MOLA VEZICULARA.

CORIOEPITELIOMUL
MOLA VEZICULARA
 Definitie:Este un ou patologic
caracterizat prin degenerescenta
hidropica a vilozitatilor placentare
concomitent cu proliferarea
trofoblastului.

 In functie de caracteristicile
morfologice,citogenetice si
clinicopatologice, mola veziculara se
clasifica in:

 a)mola completa:degenerescenta
hidropica a majoritatii vilozitatilor
coriale,asociata cu un grad variabil de
hiperplazie trofoblastica.Nu exista
tesuturi embrionare sau fetale;

 b)mola partiala:exista doua categorii

de vilozitati coriale-normale si cu
degenerescenta hidropica.Poate exista
embrion sau fat
MOLA VEZICULARA
 Incidenta:
 in Europa si SUA
frecventa este de 1 caz
la 2000 de sarcini, iar in
Japonia este de 1 caz la
500 de sarcini.
 O crestere semnificativa
a incidentei s-a
observat la femeile cu
varsta>40 de ani
respectiv <20 de ani.
MOLA VEZICULARA
 Etiologie:

 Nu se cunoaste factorul determinant dar s-a

demonstrat existenta unor factori favorizanti:
 -varstele extreme ale perioadei fertile;
 -varsta paterna >40 de ani;
 -factorii sociali-mai frecventa la populatia de
origine asiatica;
 -factorii socio-economici-pauperitatea (regim
hipoproteic);
 -predispozitia personala sau familiala
MOLA VEZICULARA
 Teoria Genetica

 Prin determinari
citogenetice s-a stabilit
ca exista doua entitati
clinico-patologice:

 -mola completa clasica-

diploida;

 -mola partiala
embrionata- triploida;
Anatomia patologica:

 Mola veziculara completa:

 Macroscopic: vilozitatile sunt

transformate in vezicule pline cu lichid si
au aspectul de “ciorchine de strugure”.
 Dimensiunile veziculelor sunt variabile(1-
30mm).
 Greutatea totala a molei ajunge pana la
2-3kg.
 In general, nu se evidentiaza resturi
embrionare.
 Uterul poate fi de dimensiuni
corespunzatoare varstei gestationale sau
mai mare.
 Ovarele pot prezenta formatiuni chistice
bilaterale care contin lichid citrin sau
hemoragic (dezvoltarea lor se datoreaza
stimularii cu hCG).
Anatomia patologica:

 Microscopic:

 -imbibitie edematoasa a
stromei, cu degenerescenta
hidropica a vilozitatilor
coriale;

 -disparitia axului
conjunctivo-vascular;

 -hiperplazia sincitio-
trofoblastului;
Anatomia patologica:

 Mola Partiala:

 Macroscopic: Coexista vezicule

de dimensiuni variabile cu
portiuni ale placentei cu aspect
aparent normal.
 Sunt vizibile tesuturi embrionare
sau fetale.

 Microscopic:Exista grade
diverse de degenerescenta
hidropica concomitent cu
vilozitati cu aparenta normala.
 Hiperplazia trofoblastului
intereseaza in special sincitio-
trofoblastul.
Diagnosticul pozitiv
 Diagnosticul clinic:

 Sangerarea anormala in primul trimestru de sarcina este cel mai

frecvent simptom intalnit,in aproximativ 90% dintre cazuri
( aspect de sange negricios sau rosu intens).

 Semnele neuro-vegetative de sarcina sunt accentuate.

 Greata si varsaturile apar la aproape 30% dintre femeile cu

sarcina molara si au o intensitate crescuta.

 Preeclampsia este considerata ca fiind patognomonica pentru

mola hidatiforma (apare la 10% dintre paciente).

 Simptomatologia caracteristica hipertiroidismului s-a constatat la

10 % dintre pacientele cu mola hidatiforma
Diagnosticul pozitiv
 Examenul obiectiv evidentiaza o
crestere disproportionata a
dimensiuniilor uterului fata de varsta
gestationala.

 La jumatate dintre femeile cu

sarcina molara se constata o
crestere exagerata a uterului fata de
varsta gestationala,dar la o treime
dintre paciente uterul este mai mic.

 Chisturile luteale multiple genereaza

marirea ca volum a unuia sau a
ambelor ovare.

