REABILITARE POST INFARCT

MIOCARDIC

Catedra “Reabilitare Medicala”

Caraivanov Oleg, M1716
 INFARCT MIOCARDIC

Infarctul miocardic este o urgență

medicală care apare atunci când una sau
mai multe dintre arterele care
alimentează inima cu sânge sunt blocate.
Infarctul miocardic este cunoscut și ca
atac de cord și trebuie tratat cu maximă
seriozitate, atunci când se manifestă,
pentru că prezintă risc letal.
 R E A B I L I TA R E A C A R D I O VA S C U L A R Ă R E P R E Z I N T Ă U N C O M P L E X D E M Ă S U R I D E N AT U R Ă F I Z I C Ă ,
M E N TA L Ă Ș I S O C I A L Ă , M E N I T E S Ă O F E R E C A D R U L O P T I M P E N T R U R E D O B Â N D I R E A C A PA C I T Ă Ț I I
F U N C Ț I O N A L E A PA C I E N T U L U I C A R D I O VA S C U L A R . D E Ș I I D E E A R E A B I L I T Ă R I I C A R D I O VA S C U L A R E
E R A D E F I N I T Ă Î N C Ă D I N A N I I ʼ 6 0 A I S E C O L U L U I T R E C U T , P R I N C I P I I L E A C E S T E I A S - A U M O D I F I C AT
R A D I C A L Î N U LT I M I I T R E I Z E C I D E A N I . A C E A S T Ă S I T U A Ț I E A AV U T L A B A Z Ă O S C H I M B A R E D E
C O N C E P T P R I V I N D A C T I V I TAT E A F I Z I C Ă A PA C I E N T U L U I C U PAT O L O G I E C A R D I O VA S C U L A R Ă .
D A C Ă , P Â N Ă Î N A N I I ʼ 6 0 , R E PA U S U L L A PAT R E P R E Z E N TA O M Ă S U R Ă I N D I S C U TA B I L Ă Î N
PAT O L O G I I P R E C U M I N FA R C T U L M I O C A R D I C A C U T S A U I N S U F I C I E N Ț A C A R D I A C Ă , R E Z U LTAT E L E
D I N M U LT I P L E S T U D I I C L I N I C E A U F U R N I Z AT D O V E Z I R E F E R I T O A R E L A R O L U L E X E R C I Ț I U L U I
F I Z I C Î N PAT O L O G I A C A R D I O VA S C U L A R Ă Ș I A U D E T E R M I N AT O S C H I M B A R E L A 1 8 0 D E G R A D E A
ACESTUI PRINCIPIU. ASTFEL, LA MOMENTUL ACTUAL, ROLUL ACTIVITĂȚII FIZICE ESTE
R E C U N O S C U T N U D O A R Î N P R E V E N Ț I A P R I M A R Ă A PAT O L O G I E I C O R O N A R I E N E , C I Ș I C A M Ă S U R Ă
E S E N Ț I A L Ă P O S T I N FA R C T M I O C A R D I C A C U T, C U E F E C T E FAV O R A B I L E P E T E R M E N L U N G D I N
P U N C T U L D E V E D E R E A L M O R TA L I T Ă Ț I I D E C A U Z Ă C A R D I O VA S C U L A R Ă , A L R E C U R E N Ț E I
E V E N I M E N T E L O R C O R O N A R I E N E A C U T E Ș I A L C A L I T Ă Ț I I V I E Ț I I PA C I E N Ț I L O R . S C H I M B A R E A D E
C O N C E P T A F Ă C U T C A A C T I V I TAT E A F I Z I C Ă S Ă D E V I N Ă N U C L E U L P R O G R A M E L O R D E
R E A B I L I TA R E C A R D I O VA S C U L A R Ă Î N G E N E R A L , A R E A B I L I T Ă R I I PA C I E N Ț I L O R P O S T I N FA R C T
M I O C A R D I C A C U T Î N PA R T I C U L A R .
      L A M O D I F I C A R E A P R I N C I P I I L O R R E A B I L I T Ă R I I C A R D I O VA S C U L A R E A PA C I E N T U L U I
P O S T I N FA R C T M I O C A R D I C A C U T A U C O N T R I B U I T Ș I F O L O S I R E A P E S C A R Ă L A R G Ă A R E S U R S E L O R
TERAPEUTICE MODERNE PRECUM TROMBOLIZA SAU TEHNICILE DE ANGIOPLASTIE CORONARIANĂ
A P L I C AT E Î N U R G E N Ț Ă . A C E S T E A A U P E R M I S I N T R O D U C E R E A U N U I A LT P R I N C I P I U , A C E L A A L
I N I Ț I E R I I P R E C O C E , L A C Â T E VA O R E D E L A E V E N I M E N T U L C O R O N A R I A N A C U T F Ă R Ă
C O M P L I C A Ț I I , A P R O G R A M U L U I D E R E A B I L I TA R E C A R D I O VA S C U L A R Ă P E B A Z Ă D E E X E R C I Ț I U
FIZIC.
  Reabilitarea cardiovasculară modernă a pacientului cu infarct
miocardic are, de asemenea, la bază principiile stadializării și
individualizării programelor în funcție de complicațiile și evoluția
evenimentului coronarian acut, de factorii de risc și de
comorbiditățile preexistente. În plus, pentru menținerea efectelor
și beneficiilor obținute în condițiile inițierii precoce, reabilitarea
cardiovasculară trebuie continuată pe perioadă nedeterminată.
    În afară de exercițiul fizic, reabilitarea cardiovasculară
postinfarct miocardic acut include măsurile clasice de educare a
pacientului și familiei, de modificare a stilului de viață, de control
al factorilor de risc cardiovascular și reintegrare socială.
 REABILITAREA PACIENTULUI CU
INFARCT MIOCARDIC 

