ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI
CU CIROZĂ HEPATICĂ
 DEFINIŢIE
 Ciroză hepatică reprezintă stadiul final de evoluţie
al tuturor hepatitelor cronice (inflamarea ficatului cu
evoluţie lentă şi de durată) indiferent de etiologie .

 Se caracterizează printr-un proces de fibroză

hepatică extinsă (înlocuirea celulelor hepatice
normale cu celule care nu funcţionează) care
delimitează nodulii de regenerare.
 CAUZE
 Se poate afirma că în principal trei factori determină mai frecvent
ciroza hepatică:
 Alcoolul
 Hepatita virală
 Colestaza
 Se adaugă factorii nutriţionali, toxici, infecţioşi, paraziţii,
tezaurizări metalice tulburări circulatorii şi anomalii imunitare.
 În ultimul timp numărul cazurilor de ciroză hepatică este în
creştere.
 Vârsta cu maximul de incidenţă este între 45-60 ani, însă primele
semne apar în mod obişnuit între 35-50 de ani.
 Există o predominanţă la sexul masculin.
SIMPTOMATOLOGIE
Debutul poate să fie asimptomatic sau necaracteristic.
Primele semne sunt:
 aspecte de sindrom asteno- nevrotic(fatigabilitate,
anxietate, somnolenţă, insomnie)
 dispepsie biliară („gură rea”, inapetenţă, greţuri,
balonări postprandiale, intoleranţă la alcool, discolie)
 fenomene hemoragipare (epistaxis, gingivoragii,
menometroragii, erupţii purpurice).
 Uneori, boala evoluează timp îndelungat fără nici un
semn, prima manifestare fiind o hemoragie digestivă
superioară, sau diagnosticul este pus cu ocazia unei
intervenţii chirurgicale.
 În perioada de stare, pe lângă manifestările amintite mai
sus, se constată prezenţa unor semne la nivelul mucoaselor
şi al tegumentelor, modificări hepatice şi splenice,
modificări endocrine şi nervoase, ascită, edeme, hidrotorax,
precum şi perturbări cardiovasculare, renale şi
hematologice.
TRATAMENT

 Tratamentul cirozelor urmăreşte suprimarea cauzelor,

combaterea procesului inflamator, şi a reacţiilor
imunologic în exces, stimularea regenerării hepatice şi
prevenirea complicaţiilor.
 Tratamentul trebuie să fie individualizat, complex,
metodic şi sistematizat.
 Se recomandă spitalizări la 4-5 luni şi în cursul
decompensărilor.
Rolul asistentului medical în
supravegherea funcţiilor vitale şi
vegetative
Asistenta trebuie să:
 pregătească material şi instrumentar corespunzător şi în stare de
funcţionare
 pregătească pacientul din punct de vedere fizic şi psihic
 asigure condiţii de microclimat care să nu influenţeze funcţiile vitale
 cunoască variaţiile normale ale funcţiilor vitale, în funcţie de sex şi
vârstă
 cunoască antecedentele medicale ale pacientului şi tratamentele
prescrise
 respecte frecvenţa de evaluare a funcţiilor vitale în raport cu starea
pacientului
 comunice medicului modificările semnificative ale funcţiilor vitale
 Rolul asistentului medical în
alimentaţia bolnavului
Regimul alimentar trebuie să fie bogat în proteine, glucide şi
vitamine, sărac în lipide şi desodat.
Alimentele care pot face parte din meniul zilnic:
 pâine albă fără sare
 lapte dulce
 brânză de vaci sau telemea desărată
 100 g/zi carne slabă de vită întăi fiartă apoi friptăsau peşte slab
rasol
 câte 1 ou la 2zile
 paste făinoase
 legume sun formă de pireuri,sufleuri
 cartofi 200g/zi
 fructe proaspete, bine coapte, în pireuri, gelatine,
compoturi
 dulciuri sub formă de făinoase cu lapte, aluat fiert de
casă, dar fără bicarbonar de sodium
 bezele
 biscuit
 rahat
 bomboane fără ciocolată
 ulei vegetal 50g/zi
 sucuri natural de fructe şi ape minerale
 condiment neiuţi
Rolul asistentului medical în igiena
pacientului şi prevenirea infecţiilor
 Bolnavii cu ciroză hepatică fiind sensibili la infecţii nu vor fi
aşezaţi în saloane cu bolnavii infectaţi cu stafilococi sau cu infecţii
pulmonare.
 Pielea edemaţiată necesită atenţie deosebită fiind sensibilă.
 Unghiile vor fi tăiate scurt pentru a evita leziunile tegumentare.
 Se va ţine cont şi de prevenirea infecţiilor nosocomiale.
 Se va face educaţie sanitară
 Asistenta va urmări funcţiile vitale şi culoarea sclerelor
tegumentare.
 Asistenta medicală sfătuieşte şi dă explicaţii bolnavului pe toată
perioada spitalizării şi la externare explică recomandările date de
medic şi necesitatea odihnei, a evitării cafelei,tutunului şi a
alcoolului, şi necesitatea controlului periodic.
STUDIU DE CAZ
NUME:Olteanu
PRENUME: Magdalena
VARSTA: 62 ani
MEDIU: urban
DATA INTERNARII: 4.01.2018
DATA EXTERNARII: 19.01.2018
ZILE SPITALIZARE: 16 ZILE
 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Ciroza hepatica de etiologie mixta (VHC+ etanolica) decompensate portal
si parenchimatos
 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: ciroza hepatica de etiologie mixta (etanolica +virala, VHC) decompensate
portal si parenchimatos, scor Child C., complicate cu peritonita spontana bacteriana.
 MOTIVELE INTERNARII:febra, frisoane, diaree 4-5 scaune/zi
CONSUM DE MEDICAMENTE: Propanolon 10 mg de 3 ori /zi
CONDITII DE VIATA SI MUNCA:
ocupatie- pensionar
alimentatie- regim hepatic desodat
alcool - nu

 
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- mama-decedata neprecizat
- tata- decedat TBC

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: CH de etiologie mixta (virala C si etanolica)decompensate portal;

scor Child C. cu BPS.

