Terra – Elemente de geografie umană.

Europa
-Europa – identitate geografică-

Mareele și fulgerele vulcanice

1
 CUPRINS

1. INFORMAȚII GENERALE RELEVANTE CU PRIVIRE LA

MAREE....................................................................................................................3
2. FORMAREA
MAREELOR...........................................................................................................................................................................................4
3. TIPURI DE
MAREE.......................................................................................................................................................................................................5
4. CAZURI SPECIALE DE
MAREE...............................................................................................................................................................................6
5. FULGERELE
VULCANICE.........................................................................................................................................................................................7
6.
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................................................................................9

2
1. INFORMAȚII GENERALE RELEVANTE CU PRIVIRE LA MAREE

Mareele reprezintă un fenomen fizic ce constă în variaţia periodică a nivelului oceanelor ca

urmare a efectelor combinate a mai mulţi factori:

Forţa de atracţie gravitaţională

exercitată de Lună asupra
Pământului;
Forţa centrifugă produsă de
rotaţia ansambului Pământ-Lună Forţa de atracţie gravitaţională
în jurul centrului de greutate; exercitată de Soare asupra Forţa centrifugă produsă de
Pământului; rotaţia ansambului Pământ-
Soare în jurul centrului de
greutate;
Mişcarea Lunii pe orbită în jurul
Pământului (fazele Lunii);

Mişcarea Pământului pe orbită în Fenomenul de creștere a nivelului apei

jurul Soarelui; în timpul mareei este cunoscut sub
denumirea de flux, iar cel de scădere
Configuraţia geomorfologică a sub denumirea de reflux.
diferitelor zone de la suprafaţa
Pământului. 3
2. FORMAREA MAREELOR

Ansamblul Pământ-Lună

1. Pământul şi Luna
formează un ansamblu
gravitaţional ce se roteşte în
jurul unui centru de masă
comun aflat la 1700 km sub
scoarţa terestră (imaginaţi-
vă două sfere metalice, una
mai mare şi una mai mică
ale căror centre sunt fixate
rigid pe o bară, sfere ce se
rotesc împreună cu bara în
Fig. 1, 2 - Ansamblul gravitațional Pământ-Lună
jurul unui punct comun de Sursa: https://despretot.info/
masă aflat în sfera mai
mare, dar nu în centrul
acesteia) - figura 1

Ca urmare a acestei mişcări de rotaţie, Luna descrie în jurul Pământului  o

orbită eliptică al cărei plan formeză cu planul ecuatorial al Pământului un
unghi de declinaţie ce variază  între ± 18,5 º şi ± 28,5º într-o perioadă de 18,6 ani
(perioadă nodală) (figura 2). Luna exercită asupra fiecărui punct de
pe Pământ o forţă de atracţie gravitaţională (cu verde în fig. 1) ce este invers
proporţională cu pătratul distanţei dintre acel punct şi Lună (forţa
gravitaţională scade pe măsură ce distanţa creşte).
Rotaţia ansamblului Pământ-Lună în jurul centrului de masă comun, produce o forţă centrifugă paralelă cu axa Lună – Pământ,
 îndreptată de la Lună spre Pământ (cu roşu în fig. 1) ce are o valoare constantă în orice punct de pe suprafaţa Pământului. În
centrul Pământului, forţa gravitaţională exercitată de Lună are aceeaşi valoare cu forţa centrifugă (cele două forţe se
anulează) ajungându-se astfel la echilibrul ansamblului Pământ-Lună. Din acest motiv, în fiecare punct de pe suprafaţa
Pământului se exercită două forţe – fig.1 : forţa gravitaţională exercitată de Lună – sensul ei fiind de la Pământ la Lună şi forţa
centrifugă îndreptată invers, de la Lună la Pământ.

