CURS 3 – Biochimie

Șef lucr. Dr. Ing. Biolog Mirela Ahmadi

Structura biomoleculelor.
Legături chimice
 STRUCTURA ATOMICĂ A ELEMENTELOR ŞI
SISTEMUL PERIODIC
Tabelul periodic al elementelor, numit şi tabelul
periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă
tabelară 118 elemente chimice aranjate în funcţie de
proprietăţile fizice şi chimice ale acestora.
Structura învelişului
electronic al atomului
determină poziţia
elementului în sistemul

periodic!
Dimitri Ivanovici Mendeleev
 Valența → nr. grupei; nr. de straturi e- → nr. perioadei

• Coloanele verticale = grupe, conţin elemente cu

proprietăti fizice si chimice asemănătoare, care au
aceeaşi configuraţie electronică în stratul de
valenţă.
Numărul grupei → numărul electronilor de valenţă
= electronii de pe ultimul strat în curs de completare
• Rândurile orizontale = perioade, cuprinzând
elementele dintre două gaze rare succesive
Numărul perioadei → numărul de straturi electronice
perioada

Grupa, Valența
 Proprietăţile
elementelor

Neperiodice Periodice

Numar de ordine Fizice Chimice

Masa atomică Raze atomice Valenţa

Caracter metalic
Raze ionice
(electropozitiv)

Caracter
Energie de
nemetalic
ionizare
(electronegativ)
 Valenţa elementelor

– Elementele au tendinţa de a ajunge la configuraţia

celui mai apropiat gaz rar din sistemul periodic;
metalele cedează electronii de pe ultimul strat
(electronii de valenţă) => ioni pozitivi, iar
nemetalele acceptă electronii => ioni negativi.
– În cazul grupelor I- IV valenţa = cu nr grupei, iar de
la grupele V-VII valenţa se calculează ca fiind (8–n),
unde n este nr grupei.
– Elemente prezente în compuși organici: H–1, C–4,
N–3, O–2, S–2, halogenii (F, Cl, Br, I)–1
 LEGĂTURI
CHIMICE

ionice covalente metalice

polare nepolare coordinative

 Legătura covalentă
H . + H. H2

nepolară

dipol
Legătura covalentă + -
polară  
H - F
+
Legătura covalentă H
coordinativă O.+ H
+ H
O . H
H H
 Interacţii intermoleculare
legatura de hidrogen
Legătura de hidrogen
.
12
H

H
O ......... H
.
O ......... H
.
O
H
H

Legătura dipol-dipol

Legătura van der Waals

-moleculele nepolare (Cl2, O2, CH4) sau foarte puţin polare

(SO2, CO2)
 Reacţii chimice
– Stabilirea formulelor chimice pe baza valenţei

•scrierea separată a simbolurilor

m sau formulelor părţilor
X n unde m = valenta componente;
•notarea valenţelor;
n = indice •determinarea celui mai mic
multiplu comun;
m n •stabilirea numărului de atomi
Xn Ym sau radicali care participă la
compoziţia moleculei;
•scrierea formulei chimice.
 Exemple:

FeCl3, Ca3(PO4)2, Na2CO3

Valența elementelor în moleculă

NaCl  Na11+Cl11-

CaCl2  Ca12+Cl21- 2 x (-1) = -2

1 x +2 = +2

+2 + (-2) = 0
Legile chimiei
Reactantul este substanţa chimică iniţială, care participă la
reacţie, iar produsul de reacţie este substanţa rezultată în
urma desfăşurării reacţiei

Legea conservării masei substanţelor

Legea proporţiilor definite
Legea proporţiilor multiple
Legea proporţiilor echivalente
 Legea conservării masei substanţelor:
În natură nimic nu se pierde, nimic nu se creează, ci numai se
transformă – Lavoisier
"într-o reacţie chimică, suma maselor substanţelor chimice intrate este egală cu
suma maselor substanţelor chimice rezultate din acea reacţie"
Legea proporţiilor definite
În reacţiile chimice, substanţele se combină între ele în proporţii de masă
definite sau constante – Proust
Dacă unul din elemente se ia în exces, acesta va rămâne necombinat.

Legea proporţiilor multiple

Când două elemente chimice pot forma între ele mai multe combinaţii,
diferitele mase ale unui element care se combină cu aceeaşi masă a celuilalt
element, se găsesc între ele întotdeauna în raporturi de numere întregi şi
mici - Dalton
Legea proporţiilor echivalente
Substanţele simple sau compuse reacţionează între ele în cantităţi
proporţionale cu echivalenţii lor chimici – J.B. Richter