Riscul Ambalajului De

Plastic
Plasticul care Pentru
ne inundează. Sănătate
Riscul ambalajului de plastic pentru
sănătate

Bîrcă Valeria, grupa 441

 Poluarea
Poluarea are loc atunci când chimicalele, gazele, fumul sau alte materiale
dăunătoare sunt introduse în mediul înconjurător și il distrug.
Poluarea poate fi provocată de multe lucruri, cum ar fi arderea
combustibililor fosili.
Recent a crescut preocuparea față de răul pe care plasticul îl produce
mediului inconjurător.

Vocabular
Combustibili fosili: cărbune,petrol
si gaze folosite pentru alimentarea
fabricilor, a masinilor si a caselor.
 Unde se găsește plasticul?
Plasticul are utilizări multiple și se produce ieftin, find astfel folosit la fabricarea multor obiecte.
Este foarte ușor să îți dai seama dacà unele obiecte sunt fabricate din plastic, cum ar fi sticlele de
băut sau pungile de cumpărături.

Totusi, plasticul se poate găsi în unele locuri surprinzătoare:

• unele șampoane, lotiuni de curätare a feței și paste de dinți contin plastic;
• Haine din materiale precum nylonul, poliesterul au la bază plasticul;
• Exteriorul mingilor de golf și de tens este fäcut la fel din plastic.
 De ce plasticul dăunează mediului?
Cea mai mare problemă a plasticului este că îi ia destul de mult timp să se
descompună. O sticlă de băut se descompune în circa 500 de ani.
Asta înseamnă că o sticlă scăpată în ocean sau pusă intr-o groapă de gunoi astăzi, ar
putea să fie acolo și în anul 2522!

Plasticul conține toxine care sunt dăunătoare

vietuitoarelor. 22
 De ce plasticul dăunează oceanelor?
Vietățile marine se pot bloca în pungi de plastic sau în inele ce țin sticlele de băut
grupate în baxuri. Acestea pot muri sufocate, de foame(pentru că nu pot mânca) sau
nu pot scăpa de prădători. Uneori țestoasele confundă pungile de plastic cu meduzele
și le mănâncă. Acest lucru le cauzeazà probleme interne și pot muri.

S-a descoperit că aproximativ 70% din țestoasele marine au consumat plastic.

Stiai că...
Se crede că pânà in anul 2050 in oceane va
exista mai mult plastic decât pesti.
99% din päsárile marine au mâncat deja
plastic.
 Coșul de gunoi marin
Un coș de gunoi marin
este un coș de gunoi care
plutește. El atrage apa și
gunoiul de la suprafața
acesteia. Gunoiul intra
într-o pungà specială și
ràmâne blocat. Coșul are
o pompă care evacuează
apa înapoi în mare.
La intervale regulate de
timp, cosul de gunoi este
golit, iar gunoiul poate fi
reciclat.
 Sticlele de apă refolosibile
Oamenii încearcă să reducà cantitatea de
plastic pe care o folosesc. Un mod ușor de
a face asta este utilizarea sticlelor de apă
refolosibile in locul celor de unică
folosință.
Unele magazine permit acum clientilor
să-și umple astfel de sticle gratis.
 Pahare refolosibile

În prezent, este foarte popular să comanzi

băuturi calde la cafenele. La prima vedere,
paharele de carton pot pärea prietenoase cu
natura. Totusi, capacele sunt de plastic, iar
stratul interior al acestor pahare este dintr-un tip
de plastic greu de reciclat. Doar în Marea
Britanie în fiecare an sunt aruncate 2,5 miliarde
de astfel de pahare.
Ele ajung la gropile de gunoi.

Pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme oamenii sunt încurajați să iși ia proprile
cani refolosibile la cafenele atunci când doresc să ia o băutură fierbinte la pachet. Unele
cafenele chiar oferă clienților o reducere dacà aceștia folosesc proprile căni.
Interzicerea paielor din plastic
500 de milioane de paie din plastic sunt
folosite în fiecare zi. Suficiente pentru a
umple un stadion sportiv de nouă ori! Fiind
atât de mici, sunt dificil de reciclat, așa că
majoritatea ajung la groapa de gunoi.

În prezent există o campanie pentru

interzicerea paielor din plastic.
Magazinele sunt incurajate să ofere paie din
carton reciclabile. De asemenea, clientii pot
refuza paiele din plastic sau iși pot aduce
unele refolosibile.
 Micro-mărgelele
Multe produse de toaletă precum paste de dinți,
sampoane și creme exfoliante contineau odinioară
micro-mărgele. Acestea sunt bucăți foarte mici de
plastic, aproape prea mici pentru a fi văzute.
Ele erau spălate, ajungeau in canalizári și, mai
departe, in lacuri, râuri și mări. Aceste mici particule
de plastic sunt toxice pentru vietăți.

În ianuarie 2018, în Mare Britanie s-a interzis

folosirea micro-mărgelelor in produsele cosmetice.
Unele campanii de mediu susțin că acest lucru nu este
suficient deoarece micro-mărgelele sunt incă permise
în alte tipuri de produse.
 Atacul asupra pungilor de plastic

Pungile de plastic dăunează mediului în multe feluri.

Atât animalele sălbatice marine, cât și cele terestre pot
mânca aceste pungi, cauzându-le probleme interne. Pungile
pot înfunda canalizări și pot provoca inundații.
Deasemenea, pot provoca și o poluare vizuală.

Din 1 ianuarie 2019, in România s-a interzis vinderea pungilor

subțiri de plastic. Astfel, clientii sunt incurajati fie să cumpere
pungi din plastic biodegradabil, fie plase refolosibile din iută
sau pânză.
 Plasticul dăunează ORGANISMULUI

În timp ce ecologiștii au declarat război pungilor din plastic și a fost adoptată chiar o lege care
limitează folosirea lor, puțini sunt cei care cunosc riscurile utilizării recipientelor și ambalajele din
plastic în care sunt păstrate băuturile şi alimentele. Cercetătorii au demonstrat că hrana
consumată din astfel de ambalaje provoacă boli gastrointestinale sau hormonale.

Magazinele din întreaga lume abundă de ambalaje din plastic. Există şapte tipuri de plastic şi e
obligatorie indicarea tipului folosit. Totuşi, doar unele produse de import respectă legislaţia.

Cel mai toxic ambalaj este cel moale, în care se păstrează de regula, produsele lactate. Dacă sunt
depozitate necorespunzător, la temperaturi ridicate sau direct sub soare, alimentele se contaminează cu
substanţe nocive din ambalaj chiar şi în mai puţin de 24 de ore de la producere.

"Cel mai bine ar fi să evităm aceste tipuri de ambalaj"

Moldovenii nu sunt îngrijoraţi şi tratează cu inconştienţă pericolul care îl poate provoca
plasticul:

Răspunsurile Moldovenilor la întrebările jurnaliștilor

"- Ştiţi că acest pahar din hârtie este toxic pentru organism?
- Da, am citit, dar asta e, ce să facem dacă altă alternativă nu avem?".
"- Procuraţi alimente din plastic? - Da, pentru că asta e situaţia". 

Un studiu efectuat în Germania a demonstrat

că 97 la sută dintre copii erau contaminaţi cu plastic. 
Experţii susţin că pe lângă plasticul ingerat din
alimente, ne contaminăm cu particule toxice şi din
aer, unde există compuşi toxici rezultaţi din arderea
deşeurilor de plastic. Săptămânal înghițim cinci
grame de plastic, echivalentul a două păhărele de
unică folosinţă.