Capitolul 5

UVRAJE ALE AMENAJĂRILOR

HIDROELECTRICE
O amenajare hidroelectrică se realizează cu ajutorul următoarelor
obiecte hidrotehnice (sau uvraje):

- barajul de derivaţie sau acumulare, prevăzut cu descărcător de

ape mari şi cu golire de fund;
- priza de apă situată în corpul barajului sau pe versanţi;
- aducţiunea, în care curgerea se poate face sub presiune (galerii
sau conducte) sau cu nivel liber (canale sau galerii);
- castelul de echilibru (în cazul aducţiunilor sub presiune) sau
camera de încărcare (în cazul canalelor);
- casa vanelor;
- conducta sau galeria forţată;
- clădirea centralei;
- canalul sau galeria de fugă.
 5.1. BARAJELE AMENAJĂRILOR HIDROELECTRICE

• Baraj = construcţie hidrotehnică, situată transversal

cursului de apă, care are rolul de a ridica şi controla
nivelul apei în bieful amonte sau de a realiza acumularea
unui anumit volum de apă în acest bief.
Clasificarea barajelor

a) după scopul urmărit există:

- baraje de acumulare, de mare înălţime (Bicaz, Vidraru-Argeş, Mărişelu-
Someş, Vidra-Lotru, etc.);
- baraje de retenţie (de derivaţie), de mică înălţime (Oieşti, Vaduri, Piatra
Neamţ, etc.).

b) după structura barajului există:

- baraje fixe;
- baraje mobile.
c) după materialul din care sunt executate există :
- baraje din lemn, de înălţime redusă, folosite în general în silvicultură şi pentru
plutărit;
- baraje din pământ;
- baraje din anrocamente şi din zidărie uscată (piatră fără lianţi );
- baraje din zidărie de piatră ( cu lianţi);
- baraje din beton sau beton armat;
- baraje metalice fixe sau mobile ( stăvilare).

d) după modul în care barajele preiau diversele solicitări şi le transmit

terenului de fundaţie există:
- baraje de greutate;
- baraje arcuite;
- baraje evidate şi cu contraforţi;
- baraje descompuse (pile şi plăci, pile şi cupole, arce multiple etc.).

e) după modul de descărcare a apelor mari, din bieful amonte în cel aval,
există:
- baraje deversoare;
- baraje nedeversoare.
 Rolul funcţional al barajelor

Indiferent de tipul barajului acesta trebuie să răspundă în condiţii optime unor

necesităţi funcţionale şi anume:
- să realizeze cu minimum de cheltuieli condiţiile de nivel şi volum de apă dorite
de beneficiar;
- să permită transmiterea din amonte în aval, în condiţii de siguranţă, a debitelor
maxime din perioadele de ape mari; aceasta se realizează cu ajutorul unor
construcţii special prevăzute în acest scop şi denumite descărcători de
ape mari sau deversoare;
- să preia şi să transmită terenului de fundaţie sarcinile permanente şi
accidentale, în condiţii de siguranţă a stabilităţii construcţiei;
- să asigure golirea, într-un timp relativ scurt, a lacului de acumulare pentru
necesităţi de revizie sau reparaţii;
- să asigure stabilitatea construcţiei în cele mai defavorabile ipoteze de
funcţionare;
- să asigure impermeabilizarea cât mai bună a terenului de fundaţie şi a chiuvetei
lacului, pentru a nu se produce pierderi de apă din lac;
- să asigure funcţionarea normală, în orice moment, a tuturor echipamentelor
hidromecanice cu care este dotat barajul.
 Alegerea amplasamentului barajelor
Condiţii topografice şi morfologice. Alegerea
amplasamentului se face, pe hărţi topografice cu
curbe de nivel, astfel încât capacitatea acumulării
realizate să fie cât mai mare posibil la o înălţime
dată a barajului. Se aleg acele amplasamente
unde liniile de nivel arată o îngustare a albiei
râului.
Condiţii geologice. Aceste condiţii joacă un rol deosebit în alegerea amplasamentului
barajului, având în vedere, că din punct de vedere statistic, cele mai multe avarii s-au
produs datorită cunoaşterii insuficiente a datelor geologice de bază. Condiţiile
geologice se referă la rezistenţa mecanică a rocii de fundaţie, omogenitatea şi
permeabilitatea redusă a acesteia.

Condiţii hidrologice. Amplasamentul pentru realizarea unui baraj se alege astfel încât
el să fie favorabil din punct de vedere al debitului de apă şi al debitului solid. Cu cât
debitul de apă captat în lac este mai mare şi cel solid este mai mic, cu atât
amplasamentul este mai favorabil.

