CURS 2 – Biochimie

Șef lucr. Dr. Ing. Biolog Mirela Ahmadi

Bioelemente și biomolecule
Examinarea activității
didactice

Forma de evaluare: (%)

Stabilirea Examen 60
notei
Teste intermediare 10
finale
lucrări practice

Examen lucrări 10
practice
Susţinere proiect 20
 Biochimie

– Biochimia = ştiinţa care studiază chimia vieţii;

– Abordează subiecte ca structura chimică a substanţelor din
care sunt formate organismele, interacţiunile între aceste
substanţe şi transformările metabolice pe care acestea le
suferă;
– Este un punct de plecare pentru înţelegerea fenomenelor
ce se studiază în cadrul altor discipline cum ar fi fiziologia,
fiziopatologia, genetica, nutriţia, farmacologia, reproducţia,
microbiologia, virusologia, etc.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
6
ȘI RECOMANDATĂ

– Lupea A.X. (2007) Biochimie - Fundamente I, Ed.

Academiei Române, Bucureşti
– Murray R.K., Granner D.K., Mayer P.A., Rodwell V.W.
(2003) Harper’s Illustrated Biochemistry, 26th edition,
McGraw-Hill Companies.
– Ryan J., Boards and Beyond: Biochemistry (2018) A
Companion Book to the Boards and Beyond Website.
CUPRINS
Cap 1 Bioelemente. Biomolecule.
Structura biomoleculelor.
Legaturi chimice.
Ioni anorganici.

Cap 2 Glucide.

Cap 3 Lipide

Cap 4 Protide

Cap 5 Acizi nucleici

 NOŢIUNI GENERALE DE CHIMIE
ANORGANICĂ

– ATOMUL → cea mai mică particulă care prin procedee

chimice obişnuite nu mai poate fi divizată, dar care participă
la reacţiile chimice.
– PARTICULE ELEMENTARE → electronul, protonul şi
neutronul
– Atomul este caracterizat de NUMĂRUL ATOMIC (Z) şi
NUMĂRUL DE MASĂ (A).
Z – nr.de protoni din nucleu
A- nr. de protoni+ nr. de neutroni din nucleu
– ÎNVELIŞUL ELECTRONIC → totalitatea electonilor care
gravitează în jurul nucleului
 Orbitali, straturi, substraturi
– Învelişul electronic este
format din straturi
electronice, iar un strat
poate avea > substraturi.
– Straturile electronice sunt
numerotate de la 1 la 7 sau
sunt notate cu literele:
K, L, M, N, O, P, Q.
– Mişcarea electronului în
jurul nucleului poate fi
comparată cu un nor
electronic, încărcat negativ
 Orbitali,
straturi,
substraturi

– Orbital atomic → zona din jurul nucleului în care

există probabilitatea maximă de a găsi electronul
– Mişcarea de spin → mişcarea pe care o efectuează
electronul în jurul axei sale
Mişcarea de spin → în sensul acelor de
ceasornic sau în sens invers
 TIPURI DE ORBITALI

4 tipuri de orbitali

Orbitali de tip s

Orbitali de tip p

Orbitali de tip d

Orbitali de tip f
Nivele de energie relativă a
orbitalilor electronici
 CONFIGURAŢIA ELECTRONICĂ A ATOMULUI
repartizarea electronilor pe straturi şi substraturi
Ordinea ocupării cu electroni
a straturilor şi substraturilor se
stabileşte ţinând cont de
următoarele reguli:
1. Electronul distinctiv tinde să ocupe în atom locul
vacant de energie minimă;
2. Într-un orbital nu pot exista decât maximum doi
electroni de spin opus (principiul lui Pauli);

