Descoperirea constă în a

vedea ceea ce au văzut

toți și a gândi ceia ce n-a
gândit nimeni.

Albert von Szent-Gyorgyi

1
 Microbiologia
ca obiect.
Sistematica, nomenclatura
bacteriilor.
Ultrastructura
microorganismelor
2
MICROBIOLOGIA

• (miros-mic, bios-viață, logos-

vorbire) este știința care
studiază forma, structura
(morfologia), genetica,
procesele metabolice din
organismele microscopice și
submicroscopice;
DOMENIILE DE UTILIZARE
A MICROBIOLOGIEI

• MEDICINA, - microbiologie medicală;

• AGRICULTURA - microbiologie
agrară;
• ALIMENTAȚIE - microbiologie
industrială;
• BIOTEHNOLOGIE – inginerie
genetică;
• ZOOTEHNIE - microbiologie
veterinară;
• COSMOS – microbiologie cosmică;
• ECOLOGIE – microbiologie sanitară.
4
 MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
De la microbiologie au derivat o serie de
discipline ştiinţifice independente :

• BACTERIOLOGIA - se ocupa cu
studiul bacteriilor;
• MICOLOGIA - se ocupa cu studiul
ciupercilor microscopice si
macroscopice;
• VIRUSOLOGIA - se ocupa cu studiul
virusurilor;
• PARAZITOLOGIA - se ocupa cu
studiul parazitismului si organismelor
parazite;
5
 MICROBIOLOGIE MEDICALĂ

• IMUNOLOGIA - studiază sistemul

mecanismelor de apărare al
organismelor, care le protejează fata
de o eventuala infecţie si/sau de orice
substanţa străina care pătrunde in
interiorul lor.
• MICROBIOLOGIA SĂNĂTĂŢII
PUBLICE SI EPIDEMIOLOGICE - are
ca scop monitorizarea si controlul
răspândirii bolilor in comunităţi;

6
 SARCINILE
MICROBIOLOGIEI
MEDICALE
• constau din studierea agenţilor
patogeni ai bolilor infecţioase şi a
florei normale a omului, a patogeniei
bolilor cauzate de ei, elaborarea şi
perfecţionarea metodelor de
diagnostic, precum şi a preparatelor
biologice utilizate pentru
diagnosticul şi tratamentul bolilor
infecţioase.
7
Procariota @
Eucariota

8
Asemănări între
celule

9
 Sistematica,
nomenclatura
microorganismelor

10
 TAXONOMIA

• TAXONOMIA se ocupă cu studiul

clasificării, nomenclaturii și identificării
organismelor vii.
• CARL VON LINNE, un botanist suedez, a
fost cel care si-a dat seama de importanța
existentei unui sistem de recunoaștere și
definire a proprietaț ilor organismelor,
stabilind reguli fundamentale pentru
categoriile taxonomice sau taxoni.

11
• CLASIFICAREA este aranjarea
ordonată a organismelor în grupe,
preferabil într-un sistem bazat pe
relații evolutive.
• NOMENCLATURA este procesul
de desemnare a numelor pentru
diferitele ranguri taxonomice ale
fiecărei specii de microorganisme.
• IDENTIFICAREA este procesul
de descoperire si înregistrare a
trăsaturilor organismelor, astfel
încât ele sa poată fi introduse
într-o schema taxonomica globală.
12
 NIVELE DE CLASIFICARE

Micrococaceae
Staphylococcus 13

Staphylococcus aureus
 MORFOLOGIA
MICROORGANISMELOR

REGN PROCARIOTA

14
15
 COCII
mono coci stafilococi
 BACTERII
CILINDRICE (bacterii
propriu zise)

17
 BACTERII
SPIRALATE

Spirocheți

18
BACTERII FILAMENTOASE

19
 Ultrastructura
microorganismelor

20
. STRUCTURILE OBLIGATORII
ALE CELULEI BACTERIENE

• Obligatorii (prezente la toate speciile

bacteriene) si sunt reprezentate de:
 ANVELOPA cu cele trei straturi:
• STRAT MUCOZITAR
• PERETE CELULAR
• MEMBRANA CITOPLASMATICA

 CITOPLASMA,
 NUCLEOID (echivalent nuclear);
 PLAZMIDE
 RIBOZOMI

21
22
ANVELOPA celulei constă din cele trei
straturi:

• 1. Strat
mucozitar
• Strat extern
• Rol de protecție
• Generează capsula
în condiții
nefavorabile

23
 PERETE CELULAR
• Asigură forma;
• Rigid, asigură protecția
bacteriei;
• Permeabilitate selectivă;
• Evacuarea produselor
metabolice;
• Reglează presiunea osmotică
constantă;
• Sediul antigenilor, factorilor de
patogenitate;
24
BACTERII GRAM
POZITIVE (+)

•Bacteriile Gram-pozitive au
un perete gros, alcătuit, din
strat rigid de peptidoglicani,
acid teichoic, lipidoproteide.

