TRAUMATOLOGIE

TRAUMATOLOGIA: un domeniu al medicinei care se ocupă cu diagnosticul și

tratamentul leziunilor traumatice. În România traumatologia aparatului locomotor este inclusă
în specialitatea ortopedie și traumatologie

Ce boli sunt tratate de un traumatolog?

Un traumatolog se ocupă de toate tipurile de leziuni corporale externe sau interne cauzate de
acțiunea violentă, mecanică, chimică sau termică, la care corpul uman poate fi supus.
Leziunile pot avea origini diferite, cum ar fi o tăietură, împușcătură, agenți fizici sau chimici,
iar severitatea depinde de puterea agentului în cauză.
 TRAUMATISMELE CAPULUI
COMOTIA CEREBRALA
Este o pierdere de scurta durata a constientei care apare dupa un traumatism mai mult sau mai putin
puternic.
Cand traumatizatul isi revine, nu-si aminteste ce s-a intamplat.
Simptomatologie – atunci cand isi revine
• Obnubilare ( o tulburare a starii de constiinta in care functiile psihice sunt incetinite, pragul
perceptiei este crescut, ducand la ingreunarea perceptiilor si in general a contactului si posibilitatilor
de orientare)
• Greata, varsaturi(uneori)
• Cefalee
• Nu exista leziuni anatomo-patologice ale creierului si de aceea, pacientul se recupereaza complet in
scurt timp
Investigatii
• Punctie rahidiana – LCR limpede, fara sange
• Radiografie craniana – poate arata fracturi liniare
Tratament
• Se remite complet fara tratament
• Repaus fizic si psihic
• Analgezice
• In caz de cefalee persistenta, pierdere de cunostinta , varsaturi, vertij, la cateva zile de la
accident, se va transporta pacientul intr-un serviciu de neurochirurgie
 
 COMOȚIA CEREBRALĂ LA COPII

Comoție cerebrală — este cea mai ușoară formă de leziune cerebrală apărută în urma unui traumatism; aceasta nu
determină anumite modificări ireversibile ale creierului.
După gradul de severitate, urmează — contuzia cerebrală.
În cazul nou-născuților, de comoție cerebrală suferă 2%; sugari — 25%; copii de creșă — 8%, de vârstă preșcolară — 20% și
elevi — 45%.
Sugarii de cele mai multe ori cad de pe masa pentru înfășat, din cărucior, din brațele copiilor mai mari. Începând cu vârsta de 1
an, atunci când copii se învață să meargă, cauzele TCC pot fi și căderile de la propria înălțime. La micuții de până la 3 ani, capul
este mai "greu", doar este mai mare, și ei nu sunt învățați să se protejeze cu mâinile în timpul căderii, de aceea se lovesc la cap.
Simptome la copii până la 1 an:
De cele mai multe ori, nu are loc pierderea cunoștinței.
Vomă, grețuri, recurgetări în timpul hrănirii — unice sau multiple.
Piele palidă.
Anxietate fără motiv și plâns.
Somnolență crescută sau insomnie, lipsa poftei de mâncare.
Simptome la copiii de vârstă preșcolară:

•Cel mai des — pierderea conștiinței, greață și vomă imediat după accidentare.
•Dureri de cap, amețeli.
•Puls rapid sau lent.
•Tensiune arterială instabilă.
•paliditate.
•Se simte o stare de slăbiciune, apare transpirația abundentă.
•Se observă dereglări în orientarea în timp și spațiu.
•Incapacitatea de a concentra privirea.
•Uneori la copii poate apărea orbirea post-traumatică. Aceasta apare imediat după accidentare, dar poate
apărea și mai târziu, se menține pe parcursul a câteva minute sau ore, ulterior dispare.
•Există și o particularitate: imediat după ce cade, copilul se simpte bine, însă peste câteva ore și chiar
zile, apar și chiar evoluează rapid simptomele: la sugari se bombează fontanela, la copii mai mari sunt
posibile amețeli. În asemenea cazuri, chiar și cu plângeri minime, copilul ar putea avea leziuni severe la
nivelul creierului, până la hemoragii.
