fătul nu se deosebeşte prin nimic de
un făt matur, atunci vorbim despre o sarcină
prelungită.
 dacă fătul prezintă semne de
supramaturitate, vorbim despre o sarcină
supramaturată.
 SARCINA PRELUNGITĂ SAU SUPRAMATURATĂ
Declanşarea contracţiilor uterine şi naşterea
la ----s. sau după -------s. de sarcină - sarcina
prelungită şi sarcina supramaturată.
Denumirile diferă de starea copilului la
naştere.
 dacă fătul nu se deosebeşte prin nimic de
un făt matur, atunci vorbim despre o
-------------------------.
 dacă fătul prezintă semne de
supramaturitate, vorbim despre o
---------------------------------------------------.
ETIOLOGIA SARCINII SUPRAMATURATE

 patologia endocrină
 dereglările SNC
 bolile infecţioase infantile
 infantilismul
 menarha precoce (pînă la 12ani); sau
tardivă (peste I5ani);
 patologia ciclului menstrual;
 avorturile precedente
 inflamaţiile organelor genitale interne
 ereditari şi imunitari
 patologia sistemului hipofizar suprarenal
 MĂSURILE PROFILACTICE PRECONCEPŢIONALE
SUPRAMATURITĂŢII
în copilărie si în perioada pubertară acordîndu-se o atenţie
deosebită dezvoltării fizice şi psihice corecte
menarha precoce (pînă la 12ani); sau tardivă (peste I5ani);
patologia ciclului menstrual, infantilizm;
tratamentul patologiilor ginecologice;

MĂSURILE PROFILACTICE PRENATALE

tratamentul patologiilor ale aparatului CVS, excretor,
endocrinopatii,
sarcini prelungite în anamneză;
se fac observaţii dinamice asupra stării gravidei, se apreciază
starea fătului si placentei prin intermediu ultrasonografiei.
se urmăreşte strict dinamica sarcinii pentru a nu depăşi
termenul probabil de naştere.
DIAGNOSTICUL SARCINII
SUPRAMATURE
 înălţimea fundului mai mare
după 42 săpt. nu se măreşte masa corpului
gravide
se micşorează vădit dimensiunele abdomenului
(circumferinţa scade cu 5 - 10 cm.) din cauza
rebsorbţiei lichidului amniotic
masa probabilă a fătului poate fi mare
datele elctro-fonocardiografiei -semne de
hipoxie cronică a fătului
ultrasonografia -semnele specifece
supramaturităţii:
 grosimea placentei
cantitatea de lichid amniotic este scăzută
în placentă se observă calcinoză
diametrul biparietal în dinamică nu mai creşte
 TACTICA OBSTETRICALA LA O SARCINA
SUPRAMATURATA ŞI NAŞTERE
ÎNTÎRZIATA
 spitalizarea
 precizarea diagnosticului, stării
intrauterine a fătului, masei
probabile a fătului, gradul de
maturitate a colului uterin
 declanşarea naşterii (strict
individuală) pe cale chirurgicală,
medicamentoasă
Expuneţi conduita naşterii prematură
conform PCN-186
 BLIȚ-INTERVIU
Cartilagele nasului şi ale urechilor sunt rezistente şi elastice.

pieptul este bombat, inelul ombilical se găseşte la

jumătatea distanţei dintre simfiza şi apendicele xifoid

•membrele inferioare sunt mai scurte, pielea este de culoare roşie

uscată acoperită cu lanugo,şi vernix cazioza

•oasele craniului sunt moi, mobile, de multe ori se suprapun

•unul peste altul

•La băieţi testiculele sînt coborîte în scrot, la fetiţele labiile

genitale mari acoperă clitorisul şi labiile genitale mici.
 PARTICULARITĂŢILE COPILULUI SUPRAMATURAT
•Pielea este de o culoare verzuie, uscată cu pete de descuamaţie,
cu maceraţie pe palme şi tălpi.
•Turgorul cutanat este scăzut, lipseşte vernix cazeoza.
•Stratul subcutanat este slab dezvoltat.
•Volumul capului este mărit, oasele craniului sînt masive
şi dure, suturile sînt înguste, fontanelele se micşorează şi devin
mai puţin elastice.
•Mobilitatea reciprocă a oaselor diminuiază. ceia ce
complică nasterea - configuraţia craniului devine nereductibilă,
crescînd traumatismul cerebral al fătului si traumarea căilor de
naştere.
•Unghiile sînt lungi, în cazuri avansate devin fragile, se rup uşor.
•Paralel cu seninele de supramaturitate la copil se găsesc si
schimbări patologice în placentă:
semne de regresie, calcificări, regiuni necrozate etc.