Sunteți pe pagina 1din 9

TULBURAREA

PSIHICA : ATACURILE
DE PANICA

A realizat : Boaghe Daniela


SIMPTOME ALE ATACULUI
DE PANICA
Atacul de panica reprezinta un episod brusc si recurent de teama intensa, neliniste Senzatia de pericol iminent
sau anxietate, care declanseaza reactii fizice severe, in ciuda faptului ca nu exista un Teama de a pierde controlul sau teama de moarte
pericol real sau o cauza aparenta.
Palpitatii, ritm cardiac rapid (inima bate repede,
Atacurile de panica pot fi foarte ingrijoratoare. Cand se produce un atac de panica, ai sau cu un ritm alterat)
putea crede ca pierzi controlul, ca ai un infarct de miocard sau chiar ca mori. Multe Transpiratie
persoane au unul-doua atacuri de panica de-a lungul vietii, iar problema dispare,
Tremuraturi
probabil cand situatia stresanta se incheie. Insa, daca te confrunti cu atacuri de panica
recurente, neasteptate si ai perioade lungi de teama constanta sau de teama a unui alt Hiperventilatie

atac, probabil ca ai afectiunea denumita tulburare de panica. Durere in piept (angina pectorala)
Atacul de panica in sine poate fi inspaimantator si iti poate afecta semnificativ Tremor
calitatea vietii. Agorafobie (teama de spatii deschise)
Dificultati in respiratie (dispnee) sau senzatia de
nod in gat
Frisoane
Bufeuri (senzatia de “valuri de rece si cald”)
Greata
Crampe abdominale
Cefalee
Vertij (ameteala), senzatia de cap usor sau lesin
Parestezii (furnicaturi) in extremitatile membrelor
Senzatia de detasare de realitate
De obicei, un atac de panica incepe brusc, fara semnale de alarma. Se poate produce
oricand – cand conduci, cand esti la mall, cand esti pe punctul de a adormi sau cand te afli
intr-o intalnire de afaceri. Atacurile de panica pot fi ocazionale sau frecvente. Atacurile de
panica pot avea multe variatii, insa simptomele pot atinge apogeul in decurs de cateva
minute. Dupa un atac de panica, te poti simti obosit si epuizat.

Persoanele care au avut atacuri de panica s-ar putea teme ca aceste trairi vor reveni, incat
vor ajunge sa evite anumite situatii (sa iasa din casa, sa intre in contact cu alte persoane
etc.). Deoarece atacurile de
panica sunt recurente, pacientii dezvolta adeseori o forma secundara de anxietate
anticipatorie, facandu-si griji in permanenta despre locul si momentul aparitiei urmatorului
atac.
Cauze ale atacurilor de panica
 O teorie patogenica sustinuta intr-o oarecare masura empiric afirma ca
pacientii care sufera de tulburare de panica au o vulnerabilitate
neurofiziologica predispozanta care poate interactiona cu stresorii
specifici din mediu, producand astfel boala. Exista anumiti factori care
ar putea avea un rol in declansarea atacurilor sau tlburarii de panica:

Mostenirea genetica
 Stresul major
 Temperamentul mai sensibil la stres sau predispus la emotii negative
 Anumite modificari in functionarea creierului

Diferite afectiuni de natura psihica si comportamentale (anumite afectiuni


– depresia, stersul posttraumatic pot sa favorizeze aparitia atacurilor de
panica)
Consumul anumitor substante. Printre substantele asociate atacurilor de
panica se numara nicotina, cafeina, alcoolul.
Initial, atacurile de panica se produc brusc si fara avertisment, insa, in
timp, acestea sunt declansate de anumite situatii.
Factori de risc
Simptomele tulburarii de panica debuteaza adeseori in adolescenta tarzie
sau la inceputul vietii adulte si afecteaza mai mult femeile decat barbatii.
Factorii care pot creste riscul de a dezvolta atacuri de panica sau
tulburare de panica pot fi genetici, biologici sau psihologici:
 Istoric familial de atacuri de panica sau tulburare de panica
 Stres major in viata, precum decesul sau o boala grava a unei persoane
dragi
 Un eveniment traumatic, precum un abuz sexual sau un accident sever
 Schimbari majore in viata, precum divortul sau nasterea unui copil
 Fumatul sau aportul excesiv de cofeina
 Istoric de abuz fizic sau sexual in copilarie

Tulburarea de panica a fost puternic asociata atat cu separarea, cat si cu


moartea parintilor. Separarea timpurie de mama a fost un factor extrem
de important.
Criterii de diagnostic ale tulburarii de panica
Evaluarea psihologica poate contine:
 Nu toate persoanele care au atacuri de panica au si tulburare de panica.
Pentru diagnosticul tulburarii de panica, in Manualul statistic si chestionarul revizuit de personalitate
diagnostic al tulburarilor mentale (Diagnostic and Statistical Manual of Eysenck (masoara dimensiuni precum
Mental Disorders -DSM-5), publicat de Asociatia Psihiatrilor Americani, extroversie-introversie, disimularea,
sunt luate in considerare urmatoarele aspecte: emotionalitate, psihotism)

