NUTRITIA COPILULUI

INTRODUCERE
 Procesul creşterii şi dezvoltării:
 începe din momentul concepţiei produsului uman,
 durează până la maturitate.
!! Organismul este supus unor permanente modificări
morfo-funcţionale şi psiho-intelectuale.
 Creşterea este influenţată de o serie de factori:
 exogeni:
 alimentaţie,
 efort fizic,
 mediul geografic,
 factori: socio-economici, psiho-afectivi, culturali.
 endogeni (hormonali).
Velea I. - 2010 2
INTRODUCERE (2)
 Modul în care factorii exogeni influenţează
procesul creşterii depinde de:
 intensitatea,
 durata şi
 vârsta la care acţionează.
 Perioadele cele mai sensibile sunt cele în care
procesul creşterii este cel mai rapid:
 primele săptămâni,
 primele luni,
 primii ani de viaţă,
 pubertatea.
Velea I. - 2010 3
INTRODUCERE (3)
Alimentaţia = factor exogen a cărui acţiune începe încă din viaţa
intrauterină.

Deficienţele din alimentaţia mamei se vor repercuta aupra stării de

nutriţie a fătului.
Subnutriţia mamei:
 va determina naşterea unor copii cu greutate şi lungime mică faţă
de normal,
 va influenţa dezvoltarea nervoasă a copilului. În perioada
intrauterină şi în primele 6 luni după naştere:
 are loc multiplicarea celulelor nervoase,
 se realizează conexiunile dendritice,
 creşte numărul de celule neurogliale şi
 are loc mielinizarea.

Velea I. - 2010 4
 ALIMENTAŢIA NATURALĂ A
SUGARULUI
- Se face cu lapte de femeie care reprezintă alimentul
ideal pentru nou născut şi sugar în primele luni de
viaţă.
- Laptele matern este totodată de neînlocuit la
prematuri şi distrofici datorită compoziţiei sale perfect
adaptate la posibilităţile de asimilare ale acestor sugari
precum şi prin valoarea sa biologică ridicată.
 Fiziologia secreţiei lactate
Declanşarea şi menţinerea secreţiei lactate este realizată de
sistemului endocrin şi sistemului nervos.

1. Sistemul endocrin intervine în lactogeneză prin:

1. hormonii estrogeni foliculina şi prostigmina, secretaţi de
corpul galben şi placentă, ,
2. prin intermediul prolactinei, secretată de hipofiza anterioară.

2. Sistemul nervos excitat pe cale reflexă prin stimulii declanşaţi

de actul suptului sau mulsului, are un rol important în secreţia
lactată. Zonele reflexogene sunt considerate a fi mamelonul şi
zona areolară, a căror excitarea acestora prin supt duce la
stimularea secreţiei de prolactină.
 Instalarea secreţiei lactate (furia laptelui)

 după 3-8 zile după naştere şi se însoţeşte de:

 fenomene clinice locale: sâni turgescenţi, dureroşi,
cu temperatura submamară > cu 10C decât
temperatura axilară.
 fenomene generale: cefalee, nervozitate,
subfebrilităţi.
 nivel maxim la 15 zile de la naştere, apoi se menţine
în limite fiziologice la acelaşi nivel timp de 12-14 luni
dacă este întreţinută prin supt.
 Factorii ce influenţează secreţia lactată
 Vârsta: femeile tinere prezintă o secreţie lactată mai mare decât
femeile mai în vârstă.
 Starea de nutriţie a mamei influenţează secreţia lactată din punct
de vedere cantitativ şi calitativ.
 Emoţiile, stresul ca şi starea de oboseală scad semnificativ
secreţia lactată.
 Lipsa evacuării sânului în mod prelungit scade secreţia lactată -
hipogalacţie.

Se consideră că:
 90-95% pot alăpta cel puţin 3 luni.
  60-70% din mame pot alăpta timp de 9 luni, dacă se face
diversificarea alimentaţiei corect la 3,5-4 luni,
 Colostrul
- produsul de secreţie al glandei mamare în primele zile după
naştere.
- are un aspect gălbui, cu densitatea 1035-1045 şi pH 7.
- compoziţia este adaptată capacităţii de digestie a n.n.:
 este mai bogat în extract uscat şi minerale,
 conţine proteine în concentraţie mai mare, în timp ce lipidele şi
lactoza au valori mai scăzute decât în laptele de femeie,
 conţine toate vitaminele necesare n.n. (A, B2, E, B12),
 imunoglobuline, factorul bifidic,
 lactoperoxidaza şi factorul antistafilococic,
 fracţiunea C3 şi C4 a complementului şi interferon,
 Laptele de femeie matur
 este un lapte de tip albuminos în timp ce

 laptele de vacă este de tip cazeinos

Valoarea calorică = 650-700 K calorii / l.