3. Un orbital nu poate fi ocupat cu doi electroni decât

după ce toţi orbitalii substratului respectiv sunt ocupaţi
cu câte un electron (regula lui Hund).
 STRUCTURA ATOMICĂ A ELEMENTELOR ŞI
SISTEMUL PERIODIC
Tabelul periodic al elementelor, numit şi tabelul
periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă
tabelară 118 elemente chimice aranjate în funcţie de
proprietăţile fizice şi chimice ale acestora.
Structura învelişului
electronic al atomului
determină poziţia
elementului în sistemul

periodic!
Dimitri Ivanovici Mendeleev
 Valența → nr. grupei; nr. de straturi e- → nr. perioadei

• Coloanele verticale = grupe, conţin elemente cu

proprietăti fizice si chimice asemănătoare, care au
aceeaşi configuraţie electronică în stratul de
valenţă.
Numărul grupei → numărul electronilor de valenţă
= electronii de pe ultimul strat în curs de completare
• Rândurile orizontale = perioade, cuprinzând
elementele dintre două gaze rare succesive
Numărul perioadei → numărul de straturi electronice
perioada

Grupa, Valența
 Proprietăţile
elementelor

Neperiodice Periodice

Numar de ordine Fizice Chimice

Masa atomică Raze atomice Valenţa

Caracter metalic
Raze ionice
(electropozitiv)

Caracter
Energie de
nemetalic
ionizare
(electronegativ)
 Valenţa elementelor

– Elementele au tendinţa de a ajunge la configuraţia

celui mai apropiat gaz rar din sistemul periodic;
metalele cedează electronii de pe ultimul strat
(electronii de valenţă) => ioni pozitivi, iar
nemetalele acceptă electronii => ioni negativi.
– În cazul grupelor I- IV valenţa = cu nr grupei, iar de
la grupele V-VII valenţa se calculează ca fiind (8–n),
unde n este nr grupei.
– Elemente prezente în compuși organici: H–1, C–4,
N–3, O–2, S–2, halogenii (F, Cl, Br, I)–1
 LEGĂTURI
CHIMICE

ionice covalente metalice

polare nepolare coordinative

 Legătura covalentă
H . + H. H2

nepolară

dipol
Legătura covalentă + -
polară  
H - F
+
Legătura covalentă H
coordinativă O.+ H
+ H
O . H
H H
 Interacţii intermoleculare
legatura de hidrogen
Legătura de hidrogen
.
30
H

H
O ......... H
.
O ......... H
.
O
H
H

Legătura dipol-dipol

Legătura van der Waals

-moleculele nepolare (Cl2, O2, CH4) sau foarte puţin polare

(SO2, CO2)
 Reacţii chimice
– Stabilirea formulelor chimice pe baza valenţei

•scrierea separată a simbolurilor

m sau formulelor părţilor
X n unde m = valenta componente;
•notarea valenţelor;
n = indice •determinarea celui mai mic
multiplu comun;
m n •stabilirea numărului de atomi
Xn Ym sau radicali care participă la
compoziţia moleculei;
•scrierea formulei chimice.
 Exemple:

FeCl3, Ca3(PO4)2, Na2CO3

Valența elementelor în moleculă

NaCl  Na11+Cl11-

CaCl2  Ca12+Cl21- 2 x (-1) = -2

1 x +2 = +2

+2 + (-2) = 0
Legile chimiei
Reactantul este substanţa chimică iniţială, care participă la
reacţie, iar produsul de reacţie este substanţa rezultată în
urma desfăşurării reacţiei

Legea conservării masei substanţelor

Legea proporţiilor definite
Legea proporţiilor multiple
Legea proporţiilor echivalente
 Legea conservării masei substanţelor:
În natură nimic nu se pierde, nimic nu se creează, ci numai se
transformă – Lavoisier
"într-o reacţie chimică, suma maselor substanţelor chimice intrate este egală cu
suma maselor substanţelor chimice rezultate din acea reacţie"
Legea proporţiilor definite
În reacţiile chimice, substanţele se combină între ele în proporţii de masă
definite sau constante – Proust
Dacă unul din elemente se ia în exces, acesta va rămâne necombinat.

