U N I V E R S I TAT E A VA S I L E A L E C S A N D R I ,

BACĂU

VALORI ETICE ȘI ESTETICE

ALE BASMULUI POPULAR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr.: Violeta Preda

Candidat:
Prof. înv. primar/preșcolar,
Pădurariu(Mihalache) Maria-Magdalena

BACĂU, 2021
 STRUCTURA LUCRĂRII
CAPITOLUL I
BASMUL POPULAR-UNIVERS DE FRUMUSEȚE ȘI MORALITATE
CAPITOLUL AL II-LEA
METODE FOLOSITE ÎN PREDAREA BASMULUI LA CICLUL
PRIMAR
CAPITOLUL AL III-LEA
STUDIUL EXPERIMENTAL
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
 ARGUMENT
Prezenta lucrare, Valori etice și estetice ale basmului popular are un caracter
teoretic, dar şi practic-aplicativ, cu un accent pe proiectarea obiectivelor instructiv-
educative legate de conţinutul basmelor prevăzute şi pe metodologia realizării
acestora în raport cu particularităţile studiului literaturii şcolarilor. Pe această bază,
ca obiective al lucrării doresc să amintesc locul şi rolul basmului ca specie a
literaturii pentru copii prevăzută în programa de limba şi literatura română din ciclul
primar, să evidenţiez trăsăturile specifice ale basmului care îl fac, atât prin conţinut,
cât şi prin formă, să fie specia literară cea mai îndrăgită de copii şi cea mai adecvată
particularităţilor lor de vârstă, să pun în evidenţă valorile educative ale basmului şi
modalităţile de transmitere şi asociere în ciclul primar.
În basme există un început, ce introduce copilul într-o lume fantastică, la care
participă personaje cu însuşiri deosebite, dar şi un sfârşit pentru care, micul cititor
aşteaptă cu sufletul la gură finalul. Prin a fost odată, el participă afectiv la aventurile
personajelor, înţelegând pericolele care îl aşteaptă în lumea reală, deoarece se
transpune şi reproduce comportamentele observate. Astfel, se accentuează binele şi
răul, ajutându-l pe copil să-şi însuşească noţiuni morale cum ar fi: dreptatea, cinstea,
hărnicia, cinstea, curajul.
 CAPITOLUL I
BASMUL POPULAR-UNIVERS DE FRUMUSEȚE ȘI
MORALITATE
I.1. DEFINIȚII ȘI EXPLICAȚII I.2. TAXONOMIA BASMULUI
TERMINOLOGICE

I.1.1. Specificul educației

I.2.1. Criterii de clasificare
morale în învățământul primar

I. 1.2. Educația estetică; I.2.2. Basmul cult și basmul

specific, finalități popular
I.3. DEFINIȚII ȘI EXPLICAȚII I.4. TAXONOMIA BASMULUI
TERMINOLOGICE

I.3.1. Formule tipice în basmul

I.4.1. Motive literare
românesc

I. 3.2. Funcțiile basmului și ale

personajului I.4.2. Particularități stilistice

I. 3.2. Modele
I. 3.2. Personajele tipice comportamentale în basmul
popular
 CAPITOLUL AL II-LEA
METODE FOLOSITE ÎN PREDAREA BASMULUI ÎN
CICLUL PRIMAR
II.1. Metode activ-
II.2. Metode tradiționale
participative

II.1.1. Metoda Pălăriilor Gânditoare II.2.1. Conversația euristică

II.1.2. Metoda Lotus II.2.2. Povestirea
II.1.3. Explozia Stelară II.2.3. Exercițiul
II.1.4. Metoda Cubului II.2.4. Demonstrația
II.1.5. Metoda Cadranelor
II.1.6. Metoda Ciorchinelui
 CAPITOLUL AL III-LEA
STUDIUL EXPERIMENTAL