OBSERVATII LA INTERNARE: febra, frisoane, sindrom diareic debutat in urma cu 12 ore: palid icteric,
abdomen destins prin LA in cantitate moderata.

ISTORICUL BOLII: bolnav in varsta de 62 de ani, fara antecedente de HAV sau posibilitati de infectare cu
virusuri hepatice, dar consumator cronic de etanol, diagnosticat de anul trecut cu CH de etiologie mixta,
decompensate portal, cu varice esofagiene grad II-III: scor Child C.,complicate cu peritonita bacteriana
spontana se interneaza acuzand febra (39* C), frisoane, scaune diareice 4-5/zi , apoase, ci fragmente initiale
colorate,,vermi”, debutate in urma cu 24 ore. Bolnavul a urmat tratament cu propanolon initial ½ tb (40mg)
la 8 ore, revine apoi la 10 mg de 3 ori /zi si spironolactona 6 dj /zi dupa care a abandonat.
EXAMENE PARACLINICE
•HEMOGRAMA: hemoglobina -10,4g , leucocite-44200
•TROMBOCITOGRAMA : trombocite- 118000/mm3
•HEMOSTAZA- COAGULARE: AP-30,2%, fibrinogen- 199% VSH- 17/h
•EXAMENE BIOCHIMICE SANGUINE; glicemie-160mg%, uree-39,9mg%, acid uric-
7,6mg%, creatinina2,1%, cholesterol total-134mg%, TGO175, TGP-132, fosfataza
alcalina – 93, bilirubina totala-4,4 mg%, bilirubina directa-3,2mg%.
•IONOGRAMA RERICA SI URINARA:Na+S-136,K+S-4,3, Cl+S-104
•EXAMINARI CITOLOGICE: citologie exofoliativa digestive –nu s-a dezvoltat flora
microbiana, lichid de ascita- nr. Elemente 4233(glucoza144, proteine1,5 ,
albumine 0,6, LDH250).
•ENDOSCOPIE DIGESTIVA SUPERIOARA- varice esofagiene grad II
 
• 
TRATAMENT:
•PEV:S glucoza 5% 1500ml+vit.B1,B6,C500ml 1f. din gircare/500ml.glucoza, PPC1-2 pungi-
zilele1-15; Axid 1g/zi- ziua 1; Sucralan 1tb de 3 ori/zi- zilele 2-15; Kefzol 1g la 8 ore-ziua 1;
Rocephyn 2g/zi –zilele 1-7; Ciprinol 100 mg/zi –ziua 1; Ciprinol 1f/12 ore- zilele 2-3;
Propanolol 2 tb/zi – zilele 1-15; Fitomenadiona 2f/zi- zilele 2-15; Ecordinax 3tb/zi – zilele 2-15

•EPICRIZA: la internare-pacient cu stare relative buna, enutrit, cu tegumente usor icterice,

raluri subcrepitante, echilibrat hemodinamic, cu ficat la rebord si splenomegalie, ascita, fara
flapping. S-a initiat tratament cu Rocephing 2g/zi si Ciprinol, apoi Oflescaciv cu evolutie
favorabila.
•RECOMANDARI: regim desodat, cu supliment de KCL;tratament cu propanolol, ecordinax,acid
folic, fitomenadiona; control clinic peste ~ 2 saptamani.
CONCLUZIE

 Majoritatea pacienţilor diagnosticaţi cu ciroză hepatică

sunt bărbaţi.
 Repartiţia în funcţie de vârstă ne indică pondera cea
mai mare între 40-49 de ani.
 La femei, cele mai multe paciente se încadrează la
grupele de vârstă de 40-49, respectiv 60-69 de ani.
 Manifestările cirozei în fazele de început nu sunt
suficiente să aducă pacientul la medic în aceste stadii, ca
atare depistată se face cu ocazia unui examen de rutină
cel mai des.
 Nu există un test de laborator care să certifice existenţa cirozei,
doar biopsia hepatică poate descoperi cu sensibilitate şi
specificitate crescută cu diagnostic de ciroză.
 Ciroza este a 12-a cauză de moarte prin boală, ucigând
aproximativ 26.000 de oameni anual.
 Pentru a evita complicaţiile pacientul va trebui să renunţe la
fumat şi la consumul frecvent de alcool dar şi a unor medicamente
ce pot dăuna şi crea complicaţii la bolnavii de ciroză hepatică ca
acestea fiind: acetaminophen (paracetamol), medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen)
 In general, se recomandă evitarea suplimentelor pe bază de
ierburi, care pot agrava suferinţa hepatică.