•Conferă bacteriilor Gram-

pozitive sensibilitate la
lizozim şi la penicilină.

•Se colorează în albastru

violet.
25
BACTERII GRAM NEGATIVE (-)
•Bacteriile Gram-negative
au un perete subţire ;
•peptidoglicani (până la
20%)
•Lipsite de acid teichoic.
•Lipidoproteide 25 %
•Exterior un strat complex
numit membrană externă.
• Membrana externă
conţine antigenul O
•Se colorează în roz, roșu

26
 Denumiți și diferențiați peretele
celular a bacteriilor conform colorației
după Gram.

27
INGINERIA GENETICĂ

•PROTOPLAŞTII
sunt forme
bacteriene lipsite de
perete artificial.

•SFEROPLAŞTII -
create artificial
prin îndepărtarea
parţială a peretelui.

28
 MEMBRANA
CITOPLASMATICĂ

•Reprezintă bariera dintre interiorul

şi exteriorul celulei.
•Permeabilitate selectivă.
•Sistemul de transport electronic.
•Sediul respiraţiei bacteriene.
•Sediul permeazelor.
•Generează mezozomii.
29
MEZOZOMII

 Sunt invaginări
complexe ale
membranei
citoplasmatice.
 Pot avea formă
veziculară,
tubulară sau
lamelară.
 Participă în
diviziunea
nucleoidului
30
CITOPLASMA

• Citoplasma este un
sistem coloidal dens,
omogen ce conţine
proteine, enzime, lipide,
săruri minerale,
pigmenţi, glucide,
vitamine.
• Citoplasmă celulei
tinere are un aspect
omogen, iar a celulei
bătrâne are un aspect
vacuolar.
31
 RIBOZOMI

 Sunt structuri
complexe compuse
din ARN şi
proteine.
 Au un diametru
de aproximativ 20
nm.
 Funcţia
ribozomilor este
de sinteză a
proteinelor.

32
NUCLEOID

 ADN-ul dublu
catenar , circular
este concentrat în
citoplasmă sub
forma unui
NUCLEOID.
 Diametru de 20Å
 ADN-ul -
şi o lungime de l
păstrează și
mm, numit
transmite
cromozom haploid.
informația
genetic ereditară.
33
PLASMIDE
 În citoplasmă
există ADN
extracromozomi
al
structuri numite
plasmide.
 Plasmidele conţin
în general gene
implicate în
rezistenţa la
antibiotice
(factorul R)
34
STRUCTURILE FACULTATIVE ALE
CELULEI BACTERIENE

• Spori
• Capsula,
• Flagelii, cili
• pilii , fimbrii
• sunt structuri
ce se găsesc în
afara învelişului
bacterian
35
 SPORUL (spoara)
• Inactiv metabolic.
•Conținut scăzut de apă liberă, (până
la 10%) de calciu.
•Rezistent la temperaturi şi pH
extreme.
•În condiții favorabile sporul
germinează, dezvoltându-se forma
vegetativă.
•Forma sporului (sferică, ovală) şi
poziția în celulă (centrală, sub terminală,
terminală) sunt caractere utile în
identificarea bacteriilor.
•Colorația Aujeskhi (Ojeșco) 36
CAPSULA  
•Este o microcapsula, material
polizaharidic, în jurul
structură
peretelui celular (până
accesorie, cu o
la 0,2 mm grosime).
consistență
gelatinoasă,
vascoasă, care macrocapsula, o
acoperă complet structură omogenă,
celula bacteriană. aderentă de celulă, mai
  groasă de 0,2 mm, 
37
Capsula lipicioasă a
bacteriei

38
FLAGELI, CILI
• Reprezintă un organ
de locomoție.
• Lungimea lor depăşeşte
lungimea celulei
bacteriene.
• Flagelii pornesc de la
corpusculul bazali spre
suprafață.
• Flagelul compus de
proteină, numită
flagelină fiind o proteină
contractilă, antigenică.
• Diferă după numărul și
amplasarea flagelilor. 39
40
Monotrichous Lophotrichous

Amphitrichous Peritrichous 41
PILI sau FIMBRII
• Sunt fibre proteice ce
acoperă complet suprafaţa
bacteriilor Gram - negative.
• Pilii sunt de două feluri:
comuni şi sexuali.
• Pilii comuni numiți fimbrii,
rol de aderență, intervin în
patogenitate.
• Pili sexuali implicați în
conjugarea materialului
genetic, mecanismele de
variabilitate genetica. 42
 Întrebare: Determinați ce
particularități ale microorganismelor
sunt reprezentate?

43
Multumesc pentru atenție

44
Succes în studierea
microbiologiei
45
46