ENERGETICĂ BIOCHIMICĂ

Energetică biochimică

 3 tipuri de energie într-un sistem reactant:

- energia liberă Gibbs (G)
- entalpia (H)
- entropia (S)

▪ G = H – T x S

Reacție chimică A → B
G = GB – GA
G < 0 - reacție exergonică
G > 0 - reacție endergonică

A+B↔C+D
Keq = [C]eq[D]eq/[A]eq[B]eq
 Energetică biochimică

 G (diferenţa de energie liberă reală):

 - semnul său este predictiv pentru sensul de desfășurare al unei reacții în condițiile din
celulă:
 - G < 0 → reacția are loc spontan în sensul A → B (reacție exergonică)
 - dacă G are valoare negativă mare → reacția este ireversibilă
 - G = 0 → reacția este la echilibru
 - G > 0 → spontan, reacția are loc în sensul A ← B
- ea poate avea loc în sensul A → B numai dacă există un aport de
energie liberă (dintr-o reacție exergonică)

G° (diferenţa de energie liberă standard)

Ecuația lui Gibbs: G = G° + RT ln [C][D]/[A][B]

G pentru o reacție care are loc spontan spre echilibru este negativă și variabilă
- la echilibru: G = 0 => G° = – RT ln Keq
 Energetică biochimică

 Cuplarea unei reacții endergonice cu o reacție exergonică:

 (1) A→B G°en
 (2) C→D G°ex
 Suma: A + C → B + D G°total = G°en + G°ex
 dacă │G°ex│ > G°en => G°total < 0

▪ Ex - formarea glucozo-6-fosfatului:
Glucoză + Pi → glucoză-6-fosfat + H2O (G°1 = 3,3 kcal/mol) - reacţia endergonică
ATP + H2O → ADP + Pi (G°2 = − 7,3 kcal/mol) - reacţia exergonică
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Suma: Glucoză + ATP → glucoză-6-fosfat + ADP (G° total = − 4 kcal/mol)

Cale metabolică

Gtotal = G1 + G2 + G3 + G4 + .....
- dacă Gtotal < 0 → calea este exergonică și are loc în sensul figurat, chiar dacă
unele reacții individuale au G > 0
 ATP transferă energia de la procesele exergonice la
procesele endergonice

(1) X + Y + ATP → X−Y + ADP + Pi

X + ATP → X~P + ADP
X~P + Y → X−Y + Pi

(2) X + Y + ATP → X−Y + AMP + PPi

X + ATP → X~AMP + PPi
X~AMP + Y → X−Y + AMP
ATP (adenozin trifosfat)
  Compuşi înalt energetici:

Fosfoenolpiruvat Acil-CoA
1,3-Difosfoglicerat Creatin-fosfat

 Compuşi cu energie joasă:

Esteri fosforici
 Compuşi chimici G° (kcal/mol)

Înalt energetici

Fosfoenolpiruvat −14,8
1,3-Difosfoglicerat −11,8
Creatin fosfat −10,3
ATP (→ AMP + PPi) −10,9
Acil-CoA −7,5
ADP (→ AMP + Pi) −7,8
*ATP (→ ADP + Pi) −7,3

Cu energie joasă

PPi (→ 2Pi) −4,6

AMP (→ adenozină + Pi) −3,4
Glucoză-1-fosfat −5
Fructoză-6-fosfat −3,8
Glucoză-6-fosfat −3,3
Poziția intermediară a ATP pe scara valorilor G°

 Sinteza ATP prin

 fosforilare la nivel de
substrat:

 Rolul ATP ca donor de fosfat

 înalt energetic:
 Reacții de oxido-reducere

Ared + Box ↔ Aox + Bred (ex: Fe2+ + Cu2+ ↔ Fe3+ + Cu+)

Ared → Aox + n e−
Box + n e− → Bred

▪ Ared/Aox şi Bred/Box = cupluri oxido-reducătoare, caracterizate de potențialul redox E

(o măsură a afinității pentru e−)

▪ e− se deplasează de la cuplul donor de e− (E <) spre cuplul acceptor de e− (E >)

▪ Ecuația lui Nernst: E = E° + (RT/nF) ln [Ox]/[Red]

Reacții de dehidrogenare - catalizate de dehidrogenaze

AH2 + B ↔ A + BH2
- B = transportori de e− universali:
▪ coenzimele piridinice (derivați ai vit. PP) - NAD+ și NADP+
▪ coenzimele flavinice (derivați ai vit. B 2) - FMN și FAD
 Structura FAD

- acceptă 2 electroni sub forma a 2 atomi de H

 Dehidrogenaze dependente de coenzimele nicotinamidice:

 AH2 + NAD(P)+ → A + NAD(P)H + H+ [ NAD(P)+ + 2e− + 2H+ → NAD(P)H + H+ ]

Dehidrogenaze dependente de coenzimele flavinice:

AH2 + FMN/FAD → A + FMNH2/FADH2 [ FMN/FAD + 2e− + 2H+ → FMNH2/FADH2 ]