CONTUZIA CEREBRALA
 
Este o afectiune cranio-cerebrala traumatica in care exista leziuni anatomopatologice ale
creierului.
Sunt 2 tipuri de contuzii cerebrale- usoare (benigne) si grave (maligne).
CONTUZIA CEREBRALA USOARA(BENIGNA)
• Se produc distrugeri ale unor vase sangvine mici si ale unor fibre nervoase pe o zona redusa
→hemoragii in ῎pata de ulei῎
• Cand hemoragiile sunt date de ruperea unor arteriole , suprafata pe care se intind
hemoragiile este mai mare si leziunile neuronilor sunt mai importante
• Orice revarsat sangvin in interiorul craniului isi va exercita presiunea asupra substantei
cerebrale , producand distrugeri ale zonei respective si tulburari nervoase grave
• Compresiunea cerebrala va determina si un edem cerebral
Simptomatologie
• Pierderea cunostintei – poate dura ore sau zile
• Obnubilare
• Amnezie pentru perioada din timpul accidentului pana la trezirea completa
• Functiile vitale nu sunt alterate
• Febra de natura centrala (fara substrat infectios)
• ROT- incetinite sau abolite , cu reflex Babinski pozitiv
• Greata , varsaturi , fotofobie
• Cefalee care poate persista toata viata
• Redoarea cefei
 Semne ale contuziei cerebrale la copii

Se produce mult mai rar, comparativ cu comoția cerebrală. Contuzia cerebrală se manifestă
printr-o combinare de semne diferite: la simptomele generale ale leziunii cerebrale (dureri de
cap, amețeli, greață) se mai adaugă simptome legate de părțile de bază ale creierului (tulburări
respiratorii și circulatorii). Se amplifică și simptomele focale, localizate.
Mai mult decât atât, toate cele menționate mai sus se manifestă în mod aleatoriu și sunt
imprevizibile. În general tabloul clinic este următorul:
•În perioada acută, pe fundalul conștiinței afectate apare o paliditate spontană sau o înroșire a
pielii, transpirație, vomă repetată, puls rar, scăderea tensiunii arteriale, uneori aritmie
respiratorie, convulsii generale sau locale.
•Din cauza resorbției hematoamelor, peste 1-2 zile după producerea traumatizării apare febra.
•Cu cât mai slabe devin simptomele generale ale leziunii cerebrale, cu atât sunt mai clare
tulburările neurologice focale: convulsii, tulburări de vorbire.
Chiar și în caz de contuzie cerebrală, simptomatologia la copii poate fi confuză.
Investigatii
• Punctie rahidiana – LCR sangvinolent
• EEG – arata daca procesul a prins si centrii corticali- se face in primele ore de la accident si se repeta in
zilele urmatoare
• Ex.fundului de ochi- edem papilar cara arata si prezenta si gradul edemului cerebral
• Radiografie, CT, RMN craniana
• Ex.de laborator – uree, glucoza, probe hepatice, transaminaze, HLG, ionograma, ex.urinii – pentru dg.