• la baza aparitiei si dezvoltarii conceptului de recuperare cardiaca sau

cardiovasculara stau programele de recuperare dupa infarctul de miocard acut
(IMA).
Aceste programe urmaresc, pentru bolnavii care au avut un accident coronarian
acut, refacerea unei capacitati de efort maximale in raport cu rezerva functionala
redusa determinata de boala coronariana.
 MOTIVATIE PENTRU REABILITAREA
CARDIACA DUPA INFARCT MIOCARDIC ACUT:

• Evitarea efortului fizic chiar de mica intensitate combinata cu repausul total la pat in faza acuta a
infarctului induce in timp la handicap
• Bolnavi cu suferinta coronariana si care au viata fizica activa au un prag semnificativ mai crescut al
ischemiei coronariene care este comparabila cu pacientii supusi unui regim restrictiv in ceea ce
priveste efortul fizic.
• Inactivitatea fizica induce scaderea nivelului de fitness general si cardiovascular
• Efectul benefic pe termen mediu si lung asupra reinfarctizarii, factorilor de risc aterogen, riscului de
moarte subita etc.
• Participarea la antrenament si rezultatele sunt influentate si conditionate de consecintele
fiziopatologice ale IMA, de perforrnanta cardiaca anterioara IMA si de factori iatrogeni.
CONSECINTELE FIZIOPATOLOGICE ALE
IMA:

• scaderea functiei ventricului stdng,

ischemia miocardica restanta,
aritmiile secundare.
 INDICATIILE/CONTRAINDICATIILE