 Compoziţia laptelui de femeie în comparaţie cu
laptele de vacă
Compoziţie Lapte uman Lapte de vacă
Calorii 680 680
Extract sec 124 g/l 125 g/l
Săruri minerale 2 g/l 8 g/l ↑
Proteine totale 12 g/l 34 g/l ↑
Cazeina 4 g/l 28 g/l ↑↑
Proteine din lactoser 8 g/l 6 g/l
Alfa lactoglobulină 3,5,g% 2 g/l
Beta lactoalbumină 0 3,7 g/l
Globuline imune 1,5 g/l 0,5 g/l
Lactotransferina 1 g/l 0,25 g/l
Proteine diverse 2 g/l 1,3 g/l
Lipide 36 g/l 1,3 g/l ↓
Acizi graşi esenţiali 3,5 g/l 1 g/l
Glucide totale 75 g/l 47 g/l ↓
Lactoză 62 g/l 47 g/l ↓
Oligozaharide 8-13 g/l urme
 Igiena femeii care alăptează
Starea de sănătate a femeii care alăptează este dependentă de:
 modul în care îşi organizează activitatea,
 de menţinerea unei:
 igiene personale stricte,
 alimentaţii raţionale,
 a alternanţei armonioase între starea de somn şi activitate.
 Igiena sânilor se realizează prin
 spălare cu apă şi săpun înainte de alăptare ;
 utilizarea unei lenjerii spălate şi schimbate zilnic.

Laptele secretat de glanda mamară este steril dar se

poate suprainfecta cu germeni diferiţi, mai frecvent
stafilococi de pe tegumente.

se recomandă mulgerea şi îndepărtarea primelor

picături de lapte din glanda mamară înaintea suptului.
Alimentaţia femeii care alăptează va fi :
 echilibrată,
 variată,
 bogată în legume, salate, fructe crude şi lichide
(ceai, apă, lapte).
 Sunt contraindicate băuturile alcoolice
 este suficient un supliment caloric de 700-800 Kcal /
zi pentru o secreţie lactată normală.

Eliminarea medicamentelor prin lapte contribuie la

introducerea în organismul sugarului a unor concentraţii
variabile de substanţe nocive cum ar fi: beladona,
opiaceele, cofeina, luminal, antibiotice, sulfamide,
alcool, etc.
Obstacolele şi contraindicaţiile alimentaţiei naturale
a. Obstacole datorate sugarului:
– dehiscenţa palatovelară uni- sau bilaterală,
– rinite, stomatite,
– prematuritate etc.
b. Obatacole datorate mamei de cauze:
- locale:
- mamelon ombilicat,
- fisuri mamelonare,
- galactoforita,
- mastita,
- generale
- boli infecţioase în perioada de stare,
- cardiopatii decompensate,
- insuficienţă renală şi hepatică,
- anemii severe,
- psihoza de lactaţie,
- epilepsia etc.
 RAŢIA ALIMENTARĂ
Formule de calcul a raţiei alimentare la nou-născut:
- formula lui FINKELSTEIN : raţia alimentară = (n - 1) x 80 în care n este
numărul zilelor de viaţă, se aplică primelor 10 zile de viaţă;
- formula în funcţie de numărul de zile de viaţă şi cantitatea de lapte pe
masă :
a 2-a zi 7 x 20 ml lapte de mamă
a 3- a zi 7 x 30 ml lapte de mamă
a 4- a zi 7 x 40 ml lapte de mamă
a 5- a zi 7 x 50 ml lapte de mamă
a 6- a zi 7 x 60 ml lapte de mamă
a 7- a zi 7 x 70 ml lapte de mamă
a 8- a zi 7 x 80 ml lapte de mamă
a 9- a zi 7 x 90 ml lapte de mamă.