diferential cu alte boli
Tratament
• Pe perioada de inconstienta – trebuie supravegheati si ingrijiti sa nu faca infectii pulmonare , sa nu
inhaleze secretiile sau sangele din nazofaringe , sa nu faca escare
• Daca starea de inconstienta se prelungeste – sondaj vezical
• Repaus la pat, intr-o camera izolata, ferita de zgomote si lumina
• Reducerea edemului cerebral : perfuzii cu gucoza 33% +Manitol 20% + sulfat de Mg 15%
• Hemostatice injectabile : vit.C, vit.K
• Pentru sedarea fenomenelor de iritatie corticala – Fenobarbital
• Daca examinarea clinica si explorarile paraclinice demonstreaza prezenta unui hematom mare, care poate
sa distruga prin compresiune centrii vitali, se executa asa-numita ῎gaura de trepan῎(se face un orificiu in
cutia osoasa care va ajunge la hematom si se va evacua hematomul prin acest orificiu)
CONTUZIA CEREBRALA GRAVA (MALIGNA)= DILACERAREA
Simptomatologie
• Pierderea cunostintei, de lunga durata
• Accidentatul reactioneaza greu si numai la excitatii puternice: intepaturi, striviri ale pielii intre
degete
• ROT – la inceput diminuate apoi se accentueaza bilateral sau numai pe partea opusa leziunii
• Semnul Babinski – pozitiv uni - sau bilateral
• Tulburari de deglutitie - reflexul deglutitiei dispare in cazuri foarte grave
• Respiratie stertoroasa (zgomotoasa), tahicardie
• Hiperpirexie (de cauza centrala, prin dereglarea centrului termoreglarii)
• Retentie de urina si constipatie rebela
Investigatii
• Punctia rahidiana – ESTE CONTRAINDICATA in distrugerile cerebrale
• EEG
• Radiografie, CT, RMN craniana
• Ex.de laborator
Tratament
• Reechilibrare hidroelectrolitica - cu solutii hipertonice
• Interventii chirurgicale – trepanatii pentru decompresiune si evacuare de hematoame
• Sonda vezicala, clisma
• Antipiretice, corticoizi, antibiotice
• Atentie !- la :
• degajarea cailor aeriene - limba poate sa alunece inapoi si sa obstrueze glota →pericol de
asfixie - se face aspirarea secretiilor nazofaringiene, se aplica o perna sub cap; daca
bolnavul poarta proteza dentara, se scoate
• activitatea circulatiei periferice – masaj pe toate segmentele corpului, schimbarea pozitiei
corpului la 30-60 min.
• Ingrijirea pielii – la 2- 3zile , bolnavul va fi spalat pe tot corpul
• Ingrijirea ochilor- neingrijirea ochilor unui bolnav inconstient duce la uscarea corneei; se
picura din cand in cand in ochi ser fiziologic
 TRAUMATISME VERTEBRO MEDULARE
FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE
Sunt acelea care rezulta in urma unor traumatisme violente exercitate fie direct, fie indirect, cu
interesarea maduvei si in acest caz poarta denumirea de traumatisme vertebro-medulare.
Etiologie
• In cazul in care arhitectura osoasa normala a vertebrelor este slabita datorita unui proces
patologic preexistent (osteoporoza, TBC osoasa, tumora osoasa, etc.), se pot produce
fracturi de coloana si ca urmare a unor traumatisme de mica intensitate (alunecare pe strada,
in casa, cadere de la mica inaltime, etc.)
Forme anatomo-patologice
• Comotia medulara – leziune simpla , pacientul are parestezii, care dispar in scurt timp dupa
accident
• Contuzia medulara – o leziune mai grava care consta in leziuni vasculare, ale neuronilor si
fibrelor nervoase componente ale maduvei spinarii și apar hemoragii si hematoame care prin
compresiune distrug segmentul respectiv din maduva
• Compresiunea medulara – se produce atunci cand prin fractura se deplaseaza un fragment
osos care patrunde in canalul medular
• Dilacerarea medulara – este cea mai grava leziune medulara traumatica ; se produce in
traumatismele puternice , cu distrugeri masive ale vertebrelor care parasesc pozitia normala ,
comprima maduva si o distrug
Simptomatologie
• Durerea
• la nivelul unei vertebre sau a unui grup de vertebre, spontana sau la presiune
• daca fractura este la nivelul coloanei cervicale , accidentatul isi sustine capul cu ambele
maini pentru a-si diminua durerea
• deformarea locala
• se poate observa o proeminenta osoasa (gibozitate ) dureroasa care daca este posterioara se
numeste CIFOZA, dar poate fi si laterala - SCOLIOZA sau combinata CIFOSCOLIOZA
• fracturile se pun in evidenta si prin faptul ca se simt fragmente osoase mobile sub piele
• contractura musculara
• modificari de culoare(echimoze, hematoame ) si tumefieri ale pielii
• semne neurologice – sunt in legatura cu nivelul la care se produc ; cu cat sunt mai sus situate
leziunile, cu atat gravitatea leziuniii nervoase este mai mare(de ex. leziunile cervicale pot
duce la moarte prin antrenarea bulbului sau prin paralizia muschilor respiratori)
• parestezii, pareze sau paralizii ale membrelor
• tulburari sfincteriene (glob vezical) sau incontinenta urinara, constipatie rebela sau
incontinenta de materii fecale, etc.