• Indicatiile readaptarii cardiace – Reabilitarea • Contraindicatiile readaptarii la efort –

pacientului cu infarct miocardic Reabilitarea pacientului cu infarct
• IMA miocardic
• Chirurgie cardiace : vasculara, coronariana • Angor instabil
• Cardiopatie congenitala – kineto reapirator • Tulburari de ritm
• Insuficienta cardiaca cronica (exercitii • Insuficienta cardiaca rezistenta la
usoare) tratament
• Prechirurgie cardiaca (kineto respirator 15 • Tromb in Ventricolul Stang
sedinte)
• Insuficienta aortica severa sau anevrism de
• Implantare de Pace-maker
aorta
 REABILITAREA
PACIENTULUI CU IMA ESTE
UN PROCES COMPLEX CE
CUPRINDE :

Tratament medicamentos, hipotensoare,

hipolipemiante, etc
Tratament igieno-dietetic : combaterea
fumatului, scaderea consumului de alcool, dieta
cu echilibrarea glicemiei prin dieta, medicatie
hipoglicemianta
Tratament fizical –kinetic  –  Kinetoterapia este
cea mai importanta
Tratament balnear.
 • Pacientii care au nevoie de reabilitare cardiaca ar
trebui sa incepa un astfel de program cat mai
precoce, in spital, imediat dupa rezolvarea
evenimentului cardiovascular acut (infarct miocardic
acut revascularizat prin angioplastie cu stent sau
revascularizatie chirurgicala prin by-pass aorto-
coronarian) si se continue programul dupa externare,
CAND TREBU IE INCEPUT UN timp de 8-12 saptamani cel putin (conform
PRO GRAM DE REABILITARE indicatiilor medicului cardiolog).
CARDIO VASCULARA? • Desi poate fi dificil pentru o persoana care abia si-a
revenit dupa infarct sau un accident vascular sa
inceapa un program de reabilitare cardiaca, este
important ca aceasta sa aiba in vedere beneficiile pe
termen lung si anume revenirea la un stil de viata
activ, cu mai multa motivatie si energie pentru a
practica activitatile preferate.
 PROGRAMUL ESTE COMPUS DIN
PATRU PARTI LA FEL DE IMPORTANTE:
• Evaluare cardiovasculara si consiliere
personalizata asupra activitatilor fizice (alergat
pe banda, mersul pe bicicleta, dansul, inot, sex
etc). Pacientii beneficieaza de un ghidaj al
efortului fizic, sub atenta monitorizare si
supraveghere a medicului cardiolog, astfel incat
sa invete ce exercitii pot practica pentru a
promova sanatatea inimii.
• Educatie cardiovasculara. Medicul cardiolog
ajuta pacientii sa isi inteleaga si sa isi gestioneze
eficient factorii de risc cardiovascular, astfel
incat ii tina sub control.
• Consiliere nutritionala. O dieta variata si echilibrata
este deosebit de importanta pentru sanatatea inimii. In
cadrul acestei etape, un medic nutritionist ajuta pacientii
sa faca alegeri nutritionale sanatoase, corespunzatoare
nevoilor lor
• Consiliere pentru reducerea stresului. Stresul este
nociv din multe puncte de vedere si are efect negativ
inclusiv asupra sanatatii inimii. In aceasta etapa a
reabilitarii cardiace, psihologul ajuta pacientii sa
identifice si sa gestioneze eficient sursele de stres de zi
cu zi.

