Promovarea sanatii

Tema 1
1.1. Noțiuni de bază și definiții
Sănătate
În anul 1946, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a definit sănătatea ca fiind „bunăstare fizică, mintală şi socială, care nu constă
doar în absenţa bolii sau a infirmităţii . Mai târziu, în anul 1948,în această definiție a fost inclusă și „capacitatea de a duce o viață
productivă, din punct de vedere social și economic”.
 Sănătate Publică
În anul 1920, Charles-Edward fondatorul Școlii de Sănătate
Publică din Yale a oferit definiția sănătății publice ca fiind:
„știința și arta de prevenire a bolilor, prelungire a vieții și
promovare a sănătății fizice și a eficienței umane prin eforturi
comunitare organizate pentru igienizarea mediului, lupta
împotriva bolilor transmisibile și controlul acestora, educația la
nivel individual privind principiile de igienă
personală,organizarea serviciilor medicale și de asistență
medicală pentru diagnosticul precoce și tratamentul optim al
maladiilor, precum și dezvoltarea de mecanisme sociale, care să
asigure fiecărui individ din comunitate un nivel de trai adecvat
pentru menținerea sănătății”
 Promovarea sanatii:
procesul care conferă populațiilor mijloacele de a-și
asigura un control cât mai mare asupra propriei lor
stări de sănătate și de a o ameliora
 preventia
 Prevenția primară ̶ intervine pentru reducerea incidenței unei
maladii. Aceasta acționează, de exemplu, asupra consumului de
zaharuri și grăsimi, în vederea diminuării riscului de obezitate sau
asupra consumului de tutun pentru reducerea riscului de cancer
pulmonar.
  Prevenția secundară ̶ acționează în vederea scăderii prevalenței
maladiilor. Astfel, aceasta grupează toate măsurile de diagnostic
precoce, în faza asimptomatică, sau de depistare, în cazul primelor
semne de boală.
  Prevenția terțiară ̶vizează diminuarea sechelelor post-
terapeutice, în cazul persoanelor bolnave și reducerea nivelului
mortalității.
  Prevenția cuaternară ̶ se referă la măsurile luate pentru a
identifica pacienții cu risc de supratratament, protejează împotriva
noilor proceduri medicale
 Prevenția generalizată sau universală ̶ se adresează întregii
populații, indiferent de starea de sănătate a acesteia.
 Prevenția selectivă ̶ are ca țintă principală sub-grupurile
populaționale, care ar putea reprezenta vulnerabilități sau riscuri
specifice (de exemplu: muncitorii din domeniul construcțiilor).
 Prevenția direcționată sau indicată ̶ se adresează persoanelor care
prezintă afecțiuni sau tulburări, maladii sau anumiți factori de risc
(de exemplu: tinerii consumatori a unor cantități excesive de alcool)
Educație pentru sănătate
Educația pentru sănătate era definită ca fiind un proces de ordin intelectual, psihologic și social care
cuprinde activități proprii în
vederea dezvoltării unei conștiințe a stării de sănătate și a simțului responsabilității, în ceea ce privește
sănătatea, cât și aptitudinea
individului de a lua decizii, în conștiință de cauză, care vizează bunăstarea lui personală, familială și socială.
Vorbind despre promovarea sănătății, nu putem să nu menționăm Carta
de la Ottawa, semnată la 21 noiembrie 1986, în cadrul Primei Conferințe
Internaționale de Promovare a Sănătății a OMS .În Cartă sunt definite
principiile acestui domeniu, care rămân actuale până în present.
În Cartă sunt definite noțiunile-cheie ale promovării sănătății. În vederea
atingerii unei bunăstări fizice, mentale și sociale complete, un individ sau un
grup trebuie să fie în măsură să-și identifice și săși realizeze aspirațiile, pentru
a-și satisface nevoile, și de a se adapta sau a schimba mediul său înconjurător.
Sănătatea este, prin urmare, văzută ca o resursă pentru viața de zi cu zi, nu scopul vieții în
sine. Aceasta reprezintă un concept pozitiv subliniind resursele sociale și personale, precum
și aptitudinile fizice. Promovarea sănătății nu relevă doar domeniul sănătății: nu se
limitează doar la a susține adoptarea unui stil de viață favorabil sănătății; ambiția sa fiind
bunăstarea completă a individului.
În Cartă sunt descrise condițiile fundamentale și resursele pentru sănătate cum ar fi:
 condiția de pace,
 adăpostul,
 accesul la educaţie,
 hrană corespunzătoare,
 accesul la o sursă de venit,
 eco-sistemul stabil,
 accesul la resurse durabile,
 dreptul la justiție socială, precum și la tratament echitabil.
. Principiile de bază și activitățile principale în promovarea sănătății
După conferința de la Ottawa, mulți autori s-au angajat să-i urmeze
demersurile, care scot în evidență cele 5 principii de bază a promovării
sănătății, evidențiate și de Carta de la Ottawa. Acestea sunt:
a) Implicarea activă a populației ca ansamblu în planificarea unor programe care
favorizează zilnic sănătatea, ceea ce determină ca aceasta să fie informată. De
asemenea, să se folosească strategiile preventive ecologice, prin care se dorește
scăderea incidenței bolilor prin acțiunea asupra factorilor de risc.
b) Orientarea asupra cauzelor sau factorilor care influențează
sănătatea: biologici, ambientali, modul de viață, serviciile de
sănătate – adică asupra determinanților sănătății.
c) Folosirea unor abordări diferite, dar complementare, fiindcă doar
sectorul medical nu poate să promoveze sănătatea. Acesta din urmă, fiind un
domeniu multidisciplinar, cuprinde atât informarea şi educarea, dezvoltarea,
organizarea comunităţii, cât și pledoaria pentru sănătate şi legislaţia.
d) Urmărirea participării publice, fiindcă promovarea sănătății devine
posibilă doar dacă cunoștințele dobândite de către indivizi se regăsesc
în comportamentele lor, astfel, contribuind la promovarea sănătății.
 e) Implicarea cadrelor medicale în promovarea
sănătății, îndeosebi la nivelul asistenței medicale
primare.