Condiţii geografice. Realizarea unui baraj şi a lacului de acumulare aferent presupune

inundarea în amonte a unor importante suprafeţe de teren agricol, aşezări omeneşti,
zone industriale, drumuri, şosele, căi ferate, etc. Aceasta impune alegerea în anumite
limite a nivelului retenţiei normale şi nivelului maxim excepţional, realizat la debite
maxime.
 Principalele tipuri de baraje
Barajele de greutate
Barajele de greutate sunt construcţii masive din beton armat care transmit terenului
de fundaţie sarcinile preluate din diversele încărcări cu ajutorul greutăţii proprii.
Stabilitatea acestor baraje la răsturnare şi alunecare se asigură prin masa lor şi prin
forţele de frecare care iau naştere între baraj şi terenul de fundaţie, forţe care sunt
direct proporţionale cu greutatea barajului.
Elemente componente:
1 - corpul barajului;
2 - talpa fundaţiei;
3/4 - paramentul amonte/aval;
5/6 - piciorul amonte/aval;
7 - coronamentul barajului ;
8 – plot ; 9 – rost.
Avantaje: se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă;
pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; execuţia lor este simplă, nu necesită
o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; pot fi executate şi în
zone cu condiţii climatice grele; pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca
baraje nedeversoare; exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă.

Dezavantaje: necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură

capacitatea de rezistenţă a betonului; coeficienţi de siguranţă reduşi; consumuri mari de
ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; posibilitatea pierderii
caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate.
 Baraje cu rosturi lărgite şi barajele evidate
Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd
goluri. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi
se numeşte coeficient de evidare.
La barajele cu rosturi lărgite α = 0,1 - 0,3.
La barajele evidate α = 0,3 - 0,7
Avantaje: reducerea subpresiunilor pe talpa de
fundaţie, datorită acţiunii drenante a golurilor; mărirea
stabilităţii la alunecare, datorită reducerii efortului de
subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de
roca cuprinsă în interiorul golurilor; evacuarea mai
uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de
hidratare şi în timpul prizei betonului; supravegherea
mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai
comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul
central al barajului; folosirea mai eficientă a capacităţii
de rezistenţă a betonului; economia de beton, care
poate merge până la 40-45%.
Dezavantaje : încărcări mai mari transmise terenului
de fundaţie; volumul mare de cofraje şi manoperă mai
pretenţioasă, care măresc costul lucrării; dozaj mai
mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de
armătură; imposibilitatea folosirii unui grad de
mecanizare similar celui de la barajele de greutate.
 Baraje descompuse (cu contraforţi)
Sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie
de diferite forme (plăci, bolţi, cupole, etc), care
preiau presiunea apei şi din contraforţi, pe care
se reazemă elementele de retenţie şi care
transmit sarcina terenului de fundaţie.
După forma elementelor de retenţie există:
- barajele cu contraforţi ciupercă;
- barajele cu elemente de retenţie sub formă
de plăci plane (baraje în pile şi plăci);
- barajele cu elemente de retenţie sub formă
de arce (baraje cu arce multiple);
- barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau
cupole.
Barajele descompuse se execută în general în
văi al căror raport între deschidere şi înălţime
este mai mare de 3,5 - 4,0. Eforturile transmise
terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de
două sau trei ori mai mari decât cele de la
barajele de greutate.
Avantaj: pot prelua deformaţii şi tasări diferite
fiind alcătuite din elemente independente,
putând fi construite în zone cu seismicitate
deosebită.
 Baraje arcuite

Barajele arcuite (în arc) sunt barajele la

care presiunea hidrostatică a apei
(principala încărcare) este preluată de
către o membrană din beton, de
grosime variabilă, curbată atât în plan
orizontal, cât şi în plan vertical, şi care
lucrează ca o structură complexă în
spaţiu.

După modul de transmitere a eforturilor, provenite din diverse încărcări, către

terenul de fundaţie, există:
- baraje de greutate în arc, construite în văi mai deschise, la care sarcinile sunt
preluate în cea mai mare parte de console (care sunt elemente mai rigide); la
aceste tipuri de baraje, raportul dintre deschiderea văii la cota coronamentului L şi
înălţimea barajului H, este cuprinsă între L/H = 1,5 - 3,5;
-barajele în arc pur (L/H < 2), realizate de obicei în văi înguste şi adânci (chei), la
care sarcinile sunt preluate în cea mai mare parte de către arce (elemente mai
rigide decât consolele).
 Baraje din materiale locale

Barajele din materiale locale se

caracterizează prin simplitatea
construcţiei şi prin costul relativ redus.
Aceste baraje elimină transporturi şi
tehnologii costisitoare, nu folosesc
materiale deficitare şi reprezintă în
general soluţii optime din punct de
vedere tehnic şi economic.
Ele trebuie să îndeplinească două
condiţii esenţiale: să fie construcţii
stabile şi să fie cât mai puţin
permeabile.

Baraje mobile

Barajele mobile sunt baraje de mică înălţime, formate din elemente fixe şi mobile,
care se construiesc în zonele de şes ale râurilor, cu scopul de a realiza înălţimea
necesară devierii apelor pe aducţiunile ce duc apa la folosinţe (centrală
hidroelectrică, alimentarea cu apă a unei zone industriale sau a unei aşezări
omeneşti, irigaţii etc.). sunt fomate din elemente fixe (radier, pile, culee) şi din
elemente mobile (stavile).