Proteine

DARIUS GHIOACA
Cuprins

 Ce este ptoteina?
 Structurile proteinei
 Secventierea proteinelor
 Tipuri de protein
 Solubilitatea proteinelor
 Surse proteine
 Care este aportul necesar de protein?
Ce este proteina?

Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate

din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt
prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de
peste 50% din greutatea uscată.
Structurile proteinei
 Structura secundara se referă la aranjarea aminoacizilor intrun anumit mod, dând naştere unor
modele structuralerepettve.
• Structura terţiară se referă la toate caracteristcile
 aranjamentul spatal (tridimensional) care rezultă prin
 împachetarea lantului polipetdic.
 • Structura cuaternară ultmul nivel de complexitate al
 structurii proteice, se referă la conformaţia spaţială a
 moleculelor proteice formate din doua sau mai multe lanţuri
 polipeptdice.
Secventierea proteinelor

 Stabilirea secvenţei de AA dintr-un lanţ polipeptidic:

 prin metode chimice sau enzimatice-
 “TRADIŢIONALE”
 Etape:
 1. Determinarea AA de la capetele N si C-terminale
 2. Stabilirea secvenţei de AA din interiorul lanţului
 pp
 3. Separarea lanţurilor în cazul proteinelor
 oligomere, urmată de parcurgerea primelor etape
Tipuri de proteine
 În funcție de compoziția lor chimică ele pot fi clasificate în:

 Holoproteine cu următoarele clase de proteine

 Proteine globulare (sferoproteine) sunt de regulă substanțe solubile în apă sau în soluții saline:
protaminele, histonele, prolaminele, gluteinele, globulinele, albuminele.
 Proteinele fibrilare (scleroproteinele) caracteristice regnului animal, cu rol de susținere, protecție și
rezistență mecanică: colagenul, cheratina și elastina.
 Heteroproteinele sunt proteine complexe care sunt constituite din o parte proteică și o parte prostetică;
în funcție de această grupare se pot clasifica astfel:
 Glicoproteine
 Lipoproteine
 Nucleoproteine
Solubilitatea proteinelor

 Proteinele sunt substanțe solide, macromoleculare, solubile în general în apă și

insolubile în solvenți organici nepolari. Unele proteine sunt solubile în apă dar
insolubile în alcool, altele sunt solubile în soluții apoase de electroliți, acizi
organici. Datorită gradului diferit de solubilitate în diferiți solvenți, proteinele se
pot izola, identifica și separa. Solubilitatea lor depinde foarte mult de legăturile
care se stabilesc între grupările libere de la suprafața macromoleculelor și
moleculele solventului. La suprafața macromoleculelor proteice se găsesc grupări
libere de tip polar,-COOH, -NH2, -OH, -SH, -NH, grupări cu caracter hidrofil
care favorizează dizolvarea proteinelor în apă. De asemenea există grupări de tip
apolar, hidrofobe, de regulă radicali de hidrocarburi -CH3, -C6H5, -C2H5, care
favorizează dizolvarea proteinelor în alcool.
Surse proteine
 Ton conserva (170 g) – 40 g proteine
 Piept de pui la cuptor (100 g) – 31 g proteine
 Carne de vita (85 g) – 26 g proteine
 Somon roz la conserva (100 g) – 20 g proteine
 Iaurt grecesc simplu (170 g) – 17 g proteine
 Branza de vaci (jumatate de cana) – 14 g proteine
 Lapte 2% grasime (1 cana) – 10 g proteine
 Branza Tofu (jumatate de cana) – 10 g proteine
 Fasole boabe gatite (jumatate de cana) – 6-9 g proteine
 Branza Cheddar (28 g/ o felie) – 7 g proteine
 Oua (1 ou mare) – 6 g proteine
 Paste (1 cana) – 5 g proteine
 Nuci (28 g/ 1 sfert de cana) – 4-7 g proteine
Carte este aportul necesar de proteine?

 Conform literaturii de specialitate, aportul de proteine al unei persoane trebuie sa

fie de minimum 10% si de maximum 35% din caloriile zilnice consumate. Fiecare
gram de proteina consumat contine 4 calorii.In Europa, un adult consuma in
medie 0,83 de grame per kilogram de greutate corporala in fiecare zi, ceea ce
inseamna ca un barbat consuma intre 67 si 114 grame de proteine pe zi, iar o
femeie – intre 59 si 102 grame pe zi. Cel putin asa estimeaza Autoritatea
Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA – European Food Safety
Authority).