C U M S E D E S FA S O A R A U N P R O G R A M
D E R E A B I L I TA R E C A R D I A C A ?
Abordarea programului de
recuperare cardiaca se face
personalizat, intr-un program
structurat, multidisciplinar, cu
evaluari pe tot parcursul
acestuia.
• 1.Evaluarea cardiologica sau management -
ul factorilor de risc cardiovascular, consta in:
• Evaluarea clinica: toleranta la efort,
oboseala, dispneea
• Evaluare functionala: EKG, ecografie
cardiaca transtoracica
• Evaluarea biochimica: realizarea de analize
de laborator, precum: profil lipidic, glicemie,
probe renale, etc
• Evidentierea factorilor de risc cardiac
(modificabili/ nemodificabili)
• 2.Evaluarea cardiologica a capacitatii de
efort presupune management-ul antrenamentului
fizic, ghidat si atent monitorizat de medicul
cardiolog. Implica testari  la scale specifice, precum
evaluarea Borg si testul de efort. Evaluarea
Borg este o modalitate de a masura nivelul
intensitatii activitatii fizice, adica efortul perceput
de pacient in timpul exercitiilor fizice practicate. Se
bazeaza pe senzatiile fizice pe care le
experimenteaza o persoana in timpul activitatii
fizice, inclusiv nivelul ritmului cardiac, intensitatea
respiratiei si a transpiratiei, precum si nivelul
oboselei musculare. Testul de efort consta in
evaluarea cardiaca in timp ce pacientul este supus
efortului fizic, pentru a creste treptat rezistenta la
efort.
• https://www.youtube.com/watch?
v=j2WlySKVVsg&ab_channel=SpitalulClinicco
•  Evaluare si consiliere nutritionala. Medicul
nutritionist este un membru important al echipei
multidisciplinare, care ofera sprijin si consiliere
pacientilor, astfel incat sa ii ajute sa faca
schimbarile necesare in stilul de viata. Pacientii
sunt indrumati si ajutati sa adopte o dieta
sanatoasa pentru inima, sa mentina o greutate
sanatoasa si sa renunte la fumat – un factor de
risc principal pentru majoritatea bolilor
cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arteriala,
diabet zaharat si colesterol crescut.
• 4. Management – ul lipidic. O strategie de reducere a
riscului cardiovascular este reprezentata de
managementul lipidc. Screening-ul dislipidemiei trebuie
luat in considerare la toti barbatii adulti peste 40 ani si la
femeile cu varste peste 50 ani sau la postmenopauza.
Abordarea in managementul lipidic este orientata in
principal spre reducerea LDL-C, intr-o maniera
terapeutica (cu ajutorul medicatiei) si prin modificari ale
stilului de viata.
• 5. Evaluare imagistica prin doppler carotido-
vertebral. Un test doppler carotido-vertebral utilizeaza
ultrasunete de inalta frecventa pentru a vizualiza peretii
vaselor de sange si pentru a examina fluxul de sange in
arterele carotide, vertebrale si subclave. Arterele carotide
si vertebrale, care furnizeaza fluxul de sange catre creier,
sunt situate de o parte si de alta a gatului. Aceste vase se
pot ingusta din cauza aterosclerozei (intarirea arterelor)
sau a placilor care se dezvolta in interiorul peretilor
arterei. Ateroscleroza este o cauza principala a atacurilor
de cord, accidentului vascular cerebral si a bolilor
vasculare periferice.
• 6. Evaluarea psihologica si managementul psiho-
social pune accent pe pattern-urile de comportament,
atitudini si valori. Starea emotionala este evaluata
periodic prin discutii si chestionare specifice.
Adaptarea la o problema grava de sanatate necesita
adesea timp. Pacientii cardiaci pot fi deprimati sau
nelinistiti pentru ca, adesea, sunt nevoiti sa isi ia
concediu medical prelungit. Consilierea psihologica ii
ajuta sa invete modalitati sanatoase de a face fata
depresiei si altor stari emotionale.
• Reabilitarea cardiaca este un program de intretinere pe
termen lung si, in general, obiceiurile invatate si
abilitatile dobandite pe parcursul programului trebuie
continuate si urmate pentru tot restul vietii.
 DESFĂȘURAREA PROGRAMELOR DE REABILITARE
CARDIOVASCULARĂ