 Durata alăptării = 10-20 minute în funcţie de vârstă şi forţa de supt,

 Numărul de mese va fi în funcţie de cerere, fără un orar precis.
 Este indicată pauza digestivă de noapte de cel puţin 4-5 ore.
Formulele de calcul a raţiei alimentare :
- în funcţie de nevoile calorice: 120 cal/kg/zi
(1 litru de lapte matern conţine 700 cal).
- în funcţie de vârstă :
luna 1 = 7 x 90 ml lapte mamă;
luna 2 = 7 x 100 ml lapte mamă;
luna 3 = 6 x 130-140 ml lapte mamă;
luna 4 = 6 x 150 ml lapte mamă sau 5 mese a 180 ml lapte de mamă;

- formula lui APERT

Necesarul de lapte de mamă / zi = 1/10 din greutate + 200 g;
- formula lui SCARIN
 La 2 luni : 800 ml lapte de femeie pe zi;
► pentru fiecare lună în plus se adaugă 50 ml, iar
► pentru fiecare săptămână în minus se scad 50 ml;

- în funcţie de greutate : raţia zilnică = 180 ml/kg

 ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

Se face cu preparate de lapte obţinute pe cale industrială

sau cu lapte de vacă.
Toate tentativele de ameliorare a compoziţiei laptelui de vacă
în scopul apropierii compoziţiei sale de laptele de femeie, nu
reuşesc să-l aducă la valoarea nutritivă şi la digestibilitatea
perfect adaptată nevoilor sugarului.
Raţia alimentară a sugarului alimentat artificial
a. Alimentaţia artificială cu lapte praf
Se va utiliza în concentraţii diferite în funcţie de vârstă :
- 8% (în apă fiartă) + 5% zahăr în luna 1-a,
- 10% în M.O. 2-3% + 5% zahăr până la 2-3 luni de viaţă
- 12,5% în M.O. 3% + 5% zahăr din luna a 4-a
Nr. de mese va fi diferenţiat în funcţie de vârstă:
7 mese pe zi cu 80-90 ml în luna 1-a,
7 mese pe zi cu 100 ml în luna 2-a,
6 mese pe zi cu 130-140 ml în luna 3-a
5 mese pe zi cu 160-180 ml din luna 4-a.

Din luna 3-a, sugarului i se administrează zilnic suc de fructe (mere,

citrice) în cantitate progresiv crescândă până la 50-80 ml.
b. Alimentaţia artificială cu lapte de vacă
Legea lui BUDIN :
sugarul alimentat cu lapte de vacă nu va depăşi un aport zilnic de 700 ml
lapte şi 1000 ml lichide.
Numărul de mese şi cantitatea pe masă se calculează ca şi în cazul
alimentaţiei naturale în funcţie de vârstă, necesarul de calorii şi de lichide
pe zi, fiind asemănător.

Concentraţiile de lapte de vacă sunt variabile în funcţie de vârstă:

 L.V. diluat 1/2 în apă fiartă cu 5% zahăr în primele 2 săptămâni;

 L.V. diluat 1/2 în DO 3% + 5% zahăr în luna 1-a

 L.V. diluat 2/3 în DO 3% + 5% zahăr în luna 2 şi 3

 lapte de vacă integral (nediluat) + 5% zahăr din luna 4-a.

 ALIMENTAŢIA MIXTĂ
Este alimentaţia sugarului care primeşte zilnic atât lapte de
femeie cât şi lapte de vacă / l. praf.
Indicaţii:
- hipogalacţia mamei;
- prematuritatea, când nevoile proteice crescute se
completează cu preparate umanizate;
- diateze alergice produse de proteinele laptelui de mamă.
 TEHNICA ALIMENTATIEI MIXTE
a. Metoda complementară = completarea la fiecare masă a
necesarului cu lapte praf după golirea sânului.

Avantaje: menţine şi stimulează secreţia glandei mamare prin

supt, favorizând uneori reinstalarea unei secreţii lactate
suficiente.

b. Metoda alternativă constă în administrarea unor mese separate

de lapte de mamă şi de lapte praf.

Este indicată dacă mama nu poate alăpta sugarul în orice

perioadă a zilei.
 ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
Este alimentaţia care conţine şi alte alimente în afară de
lapte.
Diversificarea se începe la vârsta de 5–6 luni, (laptele de
femeie devine insuficient din punct de vedere al aportului
proteic, vitaminic şi al sărurilor minerale).
Introducerea alimentelor de diversificare se face:
 lent, progresiv,
 în cantităţi crescânde, ţinând cont de:
 crearea gustului pentru aceste alimente şi
 de toleranţa digestivă a sugarului.
 Primul aliment de diversificare: fructe crude (mere rase, citrice,

banane), care se administrează la vârsta de 6 luni la masa de la ora

900-1000.