Promovarea sănătății se adresează factorilor determinanți ai

sănătății, care influențează comportamentele modificabile de
risc;
factorii individuali:
vârsta, sexul, constituția;
- stilul de viață;
- factorii sociali și rețelele comunitare;
- factorii socio-economici, culturali și condițiile legate de
mediu: agricultura și producerea hranei, educația, mediul de
muncă, șomajul, apa și serviciile sanitare, serviciile medicale,
chestiunile legate de habitat.
Comportamente modificabile de risc includ, de exemplu, consumul de tutun,
obiceiurile alimentare nesănătoase și inactivitatea fizică, care contribuie la
dezvoltarea bolilor cronice. Astfel, activitățile tipice pentru programele de
promovare a sănătății și de prevenire a bolilor includ următoarele.
Comunicarea: creșterea gradului de conștientizare cu privire la comportamente sănătoase pentru publicul larg. Drept exemple de strategii de
comunicare sunt anunțurile publice de servicii, târguri de sănătate, campanii mass-media și buletine informative.
Educația: permite schimbarea comportamentului și a acțiunilor indivizilor prin acumularea de cunoștințe. Ca exemple de strategii
educaționale sunt cursuri, training-uri și grupuri de suport. Politica: reglementarea sau mandatarea activităților de către organizații sau agenții
publice, care încurajează procesul de luare a deciziilor favorabile sănătății. Mediu: schimbarea structurilor sau mediilor pentru a lua mai ușor
decizii favorabile sănătății și accesibile populațiilor mari.
promovarea sănătății cuprinde 3 domenii distincte, reprezentate sub forma unor sfere, care
se întrepătrund, și anume:
 Prevenția,
 Protejarea sănătății,
 Educația pentru sănătate.
La întretăierea lor sunt diferite măsuri care sprijină domeniile
principale, precum:
1. Servicii preventive –: imunizările, screeningul cervical.
2. Educaţie pentru sănătate preventivă –: informaţii şi sfaturi
referitoare la renunţarea la fumat.
3. Protejarea sănătăţii prin metode preventive –: fluorizarea apei;
4. Educaţie pentru protejarea stării de sănătate prin metode
preventive –: grup de presiune în vederea adoptării legii pentru
obligativitatea purtării centurii de siguranţă.
5. Educaţie pentru sănătate în manieră pozitivă –: dezvoltarea în
rândul tinerilor a unor deprinderi de viață (abilităţi și
comportamente) favorabile sănătății.
6. Protejarea sănătăţii în manieră pozitivă – politicile legate de
fumat la locul de muncă.
7. Educaţia pentru sănătate orientată pe protejarea sănătății în
manieră pozitivă – de exemplu: grup de presiune în vederea
adoptării unor legi de interzicere a publicităţii pentru produsele pe
bază de tutun.