• Potrivit prevederilor American College of Sports Medicine (ACSM), un program de reabilitare cardiovasculară
are în componența sa următoarele faze distincte (18–20):
•    • Faza I – faza de spital – are ca scop minimizarea efectelor negative ale repausului la pat și se termină la
momentul externării;
•    • Faza II – faza postspitalizare – începe la momentul externării din spital și durează până la 12 săptămâni,
având ca scop principal stimularea cheltuielilor metabolice din activitățile obișnuite de fiecare zi;
•    • Faza III – faza preventivă – are o durată nedeterminată, fiind recomandată continuarea reabilitării
cardiovasculare pe parcursul întregii vieți.
FAZA I
FAZA II
FAZA III
• FAZA I  IN REABILITAREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC 
• Obiective : prevenirea complicatiilor de decubit ;
•        pregatirea functionala a ap CV
• Se desfasoara in spital, consum energetic de 2—4 MET.
• Este diferit in functie de tipul de IMA :
• IMA complicat:
• Soc cardiogen
• Insuficienta cardiaca congestiva
• Angina restanta
• Extrasistole ventriculare
• hipotensiune arteriala
• nu se mobilizeaza in ortostatism daca TA < 90 mmHg si AV> 90 b/min
• se desfasoara in 7 trepte, fiecare avand 2-3 zile
Treapta I Treapta IV
• Sta la pat 4—5zile • toaleta partiala la baie
• Alimentatie la pat • 60metri de mers
• Pozitie sezanda la marginea patului cu picioarele atarnate Treapta V
(AV de efort sa nu depaseasca cu 10 batai/min fata de AV
• dus
de repaus) 10 minute de 3 ori/zi
• 200—250metri de mers
• Mobilizari pasive si active la extremitatii
Treapta VI
Treapta II
• 300—400 metri de mers
• toaleta partiala la pat
• Coboara un etaj
• fotoliu 15 nin de 3 ori/zi
    Treapta VII.
• ortostatism (AV sa nu depaseasca 20 b/min fata de AV de
repaus) • 500 metri x 2 /zi
Treapta III • Coboara/ urca 1—2 etaje.
• stretching • La sfarsitul primei faze de test la efort este echivalent
cu 5 EM
• se poate deplasa cu scaunul rulant
• 20 – 30 metri de mers
 IMA COMPLICAT

• Soc cardiogen EPA à se contraindica mobilizarea

• La pacientii cu tulburari de ritm care nu pun in pericol viata : treapta I si II
fiecare la 21 zile
• La pacientii peste 65 ani treapta I la 21 zile
• La domiciliuse continua exercitiile din spital 15—20 minute de 2—3 ori/zi
• Somn 8 ore (odihna la pat 10 ore)
• Se ridica greutatii de 1—2 Kg cu AV sa nu depaseasca 20b/min fata de repaus
• Plimbari afara 30—45 minute de 2—3 ori/zi. Cu evitarea temperaturilor extreme
 FA ZA A I I - A I N R E A B I L I TA R E A PA C I E N T U LU I C U I N FA R C T
MIOCARDIC 

• Incepe de la 1—2 saptamani dupa IMA, dureaza 6—12 saptamani

• Este obligatoriu precedata de un test de efort maximal.
• Se realizeaza cu un cost energetic de 5—7 EM, la 70% din AV max calculata.
• Obiective :
• Scaderea travaliului cardiac
• Cresterea capacitatii de efort
• Ameliorarea functionalitatii cordului si a circulatieicolaterale coronariene.
• Criterii :
• Intensitatea se calculeaza prin : AV= AVrepaus+ 70% (AV efort maxim – AV repaus)
• Durata se incepe cu 5 – 10 min, si se ajunge la 35—40min
• Frecventa de 3—5 ori /sapt.
• Modalitatii :
• Antrenament continuu : 5 minute incalzirea, 30
minute antrenament, 5 minute racire
• Incalzirea
• Execitii izotone
• Mobilizari active diastal (pe toata amplitudinea,
din sezand, decubit, ortostatism),
• Exercitii de respiratii abdominale.
• Antrenamentul discontinuu :
• 5 reprize a 4 minute fiecare, intrerupte de 1—2
minute de odihna, cu avantajul cas cade oboseala
musculara si creste complianta pacientului
• Tipuri : cicloergometru – frecventa 60 de
turatii pe minut
• Covor rulant
• Scarita inaltime 30—40 cm se fac 10à30
urcari/ minut in ritm de metronom.
• Tip de efort : intens / moderat.
• La sfarsitul fazei II se repeta testul de efort
maximal.
 FAZA III IN REABILITAREA PACIENTULUI CU
INFARCT MIOCARDIC  