Fosforilarea oxidativă
Complexul II■ Proteinele cu Fe-S conţin fier nu în componenţa hemului, ci
în asociere cu atomi de sulf anorganic sau cu sulf aparţinând unor resturi de Cys din
partea proteică. Variază de la structuri simple cu un singur atom de Fe coordinat la 4
grupări –SH ale Cys, până la centri cu Fe-S mai complecşi, cu 2 sau 4 atomi de Fe. Toate
proteinele cu Fe-S participă la transferuri de 1 e −.
• Componentele LR cuprind:
• Complexul I■ Ubiquinona (coenzima Q) este o
benzoquinonă liposolubilă cu o catenă laterală izoprenoidă lungă. Poate
accepta 1 H (devenind radical semiquinonic .QH, forma parţial redusă)
sau 2 H (devenind ubiquinol QH2, forma complet redusă) → ca şi
flavoproteinele, poate acţiona la joncţiunea dintre un donor de 2 e− şi un
acceptor de 1 e−. Având o moleculă mică şi hidrofobă, este uşor difuzibilă
prin bistratul lipidic al membranei mitocondriale interne.

 
■ Citocromii sunt hemoproteine, de 3 tipuri (a, b, c) cu spectre de absorbţie
diferite în vizibil. Hemul din cit a şi b este legat ferm, dar necovalent de partea
proteică, pe când cel din cit c este legat covalent prin intermediul unor resturi
de Cys. E° (potenţialul de reducere standard) al atomului de Fe hemic al unui
citocrom depinde de asocierea cu o anumită parte proteică, fiind diferit pentru
fiecare citocrom. Citocromii tip a, b şi c1 sunt proteine integrale din membrana
mitocondrială internă; excepţie face cit c, care este o proteină solubilă ce se
asociază cu faţa externă a membranei mitocondriale interne. Citocromii pot
accepta/ceda un singur electron:
cit (Fe3+) + 1 e− cit (Fe2+)
(forma oxidată) (forma redusă)
 
Componentele lanțului respirator sunt aşezate în ordinea creşterii
potenţialului redox (E).
Complexul IV (citocrom c oxidaza)
Transportă e− de la citocromul c la oxigenul molecular, reducându-l la H2O.
Conţine citocromii a şi a3 (asociaţi), precum şi ioni de cupru: CuA (Cu complexat
cu o grupare −SH aparţinând cisteinei, formând un centru Cu-S asemănător
centrilor Fe-S) şi CuB (asociat cu cit a3).
Transferul de e− prin complexul IV este de la cit c → CuA → hemul a → hemul
a3 → CuB → O2. Pentru fiecare 2 e− pasaţi prin complex, 2 H+ din matrice sunt
utilizaţi pentru a transforma ½O2 în H2O. Ecuaţia reacţiei catalizate de
complexul IV:
2 cit c (Fe2+) + 2 H+ + ½ O2 → 2 cit c (Fe3+) + H2O
Mitocondria – sediul fosforilării oxidative
Ubiquinona (coenzima Q)

Proteinele cu Fe-S
Citocromii
Complexul I (NADH dehidrogenaza) Complexul II (succinat dehidrogenaza)

NADH + H+ + CoQ → NAD+ + CoQH2

Succinat + CoQ → fumarat + CoQH2

Transferul e− de la NADH, succinat, acil-CoA și glicerol-3-P la coenzima Q
 Complexul III (citocrom c reductaza)

Complexul IV (citocrom c oxidaza)

CoQH2 + 2 cit c (Fe3+) → CoQ + 2 cit c (Fe2+) + 2H+

2 cit c (Fe2+) + 2H+ + ½O2 → 2 cit c (Fe3+) + H2O

Transferul electronilor în lanţul respirator
Transferul electronilor în lanţul respirator
Transferul e− în LR cuplat cu generarea gradientului de H+
 Oxidarea NADH:

 NADH + H+ + ½O2 + 3ADP + 3Pi → NAD+ + 3 ATP +

4H2O

Oxidarea succinatului:

succinat + ½O2 + 2ADP + 2Pi → fumarat + 2 ATP + 3H2O

Inhibitori ai lanțului respirator
Inhibitori ai lanțului respirator
Decuplanți ai fosforilării oxidative - dinitrofenolul (DNP)
Decuplanți ai fosforilării oxidative - termogenina
 Bibliografie

• David L. Nelson, Michael M. Cox. Lehninger Principles of Biochemistry. 5th edition, 2008.
• Colleen Smith, Allan D. Marks, Michael Lieberman. Mark’s Basic Medical Biochemistry: A Clinical
Approach. 2nd edition, 2004.
• Robert K Murray, Darryl K. Granner, Peter A. Mayes, Victor W. Rodwell. Harper’s Illustrated
Biochemistry. 27th edition, 2006.
• Pamela C. Champe, Richard A Harvey, Denise R. Ferrier. Lippincott’s Illustrated Reviews –
Biochemistry. 4th edition, 2007.
• Reginald H. Garrett, Charles M. Grisham. Biochemistry. 2nd edition, 1999.
• Mary K. Campbell, Shawn O. Farrell. Biochemistry. 6th edition, 2007.