Complicatiile perioadei

postoperatorii precoce in
cardiochirurgie

Baboi Diana
M1726
Chirurgia cardiacă, fiind o reacție de stres nespecifică pentru
organism, este de obicei însoțită de un dezechilibru imunitar, care
creează un fundal pentru apariția complicațiilor septice și a
disfuncțiilor de organ, care reduc semnificativ eficacitatea operațiilor.
Pericolul dezvoltării acestor complicații și al creșterii mortalității este
deosebit de mare la pacienții cu chirurgie cardiacă operați în condiții
de circulație artificială (CI), care în sine provoacă o dezadaptare
polisistemică accentuată a organismului.

În timpul operațiilor efectuate în condiții de circulație artificială, apare aproape întotdeauna un

răspuns inflamator sistemic, datorită eliberării unui număr mare de citokine, care sunt parțial
responsabile pentru dezvoltarea majorității complicațiilor.
A – scăderea debitului cardiac
• Hipovolemia
• Hemoragie
• Tamponada cardiac
• Hipotermia
• HTA
• Tahiaritmie\bradicardie
• ICA
• IMA

B – complicatii pulmonare
C – complicatii neurologice si AVC
D – IRA si DHE
E- IHA, infectii
Factorii de risc în chirurgia cardiacă sunt diverși. Acestea sunt insuficiența cardiacă, vârsta înaintată a majorității pacienților,
comorbiditățile severe precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, patologiile pulmonare și multe alte boli.
Una dintre cele mai grave complicații este insuficiența cardiacă acută, este o problemă
mare și este cauza a 20% din decesele prin complicații.
O altă complicație frecventă după intervenția chirurgicală cardiacă este fibrilația atrială. În
primul rând, crește riscul de accident vascular cerebral, este însoțit de o hemodinamică
instabilă și crește mortalitatea pe termen lung. Pentru prevenirea acesteia se folosesc beta-
blocante, dar utilizarea lor este asociată cu un anumit risc.
Anestezicele, modificările peretelui
toracic și manipularea directă a
plămânilor pot afecta parametrii
pulmonari. Capacitatea reziduală
funcțională (FRC) poate fi redusă cu
până la 20% cu anestezie, iar
manipularea toracală și modificările
mecanicii cutiei toracice cu abordarea
clasică de sternotomie mediană pot duce
la scăderea capacității vitale forțate
(FVC) și a volumului expirator în prima.
secundă de flux expirator forțat (FEV1),
care poate dura luni de zile după
intervenție chirurgicală.
Un alt grup serios de complicații sunt
diferitele tulburări neurologice, în special
accidentul vascular cerebral. Pentru
aceasta, principalul factor de risc este
vârsta pacientului. Operația cu utilizarea
circulației artificiale în sine are o serie de
efecte, cum ar fi perfuzia prelungită,
episoade de hipotensiune arterială,
embolizare cerebrovasculară,
hiperglicemie, care este, de asemenea, un
factor dăunător.
Cauzele și factorii predispozanți ai apariției bolilor infecțioase la pacienții postoperatori
• Sterilizare slabă chirurgical instrumentaţie;
• boli cronice
• imunitatea slăba
• Condiții de mediu

În majoritatea cazurilor, agenții cauzali ai infecției sternale sunt bacteriile

gram-pozitive, în special stafilococi coagulazo negativi (CONS)
și Staphylococcus aureus (SA)

Cele mai frecvente complicații infecțioase sunt:

• Infecție endocardită;
• Candidoza invaziva;
• Hepatita virala;
• HIV;
• Pneumonie;
• Septicemie;
• Supurația plăgii postoperatorii;
• Mediastinita
Multumesc
pentru
atentie