III.2. METODOLOGIA
III.1. IPOTEZELE CERCETĂRII
CERCETĂRII

III.2.2. Operaționalizarea
III.2.1. Lotul de cercetare conceptelor

III.2.2.3. Metoda de cercetare III.2.2.4. Procedura de cercetare

 III.4. CONCLUZIILE
III.3. ANALIZA ȘI
STUDIULUI
INTERPRETAREA DATELOR EXPERIMENTAL
 III.1. IPOTEZELE CERCETĂRII
Ipoteza generală: Dacă vom utiliza metode moderne și
tradiționale de predare a basmelor populare românești la
disciplina Limba și literatura română, atunci vom contribui la
formarea profilului moral al elevilor și la dezvoltarea gustului
estetic pentru conținutul basmelor.
Ipoteza specifică 1: Vom aplica un chestionar cadrelor
didactice pentru a evidenția importanța strategiilor didactice
care pot fi utilizate în predarea basmelor la clasele primare.
Ipoteza specifică 2: Vom aplica un chestionar elevilor din clasa
a IV-a pentru a reliefa trăsăturile etice și estetice ale basmelor
în conduita acestora.
 III.2.1. LOTUL DE CERCETARE

 În vederea realizării cercetării, am efectuat un studiu experimental care a

verificat percepția a 25 de cadre didactice din învățământul primar, ce
activează în unități de învățământ din cadrul județului Vrancea și Bacău,
atât din mediul rural, cât și urban, precum și aplicarea unui chestionar unui
grup de 18 elevi din clasa a IV- a, din mediul rural.

Mediul în care activează cadrele didactice Colectivul de elevi

Fete
Mediul rural 44%
40% Băieț
i
Mediul
56%
urban
60%
 III.2.2. OPERAȚIONALIZAREA CONCEPTELOR

Elementele structurale vizate în această lucrare sunt :

 metode moderne și tradiționale de predare;

 mijloace moderne și tradiționale de învățare;
 forme de organizare a clasei de elevi;
 tehnici și procedee didactice.
 III.2.3. METODA DE CERCETARE

Prezenta cercetare a fost constituită pe un chestionar

elaborat din întrebări închise și deschise, cu alegere duală
sau multiplă, ce va fi valorificat în partea aplicativă prin
interpretarea datelor, pentru a construi o imagine de
ansamblu asupra percepției cadrelor didactice din
învățământul primar vizând aplicarea strategiilor de predare
a basmelor.
 
 III.2.4. PROCEDURA DE CERCETARE

Aplicarea chestionarelor s-a realizat în perioada

octombrie 2019-ianuarie 2020, cu ajutorul cadrelor didactice
din învățământul primar din cadrul județelor Vrancea și
Bacău, din mediul rural, cât și urban, dar și al elevilor din
clasa a IV- a, comuna Movilița, județul Vrancea.
 III.3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Ipoteza specifică 1: pentru a putea fi verificată au fost
calculate frecvențele pentru fiecare categorie de răspunsuri
și procentele corespunzătoare.
Utilizarea metodelor instructiv-educative în învățământul
primar

Utilizarea metodelor instructiv-educative

Metode
tradiționale
44% Metode moderne
56%
 Le
ctu
ra
an

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
M tic
eto M ip
da eto ati
Pă d aC
vă
lăr ub
iil ul
or ui
Pi gâ
ra nd
m ito
id ar
ap e
ov
eș
til
Re C io
or
țe rc
Metodele moderne

au hi
ap ne
er le
so
na
jel
or
3

1
4
8

0
6

5
9

Po
ve
sti
re
a
Co
nv
er
sa
ția

Ex
pl
Lu ica
cr ția
ul
cu
m
an
u alu
Metodele tradiționale

Ex
er
ciț
iu
l
Frecvența utilizării metodelor moderne de către cadrele didactice
Utilizarea mijloacelor didactice în predarea basmului

Mijloacele didactice
Cd-uri
8%
Manual digital
4%

Cărți printate
Videoproiec-
16%
torul
28%

Planșe cu imagini Laptopul

reprezentative 32%
12%
Frecvența răspunsurilor și a procentajului față de preferința
pentru o formă de organizare specifică a lecției

Formele de organizare adoptate

Pe grupe
24%

Frontală
44%

Individuală
32%
 Ipoteza specifică 2: Am aplicat un chestionar elevilor
din clasa a IV-a pentru a reliefa trăsăturile etice și estetice
ale basmelor în conduita acestora.
Cu ce personaj te asemeni?