 La jumatate dintre femeile cu

sarcina molara ambele ovare sunt
marite si pot determina dureri
intense in etajul abdominal inferior.
Diagnosticul pozitiv
 Diagnosticul paraclinic:

 Ecografia-aspectul ecografic in
sarcina molara este
caracteristic,ceea ce face din
ecografie examenul de electie in
cazul suspiciunii unei sarcini
molare.

 Aspectul continutului uterin este

de formatiune cu ecogenitate
neomogena, “fulgi de zapada”.

 Se pot diagnostica (de

asemenea) chisti luteinici
ovarieni.

 Nu se vizualizeaza embrioni sau

fat
Diagnosticul pozitiv
 Determinarea nivelului de hCG in ser sau
urina- o caracteristica importanta a bolii
trofoblastice gestationale este capacitatea de
a produce niveluri crescute de hCG.

 Cantitatea de hCG din ser sau din urina este

proporionala cu numarul de celule tumorale

 Sarcina normala se asociaza cu nivel beta-

hCG<60.000mUI/ml in ser.

 Sarcina molara se asociaza cu un nivel

>100.000 mlUI/ml in ser,iar in urina
valori>1.000.000 UI/24 de ore.
Diagnosticul pozitiv
 Alte caracteristici secretorii ale bolii
trofoblastice gestationale sunt:cresterea
progesteronului, a 17-cetosteroizilor,
scaderea estrogenilor si a lactogenului
placentar.

 Probele de coagulare-investigarea coagularii

este obligatorie,alaturi de celelalte analize de
laborator,din cauza riscului declansarii
coagularii intravasculare diseminate.
Diagnosticul diferential
 -Sarcina gemelara;

 -Iminenta de avort;

 -Insertia joasa a placentei;

 -Retentia de ou mort;

 -Sarcina asociata cu o tumora de ovar;

 -Metroragii de alta cauza genitala ;

MOLA VEZICULARA
 Evolutia:

 Sarcina molara evolueaza catre avort.

 In cazul unei sarcini cu mola partiala

embrionata,sarcina ajunge la termen cu
un nou-nascut normal sau cu
malformatii.
Complicatii:

 Imediate:

 -disgravidia emetizanta;
 -disgravidia tardiva necomplicata/complicata;
 -polihidramniosul;
 -hemoragia;
 -perforatia;

 Tardive:
 -coriocarcinomul(2%).
Tratamentul curativ:

 Evacuarea imediata a sarcinii

 Daca pacienta este asimptomatica si diagnosticul s-a

stabilit in urma unui examen clinic si paraclinic de
rutina, interventia se practica la 24-48 de ore dupa
completarea investigatiilor paraclinice.

 Alte metodede evacuare a sarcinii molare sunt:

histerotomia si histerectomia
MOLA VEZICULARA
 Conduita se adopta in functie de rezultatele obtinute prin
monitorizare:

 negativarea testului imunologic de sarcina, cu toate celelalte

investigatii in limite normale – continuarea monitorizarii si
contraceptiei timp de 2 ani.

 persistenta hCG semnifica una din urmatoarele circumstante:

 -o noua sarcina (confirmare ecografica);

 -mola invaziva;
 -corioepiteliom
MOLA VEZICULARA
 Monitorizarea cazului se face clinic si paraclinic timp de 2 ani dupa
urmatoarea schema:

 -controlul pulmonar-radiografia pulmonara se va repeta dupa

evacuarea molei la 4 saptamani,apoi la un interval de trei luni, timp de
un an.
 -tomografia computerizata cerebrala;
 -ecografia hepatica,uterina si ovariana;
 -dozarea hCG:
 -saptamanal pana la negativare;
 -lunar in primul an;
 -la trei luni in al doilea an.

 Contraceptia hormonala timp de 2 ani pentru evitarea unei noi sarcini

CORIOEPITELIOMUL
 Definitie:Este o tumora
epiteliala maligna constituita din
celule trofoblastice (sincitio- si
citotrofoblastice) care poate
avea origine gravidica sau
teratomatoasa.

 Este caracterizat de prezenta

unor valori crescute ale beta-
hCG-ului,metastazeza precoce
pe cale sanguina la nivelul
plamanilor,ficatului si creierului
si este extrem de sensibil la
agentii chimioterapeutici.

