Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mondial și în R Moldova
• Problemele privind cantitatea şi calitatea
produselor alimentare sînt unele din
calamităţile sociale contemporane. Mai
mulţi oameni sînt astăzi malnutriţi –
înfometaţi, lipsiţi de vitamine şi minerale,
sau supraalimentaţi.
• Malnutriţia este un dezechilibru, exprimat
prin deficienţa sau prin excesul de
elemente nutritive şi de alte componente
alimentare, necesare pentru o viaţă
sănătoasă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că
aproximativ o jumătate din populaţia ţărilor lumii
(bogate și sărace) suferă de o nutriţie
necorespunzătoare, cu anumite efecte asupra
alimentaţiei (tab. 21.1). Astfel, peste 1,2 mld. de
oameni sînt înfometaţi, consumînd prea puţine
calorii, și, în acelaşi timp, peste 1,2 mld. de oameni
mănîncă prea mult. Un al treilea grup, format din 2
mld. de persoane, sînt cei denumiţi „înfometaţi
mascaţi”, cărora le lipsesc vitaminele şi mineralele
esenţiale pe care trebuie să le conţină alimentele.
Malnutriţia frînează dezvoltarea mentală şi fizică a copiilor,
mărind dispunerea organismului uman spre boli şi deces,
subminează progresul economic şi social. femeilor în
societate, de migraţie, de utilizarea rațională a terenurilor
etc. Locul central al nutriţiei în cadrul dezvoltării umane
constituie un aspect pe care, de multe ori, politicienii îl
ignoră, punîndu-şi astfel ţările în pericol.
Esenţa problemei alimentare nu ţine nemijlocit de
insuficienţa de alimente
produse la nivel mondial. Anual, pe glob sînt înregistrate şi
surplusuri de produse alimentare.
Problema constă în faptul că geografia (repartiţia)
produselor alimentare nu coincide cu geografia consumului.
• Cauzele apariţiei problemei alimentare
sînt:
• . specializarea îngustă în cultivarea
plantelor în ţările subdezvoltate;
• . reducerea suprafeţelor de terenuri
agricole, cauzată de presiunea
demografică;
• . caracterul extensiv al agriculturii în ţările
slab dezvoltate, productivitatea ei fiind mai
scăzută decît în ţările puternic dezvoltate.
• Totuşi, pe parcursul anilor ’90 ai secolului trecut,
pe plan mondial s-au evidenţiat unele tendinţe
pozitive în rezolvarea problemei alimentare.
Revoluţia verde din ţările asiatice a favorizat
soluţionarea problemei, mai ales în unele dintre
cele mai populate state, precum India,
Bangladesh. În schimb, în ţările din Africa acest
pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) estimează
că numai în India 21% din populaţie suferă de
subnutriție cronică.
• Modificările în structura suprafeţelor cultivate exprimă
o tendinţă de creştere pe plan mondial a celor ocupate
de culturile intensive. Astfel, s-au dublat suprafeţele
cultivate cu soia şi floarea-soarelui, au crescut
suprafeţele cultivate cu orez şi porumb. Sînt relevante
schimbările survenite în raport cu suprafeţele cultivate
cu cereale şi dezvoltarea sectorului zootehnic. La nivel
mondial s-au extins suprafeţele de vii, livezi şi culturi
cu mare valoare alimentară. Ţările dezvoltate deţin cele
mai ridicate ponderi în structura următoarelor culturi:
grîu, cartof, floarea-soarelui, struguri, sfeclă de zahăr,
iar ţările în curs de dezvoltare – în structura
suprafeţelor cultivate cu orez, porumb, soia, arahide,
tomate, trestie de zahăr, cafea, ceai, cacao.
• Un rol important în soluţionarea acestei probleme îl are
şi Oceanul Planetar, care furnizează anual peste 100
mil. tone de peşte şi de alte produse ale mărilor, însă
acest domeniu impune o valorificare raţională şi
activităţi de conservare a biodiversităţii marine.
• La Conferinţa Internaţională a ONU privind problema
alimentară (1974), s-a menţionat că omenirea poate
depăşi consecinţele negative ale creşterii numărului
populaţiei prin sporirea suprafeţelor agricole, în special
din contul terenurilor degradate, şi implementarea de
noi tehnologii în industria alimentară. În ţările
avansate economic sînt deja cunoscute astfel de
realizări.
• Mai multe organizaţii internaţionale sînt preocupate de
problema alimentară, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite
pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Un rol important în
soluţionarea problemei alimentare îl au şi băncile mondiale,
care finanţează diverse proiecte de intensificare a
agriculturii, mai ales în ţările subdezvoltate.
• Problema alimentară este rezultatul unei profunde crize
structurale a economiei mondiale, insuficiența produselor
alimentare și a calității lor.
• Cauze: evoluţiile demografice inegale şi imprevizibile; existenţa
unor relaţii inechitabile între ţările dezvoltate şi cele
subdezvoltate, înapoierea economică şi culturală a ţărilor
subdezvoltate, practicarea unei agriculturi extensive tradiționale.
• Consecințe: deficienţa de calorii, proteine, vitamine și
microelemente, malnutriție, mortalitate.
• Soluții: lichidarea decalajelor economico-sociale dintre state,
modificări pe plan mondial în structura suprafeţelor cultivate,
creșterea suprafețelor ocupate de culturi agricole (soia, floarea-
soarelui, orez, grîu, porumb etc.), utilizarea rațională a fondului
funciar mondial, globalizarea realizărilor științifice, tehnologice și
economice etc.
• 5. Precizați esenţa problemei alimentare. Ce este malnutriţia?
• 6. Analizați cauzele problemei alimentare pe glob. Formulați
concluzii.
• 7. Numiţi măsurile care pot fi utilizate pentru soluţionarea
problemei alimentare pe glob.
• 8. Care sînt ţările cu cele mai importante resurse umane, agricole
şi de hrană? Dar cele cu resurse de hrană limitate?