 Al doilea aliment = supa de legume şi carnea mixată.

Se introduce:
 de la vârsta de 3,5 luni,
 la masa de prânz,
 cu linguriţa, pentru formarea deprinderilor alimentare
corecte.

După vârsta de 4 luni se recomandă un supliment proteic la

masa de fructe constând din 20 g de brânză de vaci pasată.
 La 8 luni se introduc făinoasele  aport important de glucide 
un aport caloric corespunzător nevoilor energetice ale sugarului la
această vârstă.
Cel mai frecvent se administrează cereale în lapte (5%) + 5% zahăr.

 La 5,5 luni, la masa de prânz, se poate administra gălbenuş de

ou fiert tare bisăptămânal,

 La 6 luni ficat de pasăre fiert sau înăbuşit.

 După 7 luni, se poate administra şi mămăliguţă cu

brânză de vaci, papanaşi, budinci etc.
 La vârsta de 12 luni, când procesul masticaţiei devine posibil,
sugarului i se poate da o alimentaţie mai complexă, asemănătoare cu
a adultului:
- chifteluţe înnăbuşite,
- supă cu tăiţei sau găluşte de gris,
- ciorbă de pasăre sau de vită,
- budinci de tăiţei,
- lapte de pasăre,
- compot,
- prăjituri de casă proaspete,
- pâine cu unt, parizer, şuncă degresată etc.

Sunt contraindicate condimentele, ceapa prăjită, afumăturile,

ciocolata, fasolea şi varza acrită.
 ALIMETAŢIA COPILULUI
ÎN VÂRSTĂ DE 1 - 3 ANI
Nevoi zilnice :
2,5-3 g proteine / kg,
4-5 g lipide / kg,
12g glucide / kg
100 calorii / kg.
- Poate primi:
• legume uscate,
• toate fructele,
• ou întreg,
• caşcaval,
• brânză de oaie,
• cacao şi ciocolată în cantităţi mici.
- Nr. mese / zi = 3 + 1-2 gustări (copilul este aşezat la masă şi
încurajat să mănânce singur cu linguriţa.

Velea I. - 2010 27
 ALIMENTAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR (3 - 6 ANI)

Necesar caloric = 80 Kcal / Kg corp / zi.

- proteine = 15-18%,
- lipide 25-30%,
- glucidele 55-60%.
Necesarul de lichide = 80 ml / kg / zi.

Raţia proteică = 2g/kg/zi

Proteinele animale = 2/3, iar cele de origine vegetală = 1/3.
Sursa de proteine:
 lapte, iaurt 500-600 ml /zi,
 carne (de pasăre, vită, porc, peşte, mezeluri),
 75 g / zi brânză (de vaci, telemea, caşcaval, brânză topită),
 ou (1 ou/2 zile). Velea I. - 2010 28
 ALIMENTAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR (3 - 6 ANI)
Raţia de lipide = 2-3 g/Kg/zi
- unt,
- smântână,
- margarină,
- uleiuri vegetale,
- frişcă.
Raţia de glucide = 10 g/Kg/zi
Sursa:
- pâine şi produse de panificaţie (150 g/zi),
- paste făinoase,
- prăjituri,
- fructe,
- legume.
Repartiţia: 3 mese + 2 gustări, fiind ingerate în linişte, într-un
climat psihoafectiv favorabil. Velea I. - 2010 29
 Calciul.
 Retenţia de calciu la copii este influenţată de rata de absorbţie,
concentratia de vitamina D, fosfor, cantitatea de proteine, aciditatea
mediului intestinal.
 intre 2 - 8 ani retenţia de calciu este de ≈ 100 mg/zi, necesarul per
kg corp / zi fiind de 2-4 ori mai mare decât la adult.
 Surse de calciu: lapte şi produse lactate.

Aportul dietetic de referinţă (ADR) pentru calciu la copil

Vârsta (ani) Cantitatea de calciu (mg/zi)
1 – 3 ani 500 mg%
4 – 8 ani 800 mg%
9 - 12 ani 1300 mg%

Velea I. - 2010 30
 FIBRELE ÎN DIETA COPILULUI
Atât adulţii cât şi copiii consumă cantităţi insuficiente.