În cazul nostru, rezultanta

acestor două forţe creează forţa
mareică (cu albastru în fig. 1). Pe
partea Pământului aflată mai
aproape de Lună, forţa
gravitaţională are o valoare mai
mare decât forţa centrifugă,
astfel încât rezultanta celor
două  va fi îndreptată
spre Lună. Pe partea cealălată
a Pământului, forţa centrifugă
va fi mai mare, rezultanta fiind
opusă Lunii – fig. 1. Apa, de o
parte şi de cealalaltă a
Pământului, tinde să se ridice
sub acţiunea rezultantei celor
două forţe,  producându-se Fig. 3 - Forța mareică
astfel mareea – fig. 3. Sursa: https://despretot.info/
5
 Ansamblul Pământ-Soare

Similar, Pământul şi Soarele se rotesc în jurul unui centru de masă comun aflat la 500 de km de centrul
Soarelui. Planul ecuatorial al Pământului formează cu orbita descrisă de acesta în jurul Soarelui un
unghi cuprins între + 23,5 º la solstiţiul de vară (21 iunie) şi –23,5 º la solstiţiul de iarnă (21 decembrie).
Datorită distanţei Soare – Pământ, forţa gravitaţională  exercitată de Soare asupra Pământului  este de
două ori mai mică decât cea exercitată de Lună.

Forţa centrifugă produsă de

rotaţia ansamblului Soare-
Pământ în jurul axei sale,
compensează forţa gravitaţională
exercitată de Soare asupra
Pământului, producându-se astfel
mareele solare, cu valori maxime
şi minime (flux şi reflux) la
jumătate faţă de cele produse de
Lună – fig 4.

Fig. 4 - Maree produse de ansamblul Soare-Pământ

Sursa: https://despretot.info/

6
 Ansamblul Lună-Pământ

În funcţie de poziţia Lunii pe orbită în raport cu Soarele (vezi Fazele Lunii),  mareele produse de cele
două corpuri cereşti se însumează sau se scad. Astfel, când avem Lună nouă sau Lună plină, mareea
produsă de Lună se însumează cu cea produsă de Soare, rezultând un nivel al fluxului mai mare decât
de obicei. Dacă Luna este în primul sau în ultimul pătrar,  mareele produse de cele două astre se scad,
rezultând un flux cu un nivel mai mic decât de obicei.

Mareele sunt influenţate şi de  poziţia Pământului pe orbita sa în jurul Soarelui.

La solstiţiu, atunci când declinaţia Pământ – Soare este maximă,  mareele au un
nivel mai mare decât de obicei.  Planul orbital al Lunii oscilează faţă de planul Astfel, valori maxime ale
orbital descris de Pământ în jurul Soarelui cu ± 5 º într-o perioadă de 18,6 ani. fluxului se înregistrează în
Dacă la solstiţiu, Luna orbitează în acelaşi plan în care orbitează şi Pământul în general în golfurile înguste
jurul Soarelui, atunci se înregistrează cel mai mare nivel al mareelor.
 şi în estuare. Valori mai
reduse sunt înregistrate pe
ţarmurile ce
nu prezintă
discontinuităţi.
Configuraţia geomorfologică a ţărmurilor determină
valorile minim şi maxime înregistrate pentru reflux şi flux.

7
 3. TIPURI DE MAREE

În funcţie de
Mareele pot fi: latitudine, mareele măsurate într-
un  punct aflat de la suprafaţa
Pământului, pot fi diurne sau
semidiurne. Datorită rotaţiei
Pământului în jurul axei proprii, pe
 timpul unei rotaţii complete, un
 punct de pe suprafaţa acestuia va
trece prin două zone de maxim şi
Diurne – 1 flux şi un reflux pe zi la un minim (latitudini mici apropiate de
ecuator) sau printr-o  zonă de
interval de 24 h şi 48 min; maxim şi una de minim –
 latitudini mari – fig. 5.

Semidiurne – 2 fluxuri şi două

refluxuri pe zi la un interval de 12 h şi
24 min;

Mixte – diurne şi semidiurne funcţie

de factorii ce influenţează formarea
mareelor.

