T

(F
IOSULABDOMN
IAL)

Livia Gavriliţa,
profesor la unitatea de curs
Boli infecţioase cu nursing specific,
grad didactic întâi
 În ultimii 20-25 ani morbiditatea prin febră tifoidă
În Republica Moldova s-a micşorat evident, însă
maladia nu a dispărut definitiv, deoarece continue
să existe portajul cronic de infecţie.
 Focarele de infecţie înregistrate mai frecvent
sunt legate de diferite celebrităţi (nunţi, sărbători
familiare, etc.) având ca factor alimentele
 Sunt posibile cazuri de febră tifoidă de import din
alte ţări.
 Febra tifoidă (Tifosul abdominal)
este o boală infecţioasă
intestinală acută, determinată de Salmonela typhi,
antroponoză, cu mecanism fecal-oral de transmitere,
care se caracterizează prin bacteriemie şi leziuni
specifice ale sistemului limfatic al intestinului subţire,
manifestată clinic prin semne toxice generale
pronunţate, hepato-splenomegalie şi erupţie rozeolică
la nivel cutanat cu complicaţii severe ce pot produce
sfârşit letal.
 Agentul patogen al infecţiei - Salmonella typhi,
familia Enterobacteriacee, Genul Salmonella, grupul
serologic D.
 dimensiuni mari
 bastonaș cu capetele rotunjite
 acoperită cu 25-30 flageli
 mobilă
 gram negativ
 produce endotoxina
cu acţiune vasodilatatoare.
Salmonella typhi conţine 3 antigene
 O-somatic;

 Vi-termolabil;

 H-flagelar;

Bacteria se multiplică
în condiţii de laborator
pe bulion seric şi biliar.
 Rezistență
 Supravieţuieşte în apă şi
sol luni de zile;
 Suportă bine t0 joase,
congelarea;
 În apă curgătoare se
păstrează 5-10 zile;
 În apă de lac, iaz în jur de
câteva luni;
 Medii favorabile de
creştere şi multiplicare:
laptele, brânză, smântână,
răcitură, tocătură din carne,
salată din legume, etc.
! Bacteria în mediu posedă o rezistenţă remarcabilă
Sensibilitate
 La uscăciune, sub
acţiunea luminii solare
directe, agenţii patogeni
pier repede;
 + t 60 0 C îi distruge în
20 min.;
 + t 100 0 C se distruge
momentan;
 În sol. Cloramină 5%,
Fenol, pier în 2-3 min.
 Sensibilă la preparate
antibacteriene.
 SURSA DE

INFECŢIE
OMUL PURTĂTORUL DE
BOLNAV GERMENI

FORMA FORMA
ATIPICĂ ACUŢI CRONICI
TIPICĂ

NOTĂ: Sursa de infecţie elimină germenii cu materiile

fecale (75%), urină (15%), mai rar prin vomă, lapte
matern şi alte lichide.
Contact Contact

direct indirect

Fecal-oral

Alimentar Hidric

NOTĂ: Boala are caracter sezonier: vară-

toamnă.
regiuni cu cazuri sporadice
 FEBRA TIFOIDĂ EVOLUEAZĂ CICLIC:

PERIOADA DE INCUBAŢIE
7-25 ZILE

PERIOADA PRODROMALĂ
(DEBUTUL) 1-7 ZILE

PERIOADA DE STARE
2-3
SĂPTĂ
MÂNI

PERIOADA DE
CONVALESCENŢĂ
 slăbiciuni generale, oboseală
progresivă
 temperatură subfebrilă cu creştere
treptată
 cefalee şi curbătură
 dereglarea somnului, inapetenţă
 paloarea tegumentelor
 tusă uscată, rară
 ficat şi splină mărită
 meteorism
 scaun semilichid între 2-5/zi,
aspect- piure de mazăre
 FEBRA – 39-400C, caracter
continuu;
 Semne toxice pronunţate;
 Somnolent, indispus, stare de
stupor;
 Tegumente palide;
 Hipotonie, bradicardie
relativă;
 ERUPŢII ROZEOLICE pe piept,
abdomen la a 8-9a zi de boală;
 Limba saburală, cu amprente
dentare;
 HEPATO-SPLENOMEGALIE;
 METEORISM, CONSTIPAŢII
 1 săpt.- t0 370-390C,
în creştere;
 2-3 săpt.- t0 390-
400C,
platou;
 3-4 săpt.- t0 390-
36,90C, în
descreştere;
 Caracter
continuu;
 În lipsa tratamentului
durează până la
 Cefalee intensivă;
 Somnul ireversibil;

 Pofta de mâncare lipseşte;

 Apatie, adinamie, inhibare;

 La întrebări răspunde cu
întârziere, prin fraze scurte.
Erupţia apare la a 8-9a zi
treptat, este puţină la număr,
se localizează în regiunea
abdomenului, părţile laterale
inferioare a toracelui
Rozeola se menţine timp de
4-5 zile, apoi dispare, lăsând o
pigmentaţie slab vizibilă. Pe
fondul dispariţiei elementelor
vechi pot apărea altele noi
(fenomenul presusării).
Mucoasa cavităţii bucale
este palidă, uscată.
Limba este tumefiată,
uscată, cu depuneri
abundente de culoare surie
sau cafenie la rădăcină.
Marginile şi vârful limbii
au o culoare roşie-aprinsă şi
sunt libere de depuneri, cu
amprente dentare.
 Hepato-splenomegalie
 Abdomen balonat
(meteorism)
 Constipaţii

 Periodic scaun lichid

(aspect-pireu de mazăre)
 Ulcere intestinale la a
2-3a săptămână.
 scăderea treptată a febrei
 normalizarea tuturor funcţiilor organismului
 revine pofta de mîncare
 se normalizează scaunul
 unii bolnavi pot resimţi încă mult timp
 astenie
 excitabilitate
 fatigabilitate sporită

NOTĂ: În cazurile tratate se instalează o

imunitate durabilă până la 20 de ani.
 SPECIFICE

Pneumonii
Şocul toxico-
infecţios
Colicistite
Hemoragiile
intestinale
Perforaţia Meningoencefalită
ulcerului intestinal

NESPECIFICE
 Hemoragia intestinală se Perforaţia ulcerului intestinal
datorează ulcerilor intestinale şi survine la a 3-4a săpt. de boală
survine la a 2-3a săpt. de boală.
 Date paraclinice
Date
epidemiologice  Hemograma;
 Urograma;
Date clinice Metoda
 Contactul cu pacienţii bacterioscopică;
cu febră tifoidă sau Metoda
persoane cu febră de bacteriologică;
 Debut lent; durată;  Metoda
Sindrom toxic  Utilizarea în alimentaţie a serologică;
pronunţat; produselor din carne, Metoda de
Febra continuă de lapte neprelucrate termic imunoflorescenţă;
durată; şi păstrate timp  Tehnica PCR.
 Sindrom eruptiv; îndelungat.
 Schimbări  Prezenţa persoanei
circulatorii; într-o regiuneendemică
Sindromul sau unde s-au
gastrointestinal; înregistrat cazuri de
 Hepatosplenom boală.
egalie.
HEMOCULTURA MEDULOCULTURA
Metoda
bacteriologică