Investigatii
• rdiografii de fata, de profil si oblice (pentru fracturi ale arcului posterior si ale
apofizelor vertebrale )
• CT, RMN
Complicatii
• Pulmonare - bronhopneumonii, edeme pulmonare
• Infectia urinara - data de sondarea repetata a pacientului
• Meninigita – in special in traumatismele deschise
• Escare
Tratament
• La locul accidentului:
• Se va cerceta daca acesta are sau nu o leziune medulara evidentiata printr-o paralizie a
membrelor; acest lucru se face prin inteparea usoara sau zgarierea extremitatilor , la care
traumatizatul, chiar inconstient, trebuia sa reactioneze
• Deplasarea la spital se face cu mare precautie pentru a nu provoca o leziune medulara acolo
unde nu exista sau pentru a nu agrava o leziune existenta; in acest scop se va interzice
pacientului sa se miste si nu se va permite unor persoane neavizate sa-l ia si sa-l
introduca in pozitie necorespunzatoere intr-un vehicul
• De la locul accidentului va fi deplasat pe brate de catre 4-6 persoane care vor actiona incet,
sincron si vor transporta pscientul ca un bloc, in decubit dorsal, pe o targa sau pe o foaie
neteda de usa pana la salvare
• Pe targa se aseaza o patura care se indoaie usor sub ceafa si umeri, ca si la baza toracelui,
pentru a oferi suport corect coloanei vertebrale la acest nivel
• Deplasarea vehiculului se face fara bruscari
• Pacientul va fi supravegheat in timpul transportului si la nevoie, imobilizat prin 3-4 benzi
circulare
La spital:
• Evaluarea functiilor vitale si a volemiei, a reflexelor
• Reechilibrare hidroelectrolitica si sangvina
• Va fi asezat pe un pat tare pana in momentul in care va fi pus in corset gipsat
• Corsetul gipsat trebuie sa imbrace complet trunchiul pentru a imobiliza corect coloana
• In fractura de coloana cervicala, aparatul gipsat trebuie sa acopere tot gatul si baza
craniului = guler cervical
 TRAUMATISMELE TORACELUI
Fractura unui nr. redus de coaste
Cand sunt fracturate 1-3 coaste, daca nu s-a produs o deplasare a acestora sau o ranire a pleurei,
accidentul este suportat usor, mai ales de catre tineri.
 Simptomatologie
• Dureri care se intensifica in timpul respiratiei sau cand isi misca bratele
• Daca se apropie urechea de locul unde se banuieste fractura , se percepe un zgomot caracteristic dat
de capetele osoase care se freaca intre ele = crepitatii osoase ; acestea se pun in evidenta si daca se
apasa cele 2 segmente osoase ale fracturii alternativ, cu degetele ambelor maini , ca pe clapele unui
pian
Investigatii
• Radiografie , CT
Tratament
• Repaus la pat, Antalgice :Piafen, Algocalmin; la nevoie infiltratii ale nervilor intercostali ai
coastelor fracturate cu Procaina + Hidrocortizon
Fracturi pluricostale cu volet costal
Volet costal = fracturarea mai multor coaste deodata, coastele fiind fracturate in cate 2 sau mai
multe puncte distantate intre ele; se creeaza astfel o suprafata – un fel de platou (volet) care nu
mai este intim legat de restul grilajului costal si sub presiunea aerului atmosferic, voletul se
adanceste in torace si comprima organele de aici , diminuand capacitatea de oxigenare a
sangelui(hipoxie).