Obiective :
• Mentinerea/ ameliorarea conditiei fizice si a parametriilor functionali cardiaci
• Consum energetic 7 EM.
• Faza de incalzire este echivalentul noului mod de viatal pacientului cu IMA in antecedente
• Incalzirea de 5 min, repaus 5—10 min, sport recreativ 35—40min.
• Acasa : continua exercitile, mers pe jos/ ciclism 5—6 Km zilnic. Sport.
• Sporturile se clasifica in :
• Sporturi indicate : mers, ciclism, golf,
• Sporturi indiferente : tenis de masa, volei,
• Sporturi contraindicate : atletism, forbal, basket, pescuit sportiv.
 RECUPERAREA CARDIOVASCULARA
DUPA ANGIOPLASTIA CORONARIANA

Angioplastia coronariana sau implantarea unui stent in artera coronara reprezinta tratamentul curativ al
bolii mio-cardice ischemice. Pacientul, care anterior tratamentului se temea de aparitia durerilor toracice si
astfel se temea de orice efort fizic, trebuie sa invete in cadrul programului de recuperare sa-si reia treptat
activitatea fizica si in-crederea in fortele proprii.

Programul de recuperare cardiovasculara este indicat de catre medicul cardiolog.

Astfel, pacientul va primi recomandarea de a fi inclus in programul de recuperare cardiovasculara in cadrul

unei consultatii cardiologice , care va inlcude efectuarea ECG si ecografie cardiaca (daca este necesara).

Ulterior pacientul va efectua un test de efort ECG care sa ofere medicului o prima imagine despre
capacitatea de efort si severitatea bolii.
• Prima vizita consta in Informarea pacientului
despre activitatea de desfasurare a programului
de recuperare. Pa-cientul va afla :
• Unde si cum se desfasoara programul de
recuperare cardiovasculara
• Perioada de timp necesara desfasurarii
programului de recuperare.
• Benefiiciile efectuarii programulului de
readaptare cardiovasculara.
Vizitele urmatoare constau in desfasurarea
efectiva a programului de recuperare stabilit si
avizat de medicul car-diolog ; Durata unei
sedinte este de cca 30-45 min.
• O sedinta de recuperare cardiovasculara
presupune :
1. Masurarea tensiunii arteriale, frecventei
cardiace, monitorizare ECG daca este nevoie.
2. Incalzirea - pregatirea aparatului
cardiovascular pentru efort cu exercitii usoare
de respiratie.
3. Antrenamentul propriu-zis (intensitatea
efortului este dependent de varsta, starea
functionala a aparatului cardiovascular,
activitatea fizica anterioara a pacientului).
4. Revenire la starea de inceput a
antrenamentului (aparatul cardiovascular revine
treptat la starea de repaus).
 Antrenamentul de recuperare trebuie sa se repete de 2-3 ori pe
saptamana timp de 6-12 saptamanani, supra-vegheat de
kinetoterapeut pentru a doza intensitatea exercitiilor si numarul
lor.

In zilele libere se recomanda pacientului efectuarea a 10-15 min

de exercitii fizice dupa un program stabilit consti-tuit din
activitati gospodaresti usoare, mers pe jos (pas de plimbare) 10-
ANTRENAMENTUL DE 20 min/zi.
RECUPERARE
In timpul zilei va fi nevoie de odihna de 2 ori pe zi cu somn de
noapte de 8 ore .

