CURS - TOPOGRAFIE SI CADASTRU

RIDICAREA IN PLAN A SUPRAFETELOR

DE TEREN

1. METODA DRUMUIRI PLANIMETRICE

2. METODA RADIERII
 I. DRUMUIRI PLANIMETRICE

Drumuirea = metodă de îndesire a reţelei geodezice, în

vederea determinării coordonatelor punctelor din teren. O
succesiune de puncte de staţie, legate între ele prin unghiuri şi
distanţe, amplasate în apropierea detaliilor topografice.
Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia
punctelor, este determinată prin:
- măsurarea distanţelor dintre punctele de frângere;
- măsurarea unghiurilor în punctele de frângere ale
traseului poligonal.
Drumuire sprijinită la capete, pe două puncte de coordonate

Drumuire sprijinită la capete pe două puncte de

coordonate cunoscute şi orientări Drumuire în circuit închis

Drumuirea întinsă
Drumuire nodala
 PROIECTAREA REŢELELOR DE DRUMUIRE

- pe planuri topografice 1:10000, 1: 5000, pe care trebuie să fie amplasată

reţeaua de puncte de sprijin si intersecţiile.

Criterii:
►traseul drumuirilor, se alege de-a lungul arterelor de circulaţie, cursuri
de apă, digurilor, etc., deoarece laturile şi punctele de drumuire trebuie să
fie accesibile;
►lungimile drumuirilor nu tb sa depaseasca 3000 m ;
►lungimea max. a laturilor sa nu fie peste 300m, iar cea min. sub 50 m.
►între punctele de drumuire trebuie să fie vizibilitate, pt. măsurarea
distanţelor şi a unghiurilor fără dificultate;
►punctele de drumuire trebuie să fie cât mai aproape de punctele de
detaliu ce urmează a fi măsurate.
►lungimile laturilor sa fie aproximativ egale, iar trecerea de la
laturi lungi la laturi scurte sau invers sa fie treptata.
Când drumuirile se executa în localitati, marcarea se face cu tarusi
metalici sau borne.
 Masurarea laturilor drumuirii - se poate efectua prin
masurare directa sau masurare indirecta.
Masurarea directa se executa cu panglici sau rulete,
etalonate. Determinarile se fac în ambele sensuri dus si întors.
Laturile se vor descompune mai întâi în portiuni de pante
uniforme, masurandu se fiecare segment, precum si unghiul vertical
(de panta)

Distanţa dintre punctele de drumuire se determină în

funcţie de condiţiile din teren, de gradul de acoperire cu vegetaţie şi
de tipul de aparat cu care se vor face determinările.

Lungimea unei laturi de drumuire cât şi lungimea totală a

traseului poligonal:
- în intravilan lungimea traseului este mai mică
- extravilan este mai mare.
Proiectarea reţelelor de drumuiri planimetrice

A. Operaţiile de teren
- recunoaşterea terenului
- marcarea punctelor de drumuire;
- întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea punctelor;
- măsurarea laturilor de drumuire;
- măsurarea unghiurilor verticale.
- măsurarea unghiurilor orizontale;
 - Recunoaşterea terenului
Cu ocazia recunoaşterii suprafeţei de teren pe care se va amplasa
drumuirea:
- are loc confruntarea proiectului cu terenul, pentru a definitiva
proiectul de drumuire, marcându-se punctele, cu ţăruşi, vopsea, etc.,
- se efectueaza un reperaj, pentru găsirea amplasamentului în
vederea marcării definitive;
- se aleg aliniamentele în a.î. să fie pe cât posibil cu pantă uniformă,
pentru măsurarea în condiţii bune a distanţelor;
- se alege modul de marcare şi semnalizare a punctelor,
precum şi notarea acestora în carnetul de teren.

- Marcarea punctelor de drumuire

- cu ţăruşi metalici sau de lemn în funcţie de locul unde se efectuează
măsurătorile (intravilan sau extravilan).
 - Întocmirea schiţei de reperaj şi descrierea
topografică a punctelor
-se întocmeste o schiţă de reperaj şi de descriere a punctelor,
pentru identificarea ulterioară a punctelor de drumuire,
- fiecare punct nou de drumuire trebuie să fie reperat prin trei
distanţe, către puncte fixe din teren.

- Măsurarea laturilor de drumuire. Se efectuează cu

aparate clasice (teodolit) sau distanţele se vor măsura cu panglica.