Fete
Băieți

5
3 3 2
2 2 0
Făt-Frumos Balaur Aleodor Zmeu

Fata moșului Împărăteasă Zmeoiacă Zâne

ÎMBINAREA TRĂSĂTURILOR FIZICE CU CELE MORALE
Îmbinarea trăsăturilor fizice cu cele morale

0
. . . s.
et st să ro dă
ufl rui oa e ân
as al
t ci n
ib
l
l tă ge
ău s și
ră
u
șș
i
săș
ir o i e oa
t ș um eș ip m
râ -fr ar - ch fru
l -u or ăto os a-
eu od oș m eas
m A le f ric ru ră
t
Z -F pă
- în t
i ca Fă Îm
a
eo
Z m
 Calități apreciate la personajul Defecte ale personajelor
preferat

Lași-
Mod Naivita-tea tate
Altru- estie 4% 13%
 Loialitate
ism 4% Vi-
6%
7% Onestitate clenia
Sinceri- 9% 26%
Rău-
tate Curaj tate
11% 19% 19%
Fru-
Istețime
musețe
30%
15%
Lă-
comie
11%
Urâțe
nia Lipsă de modestie
20% 7%
 Ce pedeapsă ai da personajelor Ce recompense ai da per-
negative? sonajelor pozitive?

2 2
6
5
4
3

ță

re

ire
ce

că
rin

ve
ni

ni
ur
er

eș
ia
do

em
ut

av
er

n
o

ep

re
șo

da
i
lin

ac

ici
-a

aș
șf
ep

er
Le

-
Să stea Să petreacă Să își ceară Nu i-aș

af
Le
-a
nd

Le

șd
șî

singure timp cu cei scuze pedepsi...

-a

-a
Le

Le
într-o ... c...
 CONCLUZIILE STUDIULUI EXPERIMENTAL
 În urma cercetării efectuate, care a avut la bază aplicarea chestionarului pe grupul de
experți format din 25 de cadre didactice, se pot sintetiza anumite concluzii care rezonează
cu intențiile acestei lucrări, după cum urmează: ipoteza generală se confirmă în totalitate,
prin validarea răspunsurilor primite, care certifică ideea conform căreia strategiile de
predare a basmelor, în învățământul primar, cuprind elemente de didactică tradițională, dar
și modernă.
 Ipoteza specifică 1 a tratat gradul de utilizare a strategiilor didactice în relație cu
disponibilitatea lor în unitățile de învățământ și a validat ideea conform căreia din ce în ce
mai multe cadre didactice se orientează spre mijloace moderne, care prezintă interes pentru
elevi și care le captivează atenția.
 Ipoteza specifică 2 a cercetat modul în care se reflectă trăsăturile etice și estetice ale
basmelor în conduita morală a copiilor. Premisele de la care s-a plecat sunt adevărate,
ilustrând, așa cum era de așteptat, că lumea basmului este acel tărâm în care copiii se simt
în siguranță, unde imaginația depășește barierele realului și oferă accesul spre noi sfere ale
cunoașterii, elemente absolut necesare în formarea ulterioară a celor mici.
 CONCLUZIILE LUCRĂRII
În cadrul orelor de comunicare în limba română am sesizat că
interesul pentru explorarea textelor folclorice, în special a basmelor
şi a poveştilor a scăzut, fapt datorat posibilităţilor de alegere
numeroase decât cele de altădată, copilul modern îndreptându-se
spre alte centre de cunoaştere a mediului înconjurător.
Părinţii şi cadrele didactice au un rol hotărâtor în modelarea
personalităţii elevilor, pentru a găsi şi îmbunătăţi permanent valorile
morale şi intelectuale care stau la baza formării lor în viaţă.
Acest lucru mi l-am propus şi eu în lucrarea de faţă, cu atât mai
mult cu cât mediul rural în care îmi desfăşor activitatea oferă prea
puţine posibilităţi de receptare a valorilor artistice şi estetice,
părinţii fiind antrenaţi în munca asiduă de a-şi asigura existenţa.
 BIBLIOGRAFIE

OPERE LITERARE:
 