Consumul de fibre ar trebui crescut,

Beneficii:
• alimentele bogate în fibre necesită o masticaţie mai îndelungată,
prelungind astfel timpul necesar unei mese.
• au conţinut caloric scăzut şi cresc senzaţia de saţietate.
• la copilul obez, alimentatia bogată în fibre, poate fi considerată un
adjuvant în vederea scăderii greutăţii corporale.
• influenţează digestia şi absorbţia altor nutrienti (de ex carbohidratii).
Riscuri :
• poate compromite aportul energetic (↓ absorbţia proteinelor, grăsimilor,
carbohidraţilor)
• poate duce la retard al creşterii – în special la copilul de vârstă mică.
• ↓ biodisponibilatea vitaminelor şi mineralelor (Fe, Ca, Zn). (la copil nu
există încă date clare.)

Copiii trebuie încurajaţi să consume cât mai multe fructe, legume, cereale.
Consumul de fibre trebuie să crească gradual după varsta de 2 ani !!
Velea I. - 2010 31
 ALIMENTAŢIA ADOLESCENTULUI
FAMILIE

COPIL FAMILIE

COPIL

FAMILIE
Creşterea rapidă solicită
nevoi nutriţionale speciale, Adolescent
bazate pe principiile unei
alimentaţii ştiinţifice,
raţionale.
Velea I. - 2010 32
ALIMENTAŢIA ADOLESCENTULUI
Alimentaţia adolescentului are triplu scop:

asigurarea raţiei de furnizarea raţiei

întreţinere; necesare efortului
fizic şi intelectual;

asigurarea raţiei necesare

creşterii şi dezvoltării.

Ca şi la alte vârste şi în cazul adolescentului “cunoaşterea nevoilor

nutritive constituie baza teoretică indispensabilă în vederea
stabilirii alimentaţiei ideale”
Velea I. - 2010 34
 Necesarul energetic al adolescentului este de aproximativ
50–55 kcal / kg / zi la fete şi de 55–60 kcal / kg / zi la băieţi.

Tabel I
Nevoile energetice raportate la vârstă, greutate medie şi înălţime
medie (după Geormăneanu 1984)

Vârstă Greutate Înălţime Nevoi energetice

(ani) (kg) (cm) (kcal) /zi
Medii limite
Băieţi 11-14 45 157 2700 2000 - 3700
15-18 66 176 2800 2100 - 3900
Fete 11-14 46 157 2200 1500 - 3000
15-18 55 163 2100 1200 - 3000

Velea I. - 2010 35
Până la vârsta de 15 ani necesarul caloric se poate
calcula după formula : 1000 + (V x 100)

DAR, necesarul energetic creşte constant la băieţi până la

vârsta de 16-17 ani, în timp ce la fete, increta calorică
maximă este la vârsta de 12-13 ani pentru ca apoi să scadă.

Din valoarea calorică a raţiei zilnice, se consideră ideal ca:

- 13-15% = proteine,
- 30-35% = lipidele,
- 55-60% = glucide.

Velea I. - 2010 36
Proteinele
- 55-60% vor fi de origine animală (carne, lactate, ouă)
cunoscut fiind faptul că în perioada adolescenţei organismul
are nevoi plastice mai accentuate.

Lipidele
- 50-60% vor fi de origine animală.
- aport zilnic de lipide > 40% din raţia calorică determină
aproape inevitabil ulterior boli cronice degenerative ca:
dislipidemiile, obezitate, ateroscleroză, HTA.

Velea I. - 2010 37
 Glucidele

 Surse: cereale, fructe, legume şi mai puţin dulciuri concentrate.

 greşeli:
 diminuarea amidonului şi creşterea cantităţii de glucide cu absorbţie
rapidă (Obicei frecvent întâlnit la liceeni care preferă în loc de pâine
consumul de prăjituri)

 înlocuirea apei cu băuturi carbogazoase dulci care le stau la dispoziţie

chiar în incinta şcolii (obiceiul de a consuma repetat băuturi dulci
carbogazoase conduce progresiv la consumul de alcool !! ).

 scăderea aportului de glucide impusă (greşit) de unii părinţi ca

modalitate de prevenire a diabetului zaharat;

Velea I. - 2010 38
Necesarul de minerale este mai crescut la adolescenţi.

Calciul
Calciul

 Raţia dietetică recomandată = 1200mg/zi pentru ambele sexe (dar

acest aport este dificil de realizat).
 Raportul ideal Ca/P pentru mineralizarea osoasă este de 1:1.
 Aproximativ 5%din fete consumă mai puţin din 2/3 din necesarul
de calciu recomandat.