- Măsurarea unghiurilor drumuirii

- Măsurarea unghiurilor orizontale şi zenitale din punctele de
staţie ale drumuirilor, se face în ambele poziţii ale lunetei.
- La drumuirile principale în punctele de capăt, se va executa turul
de orizont care va cuprinde 2-3 puncte cunoscute, precum şi prima şi
respectiv ultima staţie de drumuire.
- Direcţia de origine în punctul de plecare va fi un punct cunoscut
care poate fi bine observat.
B. Compensarea drumuirilor planimetrice - Operaţiuni de birou
1. Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate
cunoscute şi laturi cunoscute
Compensarea drumuirilor planimetrice implică următoarele faze:

A. Compensarea orientărilor măsurate, pe baza următoarelor calcule:

- Calculul orientărilor de plecare şi de sosire ale traseului drumuirii;
- Calculul orientărilor laturilor de drumuire;
- Calculul erorii de neînchidere dintre orientarea de sosire şi orientarea
calculată pe baza unghiurilor orizontale măsurate;
- Calculul corecţiei de neînchidere a orientărilor;
- Calculul orientărilor definitiv compensate – prin aplicarea în mod
progresiv a corecţiei unghiulare.
B. Compensarea coordonatelor relative (creşterile de coord) DX şi DY:
- Calculul coordonatelor relative provizorii;
- Calculul neînchiderilor creşterilor de coordonate pe axele X şi Y;
- Calculul erorii de neînchidere a coordonatelor relative;
- Calculul corecţiei unitare pentru creşterile de coordonate;
- Calculul coordonatelor relative definitive.
C. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire
 1.Calculul oreintarii de sprijin

2. Calculul si compesarea orienatrilor laturilor drumuirii :

3.Corectie unitara - q

4. Calculul si compesarea cresterii de coordonate coordonate relative:

5. Calculul coordonatelor absolute :

6. Calcule si compensari la drumuiri.

Etapa include: calculul distantelor orizontale si a diferentelor de nivel între
punctele drumuirii planimetrice) :

- Calculul orientarilor între punctele de coordonate cunoscute cu relatiile:

din care rezulta valorile orientarilor între puncte de coordonate cunoscute,

adica orientarea de plecare si cea de închidere. Fiind valori calculate din
coordonate, acestea vor fi considerate în etapa de compensare, valori juste,
neafectate de erori.
 2. Drumuirea în circuit închis

Exemplu: Calculul distantelor orizontale măsurate pe cale directă

De la.. Pana la.. Masuratori L1 L2 L3… Media L1+2+3/3… Unghiul Z/sinZ... D0 = DsinZ
101 102 63,41 63,39 63,40 63,40 99g68c50cc/0,999987 63,39
102 103 60,94 60,90 60,92 60,92 96g81c00cc/0,998744 60,84
103 104 81,90 81,92 81,94 81,92 99g21c00cc/0,999923 81,90

Calculul unghiurilor orizontale la drumuirea închisă

Statie..Punct vizat....Unghi măs.(α)....Corectia(c)....Unghi Compensat

101.. 102/104.. 46g35c -30cc 46g34c70cc

102.. 103/101.. 155g79c -30cc 155g78c70cc
Calculul orientărilor laturilor:
- în teren s-a măsurat: θ101-102 = 317g55c50cc
unghiurile interioare folosite la calculul orientărilor sunt
cele compensate (α).
θ102-103 = θ101-102 + 200g – α’2
θ102-103 = 317g55c50cc + 200g – 155g78c70cc = 361g76c80cc.
Calculul coordonatelor relative si absolute (drumuirea închisă)

Prin coordonatele relative OX si OY se întelege proiectia distantei

dintre cele 2 puncte pe axele de coordonate, cu originea în cele două puncte.
Proiectia ortogonală a laturii 101-102,
- pe axa OX va fi notată cu DX101-102, iar
- pe axa OY cu DY101-102,
Pentru latura 102-103 cu DX102-103 si DY102-103, etc.....

Calculul coordonatelor relative se face după următoarea formulă:

Dx = D x cosθ
Dy = D x sin θ

Acest calcul se face în functie de pozitia dreptelor în cele 4

cadrane ale cercului topografic, pe baza elementelor cunoscute si anume
distanta orizontală (Do), dintre punctele de statie ale drumuirii si
orientarea laturilor
Dx = 63,39 x cos317g55c50cc = 63,39x0,272271 = 17,25m
Dy=63,39 x sin317g55c50cc =63,39x(-0,96220)= -61,0m
 Se cunosc coordonatele absolute ale punctului 101
(coordonatele locale) care sunt:
X101 = 3550,00 m.
Y101 = 4050,00 m.