COPROCULTURA
LCR-CULTURA

UROCULTURA ROZEOLOCULTURA
BILICULTURA
 Hemocultura Urocultura se
Coprocultura se
se efectuează efectuează din a efectuează din a
în perioada 2-a săpt. de 2-3-a săpt.
febrilă boală. de
(1-4 săpt. de boală.
 Se utilizează rar ca diagnostic preventiv,
deoarece nu identifică varianta serologică a
salmonelei.
 Testele serologice se
practică din a 6-7a zi de
boală, se face apel la
următoarele reacţii:
 Reacţia de aglutinare (RA)
cu O, H şi Vi diagnostic;
 Reacţia de
hemoaglutinare pasivă
(RHAP) cu O şi Vi
diagnosticumuri.
 Internarea obligatorie;
 Repaos strict la pat pe perioada
febrilă şi 6 zile de apirexie;
 Regim ditetic (dieta nr.4,2 sau
1 în dependenţă de severitatea
bolii);
 Antibioticoterapia (Ampicilină,
Ofloxacină, Cloramfenicol,
Ceftriaxon, Triamfenicol);
 Terapia de detoxifiere
(per os şi paranteral);
 Terapia
imunostimulatoare;
 Terapia cu
cardiotonice.
 Respectarea regimului de activitate

Igiena pielii şi a mucoasei cavităţii bucale

Monitorizarea scaunelor, meteorismului, diurezei

Monitorizarea pulsului, TA, temperaturii corpului

Îngrijirile necesare în febră

Prevenirea complicaţiilor

Prevenirea escarelor şi a pneumoniei

 Dispariţia
semnelor
clinice Se externează la a
2 coproculturi negative 21-a zi de
apirexie
2 uroculturi negative (temperatură
normală)
1 bilicultură
negativă

NOTĂ: Examenul bacteriologic se efectuează după

3 zile de la finisarea tratamentului cu
antibiotice la interval de 2-3 zile între ele.
 Controlul sanitar a localităţilor, stării
canalizaţiilor şi dezinfectării
dejecţiilor
 Măsuri de dezinsecţie
 Supravegherea sanitară a aprovizionării
cu apă, a modului de instalare şi lucru
Măsuri de a apeductelor
 Supravegherea interprinderilor
prevenire
alimentare şi de vînzare a
produselor alimentare
Păstrarea corectă şi
prelucrarea termică
Educaţia
înainte de consum
pentru a produselor
sănătate cu informarea populaţiei
alimentare
referitor la maladiile infecţioase

 Vaccinarea persoanelor cu risc major de

infectare
Depistarea precoce a bolnavilor
şi purtătorilor de germeni
Izolarea în secţia de boli
infecţioase
Declararea urgentă a cazului
la CSP
Supravegherea contactaţilor
25 zile
Măsuri de dezinsecţie, dezinfec-
ţie curentă şi terminală
Supravegherea postexternare a recon-
valescenţilor şi purtătorilor la CMF
 Cea mai cunoscută purtătoare
de salmonelă din America a fost
Mary Mallon, o imigrantă
irlandeză, rămasă celebră ca
Mary Tifoida. Mary era o femeie
educată, însă nu a putut să
renunţe la profesia sa, activând
în continuare sub diverse nume
false, motivând că nu a fost
niciodată bolnavă. I s-a propus o
colecistectomie, dar nu a
acceptat. În cele din urmă a fost
izolată forţat, timp de 23 de ani,
decedând în urma unui accident
cerebral.
 De specialitate:
 Cobîleanschi S., Botnarciuc L., Cucieru E., Boli infecţioase curs
teoretic pentru colegiile de medicină, Chişinău, 2010
 Zanc V., Ciutică I., Slavcovici A., Boli infecţioase, Cluj Napoca, Editura
Medicală Universitară ”Iulie Haţieganu”, 2011
 Cupşa A., Boli infecţioase transmisibile, 2007
 Е. Шувалова, Инфекционные болезни, Москва, Медицина, 2005
 Иванова В, Инфекционные болезни, Санкт Петербург, Фолиант,
2002
 Obreja G., Boliinfecţioase, Profilaxie şi combatere, Ghidpractic,
Chişinău, 2004
 Rusu G., Galeţchi A., Popovici P., Boli infecţioase la copii, Chişinău,
2004
 Chiotan M., Boli infecţioase, Editura Medicală Naţională, Bucureşti,
2002
 Rebedea I., Boli infecţioase, Bucureşti, Editura Medicală, 2000