Fig. 5 - Mareele diurne și semidiurne

Sursa: https://despretot.info/
 Mareele diurne se întâlnesc cu
precădere în Australia, Antartica şi
Pe perioada celor 24 de ore, Golful Mexic.
pentru  mareele semidiurne,
nivelul înregistrat al fluxului
şi al refluxului este în general
asimetric.

În funcţie de poziţia
Pământului pe orbita sa în Mareele semidiurne se întâlnesc în
Oceanul Indian şi în Oceanul
jurul Soarelui, mareele pot
Atlantic.
avea un caracter cu
precădere diurn (la solstiţii,
atunci când declinaţia este
maximă) şi semidiurn (la
echinox – atunci când
Soarele se află în planul
ecuatorial al Pământului.
Mareele mixte se întâlnesc cu
precădere în Oceanul Pacific.
4. CAZURI SPECIALE DE MAREE

Cel mai mare nivel al mareei – 17,3 m  se

înregistrează în Golful Fundy – Canada. Se
mai înregistrează maree foarte înalte în
Golful Ungava – Quebec – Canada – 9,7
m şi în Portul Bristol – Marea Britanie – 9 m.

Mareea care se produce datorită apariţiei În mările închise – Marea Neagră, Marea
simultane a eclipsei de Soare şi a super lun Baltică, Marea Mediterană, Marea Caspică,
ii se numesc super maree. nivelul mareei este foarte mic, de ordinul
centimetrilor.
 Fig. 6 - Curent de maree (Golful Fundy, Canada)
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_de_maree
În acest loc, se în
registrează cel m
ai puternic curen
de maree din lum t
e.
5. FULGERELE VULCANICE
Acest fenomen, a cărui existență
datează din 79 d.Hr., când
vulcanul Vezuviu era activ.
Pentru a înțelege că nu este o
coincidență recurentă faptul că o
furtună este poziționată brusc
deasupra capului, trebuie mai
întâi să înțelegeți natura
fulgerului. Este vorba despre o
descărcare electrostatică care
este generată din diferențialul de
potențial electric foarte mare
între două locuri. Adică, un
diferențial în puterea electrică a
doi nori este ceea ce ar genera
fulgere. Fulgerul este descărcarea
consecventă a distribuției
sarcinilor pozitive și
negative formează un câmp
electric suficient de mare.
În cazul erupțiilor vulcanice,
materialul expulzat este teoretic
neutru din punct de vedere
electric. Cenușă, nori, lavă etc. In
orice caz, ceea ce se întâmplă
este că acestea ies la temperaturi
foarte ridicate, lăsând particulele
să fie neutre și multe sunt
încărcate fie pozitiv, fie negativ.
Alții se încarcă pe parcurs, se
lovesc unul de celălalt și produc
electricitate statică. Pentru a
exista o rază, particulele trebuie
poziționate una într-o parte și
cealaltă în cealaltă. Acest lucru
se întâmplă în mod natural, cu
câmpul electromagnetic care este
generat. În cele din urmă, atunci
când sarcina este prea mare, ca
și în nori, este cauzată o
descărcare.
 Erupția Sinabung în nordul provincia Sumatra,
Indonezia, 29 februarie 2016. Situat în partea de nord
a insulei Sumatra, la 60 km sud-vest a orașului
Medan. Altitudine - 2460 de metri.

O altă fotografie Sinabung erupție la 14 octombrie

2014.
 BIBLIOGRAFIE

https://www.meteorologiaenred.com/ro/aparecen-rayos-erupciones-volcanicas.html
http://oceanclass.blogspot.com/2012/09/curs-7-mareele.html
https://www.slideshare.net/CatalinaAirimioaei/mareele-si-forta-gravitationala
https://ro.toaksgogreen.org/volcanic-lightning-how-does-it-happen-6225

16
17