Din coordonatele absolute (locale), ale punctului 101, se

calculează coordonatele celorlalte puncte, cu ajutorul
coordonatelor relative compensate calculate anterior.

X102 = X101 +/- Dx 101-102 = 3550,00 +17,28 = 3567,28m.

X103 = X102 +/- Dx 102-103 = 3567,28 +50,23 = 3617,51m

 3. Drumuirea planimetrică sprijinită la capete pe
puncte de coordonate cunoscute şi laturi cu
orientări cunoscute

Se dau coordonatele punctelor vechi: A, B, C,D (Xi, Yi,)

Se cer: coordonatele punctelor noi: 1, 2 (Xj, Yj,)
 Etapa de teren

În prima etapă se face alegerea si marcarea punctelor de

drumuire cu ţăruşi metalici sau de lemn. (Fiecare punct va fi însoţit de
o schiţă de reperaj şi o descriere topografică. Schiţa va conţine minim
trei distanţe de la punctul nou spre repere de pe teren, iar fişa va
conţine date despre coordonatele punctului, numărul punctului)
- în fiecare staţie de drumuire se vor măsura direcţii
unghiulare orizontale, distanţe şi unghiuri verticale, dus
intors.
- se continuă cu valorile medii pentru distanţe, unghiuri de
pantă şi unghiuri orizontale cu formula: (deoarece distanţele măsurate
sunt înclinate, trebuie să se faca reducerea la orizont),
d = l cos α.
- se calculează orientările laturilor de drumuire,
- iar cu distanţele reduse la orizont se calculează coordonatele
relative Dx şi Dy şi coordonatele absolute X şi Y ale punctelor noi de
drumuire.
 Ca regulă de măsurare putem stabili ca prim punct în măsurare,
punctul de drumuire din spate (staţia anterioară sau punctul de
orientare), iar al doilea să fie punctul de drumuire următor.
- Se face staţie în A şi se vizează spre pct B, rezultând citirea C1.
Apoi se vizează spre punctul 1 şi se face citirea C2. Unghiul ωA = C2 – C1.
- Apoi se face staţie în punctul 1 şi se vizează spre punctul A
considerat înapoi şi rezultă citirea C1, după care se vizează spre punctul 2
considerat înainte şi se obţine citirea C2.
Unghiul ω1 = C2 – C1 (citiri efectuate în staţia a doua).

Procedeu, stationare in A:
►instalăm aparatul (centrăm, calăm, punem la punct luneta)
deasupra punctului de staţie;
► măsurăm direcţiile unghiulare orizontale în ambele poziţii ale
lunetei, către punctele: B si 1;
► măsurăm unghiurile verticale către punctele B şi 1;
► măsurăm distanţele între laturile de drumuire.
Distanţele se vor măsura dus – întors, eroarea de măsurare fiind
în funcţie de precizia instrumentului, astfel: toleranţa admisă va fi:
Etapa de calcule
1.Calculul orientărilor laturilor de sprijin
θAB = arctg Dy(BA)/Dx(BA)
θCD = arctg Dy(CD)/Dx(CD)

2.Calculul orientărilor provizorii între punctele de drumuire

θA1 = θAB + ωA
θ12 = θ1A + ω1
θ2C = θ21 + ω2
θCD = θC4 + ωC

3.Calculul erorii orientării de drumuire

eθ = θCDcalc – θCDmas.

4.Calculul orientărilor definitive ale punctelor de drumuire

θA1 = θ*AB + K0
θ12 = θ*12 + 2K0
θ2C = θ*2C + 3K0
θCD = θ*CD + 4K0
5. Calculul distanţelor reduse la orizont
DA1 = LA1 x sin ZA1
D12 = L12 x sin Z12
D2C = L2C x sin Z2C

6. Calculul coordonatelor relative provizorii

Dx = D cosθ
Dy = D sinθ

7.Calculul erorii şi corecţiei coordonatelor relative

8. Calculul coordonatelor relative compensate

DX = Dx + kD
Dy = Dy + kD

9. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire

X1 = XA + DXA1
Y1 = YA + DYA1
VA MULTUMESC!