Piata cerealelor din

Romania
Balica Andrei Sebastian
        Pietele agricole si alimentare reprezinta locul de întâlnire si
participare a tuturor producatorilor si consumatorilor,
considerati ca fiind buni cunoscatori ai cererii si ofertei de bunuri
 Considerent agricole si alimentare. Interesul acestora consta în a obtine cel
mai bun pret care sa fie avantajos pentru ambele parti
e cu privire participante la schimb. Fiecare producator urmareste obtinerea
unui pret cât mai mare pentru bunul oferit spre consum, în timp
la cererea şi ce fiecare consumator vizeaza procurarea unui produs cât mai
ieftin.
oferta de        Datorita caracterului sau specific, agricultura nu este o
ramura economica care sa functioneze în conditii normale într-
produse un mediu economic dominat numai de legile pietei. Astfel,
putem mentiona ca, pe termen scurt, cererea pentru produsele
agricole şi agricole este destul de rigida, fiind foarte putin elastica în raport
cu modificarile care intervin în nivelul preturilor. Pe termen lung
alimentare însa, se manifesta o cerere relativ inelastica nu numai fata de
preturi, dar si fata de veniturile consumatorilor. La pâine si
produsele de panificatie acest fenomen iese si mai mult în
evidenta.
       O crestere a veniturilor consumatorilor individuali nu presupune în acelasi timp
  .
si o crestere a cererii de produse agricole, explicatia fiind datorata limitei în care se
încadreaza potentialul biologic de consum al omului dar si rigiditatii schimbarilor
din structura consumului si a populatiei. Studiile economice releva faptul ca pentru
produsele agroalimentare este estimata o elasticitate a cererii in jurul valorii de
0,45, fata de aproximativ 1,8 la servicii, ceea ce sugereaza ca, în situatia cresterii
veniturilor consumatorilor cu 10%, cererea de servicii va înregistra o crestere cu
18%, comparativ cu o crestere de numai 4,5% în cazul produselor agroalimentare.
     Atât oferta, cât si cererea de produse agroalimentare, creeaza aspecte de
instabilitate, fie ca ne referim la oscilatii de preturi sau structuri diferite de
consum. Astfel, pe terenul pietelor produselor agricole si al conduitei
independente manifestate de catre consumator, exista pericolul ca, dupa o
perioada în care preturile au fost ridicate, sa asistam la o oferta în cantitate extrem
de ridicata. Un astfel de rezultat este consecinta unei supraoferte sau oferte în
cantitati suplimentare, care poate conduce la o scadere în lant a preturilor si
automat a veniturilor producatorilor agricoli (Efectul King).
   
.
  Pentru o analiza aprofundata a pietei cerealelor vom studia mai întâi cererea de cereale in Romania, pe o
perioada de referinta de 6 ani, perioada cuprinsa intre 2000 si 2005. Observam o crestere, in fiecare an, a
consumului de grau. Consumul de porumb, orez si secara este fluctuant, inregistrandu-se diferente mari de
consum de la un an la altul. In ceea ce priveste cererea pentru ovaz, aceasta este oscilanta, lipseste un an, in
urmatorii doi este in crestere, apoi lipseste doi ani, ca in anul 2005 sa fie de doua ori mai mare decat in 2002. 

Consum UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Grau tone 3602.82 3656.04 3912.89 4105.79 4163.26 4187.35

Porumb tone 908.66 866.67 1067.81 1072.25 960.69 993.18

Orez tone 141.72 139.56 141.97 137.71 146.03 139.27

Ovaz tone - 0.33 0.71 - - 1.52

Secara tone 10.12 12.56 12.24 10.04 13.80 9.58

 Consumul cumulativ
    Se poate observa ca in perioada analizata au loc fluctuatii destul de mari, chiar si pentru ani consecutivi, acestea
putandu-se datora schimbarilor climatice aparute de la un an la altul, anul 2002 reprezentand apogeul perioadei,
fiind imediat urmat de un declin puternic.

Export cereale si preparare pe baza de cereale

Anul 2000 2001 2002 2003 2004
Valoare(mil euro) 43 86 96 38 67

Consumul mediu anual

Anul 2000 2001 2002 2003 2004

Echiv boabe 219,7 221,2 225 215 219,8
(kg/loc)
Echiv faina 165,8 166,9 169,8 162,2 166,2
(kg/loc)

    In perioada de timp analizata modificarile de la un an la altul sunt minime, lucru perfect explicabil deoarece in
aceeasi perioada de timp populatia a suferit la randul ei niste modificari foarte mici, iar acestea reprezinta hrana de
stricta necesitate (materie prima pentru mancarea de baza a populatiei), consumul fiind foarte putin influentat de
orice fel de schimbari, deoarece indiferent de venit toata lumea trebuie sa aibe asigurat minimul de hrana.
Consumul individual