Antologie de literatură populară, Editura Academiei Republicii Populare Române, vol. II, Bucureşti
Fraţii Grimm, Prefaţă la Poveşti pentru copii şi familie
Fraţii Grimm, Trandafirul alb, trandafirul roşu
G. Sbiera, Poveşti şi Poezii Populare româneşti, Editura Pavel Ţugui, Bucureşti, 1971
I. C. Fundescu, Basme, oraţii, păcălituri şi ghicitori, II, Bucureşti, 1892
I. Creangă, Povestiri, Poveşti, Amintiri, Fata babei şi fata moşneagului, Editura Junimea, Bacău, 1990
Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveştilor româneşti. Apud: Frumosul românesc în concepţia şi viziunea poporului, 1977
Ioan Pop-Reteganul, Poveşti Ardeleneşti, Editura II, Braşov, 1912
P. Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Bucureşti, 1882
Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1935
Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor, Editura Litera, Bucureşti, 2010
 
BIBLIOGRAFIE CRITICĂ
 
C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, Bucureşti, 1913
Dumitru Stăncescu, Basme, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1980
Elena Simionescu-Zaharia, Basmul popular-orizonturi stilistice, Editura Alma Mater, Bacău, 2012
Eugenia Speranţia, Basmul ca mijloc educativ, în Studii de folclor şi literatură,
Evseev, I. (2001). Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. Timişoara: Editura Amarcord.
Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967
G. Călinescu, Estetica basmului, Editura Pentru Literatură, 1965
Gheorghe Vrabie, Proza populară românească, Editura Albatros, Bucureşti, 1986
Gheorghe Vrabie, Structura poetică a basmului, Bucuresti, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1975
Ilie Stanciu, Copilul şi cartea, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968
Nicolae Roşianu, Stereotipia basmului, Editura Univers, Bucureşti, 1973
T. Constantinescu, Sfat cu făpturile basmului, Editura Tineretului, Bucureşti, 1955,
Umberto Eco, Opera deschisă, Editura Pentru Literatura Universală, Bucureşti, 1972
V. I. Propp, Morfologia basmului, Editura Univers, Bucureşti, 1970.
 
BIBLIOGRAFIA CONCEPTELOR DE PSIHOPEDAGOGIE
 
Albulescu, I. ; Catalano, H. (2019). Sinteze de pedagogia învățământului primar. Ghid pentru pregătirea examenelor de titularizare,
definitivat și gradul didactic II. București: Didactica Publishing House.
Bontaș, I. (2007). Tratat de pedagogie. București: Editura All.
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri, strategii. Iași: Editura Polirom.
Cerghit, I. (coord). (1983). Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Chelcea, S. (2007). Metodologia cercetării sociologice. București: Editura Economică.
Cojocariu, V. (2002). Teoria și metodologia instruirii. Bacău: Editura Alma Mater.
Cosmovici, A. (1996). Psihologie generală. Iași: Editura Polirom.
Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: Editura Didactică și Pedagogică.
Cristea, S. (2000). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: Editura E.P.
Cucoș, C. (1995). Pedagogie și axiologie. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cucoș, C. (1996). Minciună, contrafacere, simulare. O perspectivă psihopedagogică. Iași: Editura Polirom.
Cucoș, C. (2002). Pedagogie,Ediția a II-a revizuită și adăugată. Iași: Polirom.
Cucoș, C. (2006). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
Dumitriu, C. (2011). Metodologia cercetării pedagogice. Bacău: Editura Alma Mater.
Ionescu, M. (2000). Demersuri creative în predare și învățare. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Jinga, I. Pedagogie. Citit de la file:///C:/Users/home/Downloads/PEDAGOGIE_Jinga__1_.pdf.
Jinga, I., Vlăsceanu, L. (coord.) (1989). Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ. Bucureşti: Editura Academiei.
Joiţa, E. (2006). Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente. Strategii. București: Editura Aramis.
Neacşu, I. (1990). Instruire şi învăţare, Bucureşti: Editura Ştiinţifică.
Parfene, C. (1993). Teorie și analiză literară. București: Editura Științifică.
Păun, E. (1982). Sociopedagogia şcolară. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
Radu, I.(1990). Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
 
VĂ MULȚUMESC!