Simptomatologie
• insuficienta respiratorie acuta cu cianoza si tahipnee
• hTA, tahicardie
• transpiratii reci
• coma - uneori
Investigatii
radiografie , CT
Tratament
1. anihilarea miscarilor paradoxale ale voletului se face pe 2 cai :
2. se fixeaza voletul cu un pansament compresiv (manevra provizorie care permite transportul
la spital )
3. se reduc fracturile costale care au determinat voletul , fie prin interventie chirurgicala si
osteosinteza , fie prin tractiunea voletului spre pozitia normala a coastelor , cu ajutorul
diferitelor aparate
4. infiltrarea nervilor intercostali cu Procaina
5. oxigenoterapie
6. reechilibrare hidroelectrolitica, antibiotice , analgezice
Complicatii
• hemotoraxul = sange in pleura
• pneumotoraxul = prezenta de aer intre cele 2 foite pleurale
Simptomatologie :
• insuficienta respiratorie grava, cu cianoza si tahipnee
• tuse chinuitoare
• emfizem subcutanat = bule de aer sub piele
Tratament
• in caz de plaga toracica atunci cand pleura comunica cu exteriorul si plamanul este
comprimat masiv de presiunea atmosferica, se face inchiderea de urgenta a plagii prin
bandaj compresiv, sutura provizorie a plagii, pe cale chirurgicala
• oxigenoterapie
• desocarea accidentatului
• evacuarea de urgenta a aerului din pleura, printr-un sistem de aspiratie continua, dupa o
toracotomie minima
 TRAUMATISMELE BAZINULUI
Fracturile bazinului includ fracturile oaselor care il compun:
· osul coxal
· ramurile ilio si ischiopubiene
· sacrul
· coccisul.
De obicei leziunile sunt complexe, fiind implicate si articulatiile sacro-iliace ale simfizei
pubiene si uneori si viscerele cuprinse in micul bazin.
Prim ajutor în caz de accident, victima trebuie să fie întinsă pe spate cu capul drept,
Foto: files.idratherbehiking.com
Hamac pentru susținerea zonei bazinului
Diagnostic

• Evidentierea durerilor locale pe spinele iliace, crestele iliace, pubis, arcada inghinala sau prin
apasarea marelui trohanter
• Contractura muschilor abdominali poate fi prezenta ca semn reflex sau datorita hematomului
retroperitoneal; uneori insa, ea poate fi semnul unei rupturi de organe abdomino-
pelvine(vezica urinara, uretra, colon, intestin subtire sau vase mari abdominale)
Din aceste motive, prezenta contracturii abdominale trebuie apreciata ca un element
suplimentar de gravitate, care impune masuri de supraveghere, desocare si transportare rapida
catre unitatea spitaliceasca.
•   Vor fi urmarite:
- evolutia pulsului
- a tensiunii arteriale
- aparitia semnelor clinice de anemie
- aspectul urinii
- posibilitatea mictiunii spontane (pentru depistarea unor rupturi de vezica urinara, de uretra).
In cazul rupturii de vezica se constata lipsa globului vezical(urina revarsandu-se in cavitatea
peritoneala sau extraperitoneala), deci bolnavul nu urineaza. Leziuni ale vezicii urinare apar
foarte frecvent (asociate fracturilor de bazin), dupa caderile de la inaltime, coliziunile auto,
accidentele prin strivire.
In cazul rupturii de uretra apar uretroragie, dificultati la mictiune, retentie de urina.
•     Bolnavul
cu fractura de bazin are si impotenta functionala relativa a membrelor inferioare
(poate misca genunchii, gleznele, degetele de la picioare, dar mersul devine imposibil din cauza
durerilor).
• Mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa.
• Fracturile de cotil se pot complica cu luxatia centrala a capului femural, cu urmatoarele semne
clinice:
- membrul inferior cu soldul rigid situat in abductie moderata
-disparitia reliefului trohanterian, constatata la inspectie, este determinata de infundarea cotilului
si deci de patrunderea capului femural in bazin
In fracturile inelului pelvian (fracturi totale de bazin) pot sa apara:
- scurtarea aparenta (falsa scurtare) a membrului inferior corespunzator partii fracturate
- rotarea externa a acestuia. 