 Ai atacuri de panica neasteptate, frecvente ASQ - Lehrer – Woolfolck (chestionar


pentru evaluarea anxietatii)
 Cel putin unul din atacurile de panica a fost urmat de o luna sau mai mult
SAH – Hamilton (Hamilton Depression
de grija continua (simptome anxioase) in legatura cu un alt posibil atac de
Rating Scale)
panica; teama continua de consecintele unui atac, precum pierderea
controlului, teama de a innebuni, modificari semnificative in PDSS (Panic Disorder Severity Scale)
comportament, precum evitarea situatiilor despre care crezi ca ti-ar putea MIA – Chambless (Mobility Inventory
declansa un atac de panica for Agoraphobia
 Atacurile de panica nu sunt provocate de droguri sau alte substante, de o
afectiune medicala, de o alta afectiune mentala, precum fobia sociala sau
tulburarea obsesiv-compulsiva.
 Chiar daca ai atacuri de panica, insa nu ai un diagnostic de tulburare de
panica, poti beneficia de tratament. Daca atacurile de panica nu sunt
tratate se pot agrava si dezvolta in tulburare de panica sau fobii.
Tratamentul atacurilor de panica
Tratamentul poate contribui la reducerea intensitatii si a frecventei atacurilor de panica si iti
poate imbunatati calitatea vietii. Principalele optiuni de tratament sunt psihoterapia si
medicamentele (abordare psihofarmacologica). Pot fi recomandate unul sau ambele tipuri de
tratament, in functie de preferinta, istoric, severitatea tulburarii de panica si daca ai acces la
terapeuti care au pregatire speciala in tratarea tulburarii de panica. De asemenea, tratamentul
poate include:

•Informare
•meditatie si tehnici de relaxare
•reducerea consumului de cafeina si renuntarea la fumat
•adoptarea unei alimentatii sanatoase si adoptarea unei bune igiene a somnului
•includerea exercitiilor fizica in rutina cotidian

Psihoterapia
Mai este denumita si terapia prin vorbe, aceasta este considerata o prima varianta de tratatament eficienta pentru atacurile de panica si tulburarea de panica.
Psihoterapia te poate ajuta sa intelegi atacurile de panica si tulburarea de panica si te poate invata cum sa le faci fata.
Rezultatele tratamentului cer timp si efort. Vei incepe sa vezi ca simptomele atacurilor de panica se reduc in cateva saptamani si, de cele mai multe ori,
simptomele se reduc semnificativ sau dispar cu totul in decurs de cateva luni.
Medicamentele pot contribui la reducerea simptomelor asociate cu atacurile de panica precum si cu depresia, in cazul in care si aceasta reprezinta o
problema.
Complicatii
 Netratate, atacurile de panica si tulburarea de panica iti pot afecta aproape fiecare PREVENTIE
domeniu al vietii. Iti poate fi atat de frica sa mai ai atacuri de panica pana intr-
acolo incat sa traiesti intr-o stare de frica constanta, ceea ce iti influenteaza negativ Nu exista o metoda sigura prin care
calitatea vietii. Complicatiile determinate de atacurile de panica pot fi sau pot fi atacurile de panica sau tulburarea de
asociate cu: panica sa fie prevenite. Totusi, exista o
serie de recomandari care iti pot fi utile:
 Dezvoltarea unor fobii specifice, precum frica de condus sau frica de a pleca de
Solicita tratament pentru atacurile de
acasa panica cat mai curand posibil pentru a le
incetini agravarea si frecventa.
 Ingrijire medicala frecventa pentru anumite ingrijorari medicale sau pentru anumite
boli Urmeaza planul de tratament pentru a
preveni recaderile sau agravarea
 Comportamentul evitant fata de anumite situatii sociale simptomelor din atacurile de panica.

 Probleme la serviciu sau la scoala Fa miscare regulat – aceasta se pare ca


are un rol in prevenirea anxietatii.
 Depresie, tulburari de anxietate sau alte tulburari psihiatrice
 Risc crescut de suicid sau ganduri suicidare
 Consum abuziv de alcool sau alte substante
 Probleme financiare
 In unele cazuri, tulburarea de panica poate include agorafobia – teama de locuri
publice sau de situatii care ti-ar putea provoca anxietate, deoarece iti este teama ca
nu poti sa evadezi sau sa ceri ajutor cand ai un atac de panica. Sau poti deveni
dependent de ceilalti sa fie cu tine pentru a putea iesi din casa.
Multumesc pentru atentie !

S-ar putea să vă placă și