      
       Grau
   Cum s-a afirmat mai sus, dat fiind ca graul
este un produs de stricta necesitate in
alimentatie, cererea (consumul) pentru
acesta ramane relativ constanta la
modificarea diferitilor factori de influenta,
in toti cei 6 ani consumul crescand doar cu Destinatie UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005
16%.
Consum tone 3.602,82 3.656,04 3.912,89 4.105,79 4.163,26 4.187,35
   Referindu-ne la export variatia acestuia
se poate trage de la modificarea productiei Export tone 121,8 416,29 280,39 39,2 54,18 288,62
totale, dat fiind ca partea de consum sufera
mici schimbari, cel mai important factor
care poate influenta productia fiind
vremea. 
  
    Porumb
   Porumbul, ca si graul este un produs de stricta necesitate, prin aceasta se explica faptul ca are
.
o cerere foarte putin elastica, cum bine se poate observa din tabel. Diferentele de la sectiunea
export pot fi explicate prin diferentele de productivitate de la un an la altul, tot datorita
conditiilor meteorologice.

Destinatie UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Consum tone 908,66 866,67 1.067,81 1.072,25 960,69 933,18
Export tone 168,69 43,88 214,89 117,37 346,16 447,56

  
     Orez
   Ca si la culturile precedente acelesi concluzii pot fi trase si in acest caz referitore la evolutia,
mai bine zis relativ constanta, a consumului si fluctuatiile exportului.
Destinatie UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Consum tone 141,72   139,56 141,97 137,71 146,03 139,27
Export tone 2,18 1,05 0,64 0,28 0,26 0,62
      Ovaz
    Desi nu se poate trage o concluzie exacta datorata lipsei de date se poate observa atat un consum cat si o cerere
.
relativ fluctuanta, dar si un export ce depaseste consumul.
      La consumul intern se poate observa o tendinta crescatoare, ceea ce poate indica o posibila crestere a utilizarii
acestui produs in alimentatia animalelor domestice, aceasta fiind principala utilizare. Se foloseste si in alimentatia
omului, dar nu este considerat un produs de stricta necesitate, cum este graul pentru paine, ci este considerat un
supliment. Se poate observa o crestere de aproape 5 ori intr-un interval de 4 ani.
      Referitor la export o modificare importanta se observa intre anii 2004 si 2005, o crestere de aproape 300 ori. 
Destinatie UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Consum tone 0,33 0,71 1,52
Export tone 1 0,01 2,71

      Secara
    Si consumul national de secara prezinta modificari notabile de la an la an, cele mai impresionante fiind intre 2003-
2005 (+37% respectiv -30%). Totusi piata nu prezinta socuri, 2004 putand fi considerat apogeul perioadei. La export
lucrurile stau mai putin bine deoarece se observa o scadere continua a exportului, ajungandu-se in final la 1% din
valoarea initiala prezentata in tabel. 
Destinatie UM 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Consum tone 10,12 12,56 12,24 10,04 13,8 9,58
Export tone 1,02 0,52 0,26 0 0,01 0.,01
 Concluzie
      În general, productia de cereale este corelata cu suprafata însamântata , însa , uneori apar
paradoxuri, unde deşi suprafata cultivata este mare, productia este mica. De la an la an,
agricultorii şi specialiştii din agricultura se confrunta cu variate probleme, de cele mai multe ori
fiind imposibil sa fac fata unor situatii dificile care pot interveni. Explicatiile sunt multiple: fie
sunt legate de aspectele meteorologice (inundatii repetate sau seceta prelungita; temperaturi
ridicate sau foarte scazute), fie de aparitia diferitelor boli şi daunatori. Ca urmare, concluzia pe
care o putem desprinde din cele mentionate mai sus este ca productia de cereale obtinuta nu
este întotdeauna determinata de suprafata cultivata : pot interveni situatii când, deşi sunt
însamântate suprafete mari, nu se înregistreaza şi un record al productiilor obtinute. 
      Astfel incertitudinea şi riscul în agricultura sunt des întâlnite, determinând instabilitatea şi
pierderi însemnate ale productiei. Aparitia riscurilor, indiferent de natura acestora, este
inevitabil atât în ceea ce priveşte productia urmarita a se realiza în decursul unei perioade bine
definite, cât şi în ceea ce priveşte comercializarea produselor agroalimentare. Putem aminti
aici aşa numitul „risc fizic” care se întâlneşte în situatia distrugerii sau deteriorarii produselor
ca urmare a factorilor mentionati mai sus, şi binecunoscutul „risc al pietei”, survenit în
urmadiverselor modificari a „valorii produselor între procesul de productie şi cel de consum”.
 Bibliografie
    https://www.scribd.com/document/126412408/Piata-
Cerealelor-in-Romania