Legea proporţiilor multiple

Când două elemente chimice pot forma între ele mai multe combinaţii,
diferitele mase ale unui element care se combină cu aceeaşi masă a celuilalt
element, se găsesc între ele întotdeauna în raporturi de numere întregi şi
mici - Dalton
Legea proporţiilor echivalente
Substanţele simple sau compuse reacţionează între ele în cantităţi
proporţionale cu echivalenţii lor chimici – J.B. Richter
CLASIFICAREA COMPUŞILOR
CHIMICI

 ACIZI  OXIZI

 BAZE  SĂRURI
 ACIZII substanţe care au proprietatea de a ceda
protoni (H+) - HmA
Clasificare:
– după compoziţie:
hidracizi : HF HCl HI H 2S
acid acid acid acid
fluorhidric clorhidric iodhidric sulfhidric
oxiacizi : H2SO4 HNO3 H3PO4 H2CO3
acid acid acid acid
sulfuric azotic fosforic carbonic

H2SO3 HNO2 H3PO3

acid acid acid
sulfuros azotos fosforos
– după numărul atomilor de H care pot fi
37

substituiţi

– monobazici (HF, HCl, HNO3)

– dibazici (H2S, H2SO4, H2CO3)

– tribazici (H3PO4)
Bazele sunt substanţe care au proprietatea de a accepta
protoni - M(OH)n
38

Clasificare:
– baze solubile : NaOH, KOH
hidroxid hidroxid
de sodiu de potasiu
– baze insolubile :
Ca (OH)2 Fe (OH)3 Al(OH)3
hidroxid hidroxid hidroxid
de calciu feric de aluminiu
Facultatea de Medicina Veterinara Timisoara
Sărurile se obţin prin reacţia de neutralizare dintre
un acid şi o bază.
– Clasificare:
39

săruri neutre (înlocuirea totală a protonilor din formula acidului)

provenite de la hidracizi:
NaCl, KBr, Na2S
clorură bromură sulfură
de sodiu de potasiu de sodiu
provenite de la oxiacizi:
Na2SO4 KNO3 AlPO4 MgCO3
sulfat azotat fosfat carbonat
de sodiu de potasiu de aluminiu de magneziu
săruri acide (înlocuirea parţială a protonilor din formula acidului)
provenite de la hidracizi: NaHS
sulfură acidă
de sodiu
provenite de la oxiacizi: NaHSO4, K2HPO4
sulfat acid fosfat monoacid
de sodiu de potasiu
 Oxizii – sunt compuşi binari ai oxigenului cu alte
Clasificare: elemente, metale sau nemetale.
– după compoziţie:
– oxizi de nemetal: CO2 SO2 P 2O 5
dioxid dioxid pentaoxid
de carbon de sulf de fosfor

– oxizi de metal: CaO Na2O

oxid oxid
de calciu de sodiu

– după proprietăţi:
– oxizi acizi – în reacţie cu apa formează acizi (CO2, NO2, P2O5)
– oxizi bazici – în reacţie cu apa formează baze (K2O, CaO)
 Clasificarea reacţiilor chimice
Reacţia de
41
combinare – reacţia chimică prin care două
sau mai multe substanţe diferite se unesc pentru a forma
o substanţă cu proprietăţi noi.
2H 2 + O2 H2O
Reacţia de descompunere – reacţia chimică prin care o substanţă se
descompune în două sau mai multe substanţe noi, cu proprietăţi
deosebite de ale substanţei iniţiale.
CaCO 3 CO 2 + H2O
Reacţia de înlocuire – reacţia chimică prin care o substanţă simplă
înlocuieşte un element chimic dintr-o substanţă compusă.
Fe + 2 HCl FeCl2 + H2
Reacţia de schimb sau dublă înlocuire – reacţia chimică prin care
două substanţe compuse îşi schimbă între ele elemente chimice,
formând alte două substanţe compuse.
CuSO4 + 2NaOH Na 2SO4 + Cu(OH)2