 Cea mai bună sursă de calciu este laptele şi produsele lactate.

 Aportul poate fi suplimentat şi prin consumul de verdeţuri
proaspete, fasole, nuci, alune, seminţe.

Velea I. - 2010 39
 Fierul
Fierul

Necesarul de fier este identic la ambele sexe = 18 mg/zi.

 Băieţii prezintă o creştere mai importantă a masei
musculare şi implicit a volumului sanguin;
 Adolescentele prezintă pierderi de fier prin menstruaţie.
DAR,
foarte puţini adolescenţi consumă zilnic necesarul de fier
recomandat,  anemie feriprivă la  4% din băieţi şi 17% din
fete. Cei mai expuşi sunt adolescenţei ce recurg la dieta
vegetariană sau diete cronice restrictive în scopul scăderii
ponderale.
Surse de fier: carnea, ficatul, fasolea, legume verzi, alune,
arahide, produse de cereale şi pâine îmbogăţită în fier.
Velea I. - 2010 40
 Zincul
Zincul

Rol: în procesul creşterii şi în maturizarea sexuală a

adolescenţilor.
Aportul alimentar recomandat = 15 mg/zi.
Deficitul de Zn:
- moderat  retardul creşterii şi întârzierea maturării
sexuale.
- sever la băieţii adolescenţi  nanism +
hipogonadism + anemie + hepatosplenomegalie.
Surse de zinc : carne, peşte, ouă, lapte.

Velea I. - 2010 41
Necesarul de vitamine este mai mare la vârsta adolescenţei.
- Increta energetică crescută, necesită un surplus de tiamină,
riboflavină şi niacin.
- Rata crescută a sintezei tisulare necesită cantităţi mai mari de
acid folic şi vit. B12 pentru metabolismul ADN şi ARN.
- Ritmul crescut al creşterii scheletale solicită de asemenea nevoi
sporite de vitamină A, D şi C.

Velea I. - 2010 42
Ca şi în cazul mineralelor există în comerţ o serie de produse cu adaos de
vitamine :
 margarină îmbogăţită cu vit.A şi D; deficitul de vit.D alături de expunerea
redusă la soare poate induce instalarea rahitismului adolescentului şi
ulterior a osteomalaciei.
 pâine preparată din făină fortifiată conţine: Ca, Fe şi un adaos de tiamină
şi niacin.
 cereale îmbogăţite cu vit.B şi acid folic ce se pot consuma la micul
dejun;
 băuturi energizante pentru sportivi şi alimente dietetice utilizate în
scopul scăderii ponderale sunt îmbogăţite în vitamine.

Velea I. - 2010 43
 Tabel II
Necesarul de vitamine la adolescent
(adaptat după Food and Nutrition Board, National Research Council,
National Academy of Sciences)

Vitamine Cantitate/zi Băieţi Fete

11-14 ani 15 - 18 ani 11-14 ani 15-18 ani

Vit.A UI 5000 5000 4000 4000

Vit.D UI 400 400 400 400

Vit.E mg 8 10 8 8

Vit.C mg 50 60 50 60

Folacin g 400 400 400 400

Niacin mg 18 18 15 14

Vit.B12 g 3 3 3 3

Vit.B6 mg 1,8 2 1,8 2

Riboflavina mg 1,6 1,7 1,3 1,3

 4-5 mese pe zi (3 mese principale şi 1-2 gustări) în care să fie incluse
cele 4 grupe de alimente de bază: carnea şi oul; lapte şi produse
lactate; fructe şi vegetale; făinoase, cartofi, orez.
 Alimentaţie suficientă caloric, variată, preparată gustos, plăcut
prezentată.
 Respectarea (pe cât posibil) a orelor de masă.
 Mic dejun consistent.
 Masa de prânz va include 3 feluri.
 Gustările : fructe, sandwich.
 Cina servită cu 2 ore înainte de culcare, evitându-se alimentele
excitante sau cele care solicită prea mult tubul digestiv.
 Evitarea excesului de făinoase, grăsimi gătite, mezeluri, conserve.
 Se interzic: cafea, tutun, alcool.
 Să păstreze deprinderile de comportare igienică la masă (spălat pe
mâini, mestecatul atent, spălat pe dinţi după masă, etc).
Velea I. - 2010 45