Aparenta de scurtare este data de tractionarea membrului inferior impreuna cu osul iliac de
catre muschii peretelui abdominal.
In fracturi de disjunctie pubiana se constata largirea bazinului. Palpand simfiza pubiana se
simte la deget spatiul gol creat de indepartarea oaselor pubiene; ascensiunea uneia din
jumatatile (drepte sau stangi) bazinului insoteste adesea disjunctiile pubiene atunci cand este
lezata si articulatia sacro-iliaca.
Investigatii
• Radiografie, CT, RMN
 Primul ajutor
• Sedarea bolnavului (sedative obisnuite, nu opiacee).
• Combaterea starii de soc ( socul traumatic).
• Transportul se va face pe targa obisnuita sau targa tare, in pozitie culcata, in decubit dorsal.
Asezarea pe targa: ori de cate ori apreciem ca este posibila o fractura de bazin, procedam ca in
cazul fracturilor de coloana, adica:
• accidentatul este ridicat de patru persoane 'ca un bloc' si este pus pe targa tare (planseu tare)
in decubit dorsal, cu membrele pelviene usor flectate din articulatia genunchiului si a
soldului (imobilizarea intre atele a fracturilor bazinului este facultativa);
• fracturile de bazin cu luxatie centrala (in fractura cotilului) se imobilizeaza pe o targa tare,
cu membrul inferior in pozitie initiala (de abductie) nemodificata; nu se se va incerca axarea
membrului;
• daca exista deviatii mari ale osului iliac (disjunctie), se poate asigura in timpul transportului
mai indelungat o actiune de extensie (care asigura tractiuni), folosind esarfe la diferite
nivele.
Atentie! Este interzis transportul pe o patura a unui traumatizat cu fracturi de bazin.
 Nu se recomanda sondajul uretral la dispensar, existand riscul crearii de cai false.
Nu se vor face clisme pentru a nu agrava starea locala consecutiva unei eventuale rupturi de
viscer abdominal.
Tratamentul in spital
Diagnosticul de certitudine se stabileste la spital in urma examenului radiologic.
• in functie de gravitatea fracturii tratamentul poate fi chirurgical (mai rar) sau conservator (mai
des), in fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata tratamentul consta in imobilizare la
pat 20-30 zile, cu inceperea precoce a recuperarii functionale la pat;
• in fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face reducerea fracturilor sau a
disjunctiilor:
- prin suspensie a bazinului intr-un hamac atasat la un cadru deasupra patului, 60 de zile
- fractura de cotil cu luxatia capului femural: reducerea luxatiei capului femural, urmata de
extensie continua transosoasa 45-60 de zile. Cand fractura cotilului detaseaza si indeparteaza
de la locul lor fragmente osoase mari, se face osteosinteza chirurgicala a cotilului, dupa care
bolnavul ramane sub extensie continua transscheletica cel putin 45 de zile
-fractura de cotil fara deplasare: extensie transosoasa o luna de zile.
• Disjunctia simfizei pubiene mai mare de 3 cm are indicatie chirurgicala, daca nu se reduce
prin mijloacele ortopedice mentionate anterior.
Tratamentul complicatiilor necesita adesea interventia corelata a ortopedului cu chirurgul si
urologul.         
• in ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei sonde uretrale: daca nu se
reuseste, se face cistotomie suprapubiana si se monteaza o sonda de tip Pezzer.
•  in ruptura vezicii urinare sondajul vezical este posibil, fara sa se evacueze insa urina (sau se
obtine un continut urinar redus, cu urme de sange). Ruptura vezicii urinare impune laparotomie
de urgenta, sutura vezicii si instalarea unei sonde vezicale sau uretrale.
•    Rupturile altor viscere abdominale, inclusiv a marilor vase, impun de asemenea laparotomie
de urgenta si repararea chirurgicala a defectelor existente.
•    in paralel, se face tratamentul starii de soc.