Scopul nostru este ca efectul antrenamentului obtinut sa

mentina, iar ulterior capacitatea efortului sa creasca cu fiecare
sedinta de antrenament.

La terminarea programului stabilit , in ultima saptamana

pacientul va efectua test de efort maximal limitat de simptome
si se stabileste cand este permisa reluarea activitatii
profesionale.
 Concluzii
D E Ș I E X I S T Ă D O V E Z I I N C O N T E S TA B I L E P R I V I N D B E N E F I C I I L E
R E A B I L I T Ă R I I C A R D I O VA S C U L A R E L A PA C I E N T U L P O S T I N FA R C T
M I O C A R D I C A C U T, A C E A S T Ă M Ă S U R Ă C O N T I N U Ă S Ă F I E I N S U F I C I E N T
A P L I C AT Ă , N U D O A R Î N Ț A R A N O A S T R Ă , C I Ș I Î N Ț Ă R I C U S I S T E M E D E
Î N G R I J I R I M E D I C A L E M U LT M A I D E Z V O LTAT E . O P R O B L E M Ă I M P O RTA N T Ă
E S T E G E N E R AT Ă Ș I D E C O M P L E X I TAT E A U N U I P R O G R A M D E R E A B I L I TA R E
C A R D I O VA S C U L A R Ă . D I N C O L O D E C O N T R O L U L FA C TO R I L O R D E R I S C
C A R D I O VA S C U L A R , A N T R E N A M E N T U L F I Z I C Ș I D I F E R I T E C O M P O N E N T E
S P E C I F I C E D E N AT U R Ă M E D I C A L Ă , R E A B I L I TA R E A T R E B U I E S Ă I N C L U D Ă
I N T E RV E N Ț I I D E O R D I N P S I H O S O C I A L C U U N R O L E S E N Ț I A L Î N
S C H I M B A R E A S T I L U L U I D E V I A Ț Ă A L PA C I E N Ț I L O R . D I N A C E S T P U N C T D E
V E D E R E , P R O G R A M E L E D E R E A B I L I TA R E C A R D I O VA S C U L A R Ă S U N T
P R O G R A M E I N T E G R AT E , C A R E T R E B U I E S Ă A I B Ă L A B A Z Ă C O L A B O R A R E A
A R M O N I O A S Ă A S P E C I A L I Ș T I L O R D I N M A I M U LT E D O M E N I I : M E D I C I ,
K I N E TO T E R A P E U Ț I , D I E T E T I C I E N I , P S I H O L O G I Ș I S O C I O L O G I .
 BIBLIOGRAFIE
• Achttien RJ et al. Exercise-based cardiac rehabilitation in patients with coronary heart disease: a practice guideline. Neth Heart J. 2013;21(10):429-
38
• https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/reabilitarea-cardiovasculara-salveaza-vieti

• Piotrowicz R, Wolszakiewicz J. Cardiac rehabilitation following myocardial infarction. Cardiol J. 2008;15(5):481-7

• Zdrenghea D et al. Comparison between heart rate variability and recovery in ischemic patients. Romanian J Intern Med. 2007;45(2):171-5

• Hirschhorn AD et al. Supervised moderate intensity exercise improves distance walked at hospital discharge following coronary artery bypass graft
surgery--a randomised controlled trial. Heart Lung Circ. 2008;17(2):129-38

• Mendes RG et al. Short-term supervised inpatient physiotherapy exercise protocol improves cardiac autonomic function after coronary artery bypass
graft surgery--a randomised controlled trial. Disabil Rehabil. 2010;32(16):1320-7

• Nieuwland W et al. Differential effects of high-frequency versus low-frequency exercise training in rehabilitation of patients with coronary artery
disease. J Am Coll Cardiol. 2000;36(1):202-7

• Jain A et al. Comparison of symptom-limited and low level exercise tolerance tests early after myocardial infarction. J Am Coll Cardiol.
1993;22(7):1816-20