 Frecventa este de 1 la 50.000

de sarcini.
CORIOEPITELIOMUL
 Etiologie:

 -in 50%din cazuri survine dupa o sarcina molara;

 -in 30% din cazuri survine dupa un avort;

 -in 20% din cazuri survine dupa o sarcina aparent

normala (terminata prematur sau la termen);

 -in 2% din cazuri survine dupa o sarcina ectopica;

CORIOEPITELIOMUL
 Cazurile cu risc scazut respectiv cele cu risc crescut sunt clasificate in
functie de o serie de factori:

 -varsta pacientei si tipul de sarcina anterioara (mola,avort sau sarcina

normala);

 -timpul scurs de la ultima sarcina si diagnosticarea coriocarcinomului;

 -nivelul beta-hCG-ului in ser si dimensiunile tumorii;

 -numarul si localizarea metastazelor;

 -raspunsul anterior la chimioterapie.

CORIOEPITELIOMUL
 Anatomia patologica:

 Macroscopic:leziune
nodulara,friabila, cu
diametrul de 0,5-5cm sau cu
aspect polipoid cu sediul in
cavitatea uterina;leziunea
este de culoare rosie, cu arii
necrotico-hemoragice.

 Microscopic:proliferare
atipica care afecteaza
celulele epiteliului placentar
si absenta consecutiva a
vilozitatilor placentare.
CORIOEPITELIOMUL
 Patogenia

 Elementele epiteliale ale sincitio- si

citotrofoblastului infiltreaza miometrul,
erodeaza peretii vasculari si trec in circulatia
generala determinand metastaze la distanta
pe cale hematogena (pulmonare-
80%,cerebrale-10%,hepatice-10%,vulvo-
vaginale-30%).
CORIOEPITELIOMUL
 Diagnosticul clinic pozitiv

 Anamneza cuprinde date referitoare la o sarcina normala sau o

sarcina molara in antecedente.

 Primul simptom este reprezentat frecvent de hemoragii.

 Examenul general pe aparate si sisteme poate evidentia aspecte

patologice datorate metastazelor si toxicitatii tumorii.
 La inspectia organelor genitale se pot evidentia metastaze
vulvo-vaginale.

 La examenul local se gaseste uterul de dimensiuni normale sau

marit de volum,metroragie cu sange rosu.
CORIOEPITELIOMUL
 Ecografia evidentiaza
formatiunea din cavitatea
uterina,bine vascularizata si
eventuale metastaze
hepatice.

 Diagnosticul de laborator:

 -testul imunologic de
sarcina;
 -dozarea beta-hCG;
CORIOEPITELIOMUL
 Evolutia:

 Fara tratament evolutia este spre metastaze

hematogene (ficat,plamani,creier).

 Cu tratament evolutia poate fi

favorabila,inregistrandu-se cazuri de vindecare.

 Prognosticul vital este rezervat,depinzand de

malignitatea tumorii si de precocitatea/corectitudinea
diagnosticului.
CORIOEPITELIOMUL
 Conduita:

 Tratamentul medicamentos necesita monitorizarea tabloului

hematologic,a functiei hepatice si a celei renale.

 Chimioterapia este considerata ca cea mai eficienta modalitate

de tratament in majoritatea cazurilor deoarece tumora este
chimiosensibila.

 Cazurile cu risc scazut, fara metastaze beneficiaza de terapia cu

Metotrexat.

 Cazurile cu risc crescut,cu metastaze beneficiaza de

polichimioterapie
CORIOEPITELIOMUL
 Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele cazuri:

 -hemoragie importanta-se practica histerectomie de hemostaza.

 -boala rezistenta la tratament si cu localizare tumorala limitata, in arii accesibile
chirurgical.
 -existenta altei patologii uterine sau ovariane asociate.

 Monitorizarea evolutiei se face ca si in cazul molei veziculare,dar durata

supravegherii este de 5 ani.

 Determinarea beta-hCG:
 -saptamanal pana la negativare;
 -bilunar in urmatoarele 6 luni;
 -lunar in urmatorii 2 ani;
 -la 3 luni in al patrulea an;
 -la 6 luni in al cincilea an.