Happiness is...

studying medicine
MĂSURAREA CORECTĂ A TENSIUNII ARTERIALE
GRADELE DE HTA
COLEGIUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “RAISA
PACALO”
CATEDRA DISCIPLINE TERAPEUTICE

TRIAJUL PACIENȚILOR ÎN AMP.

DETERMINAREA INDICILOR VITALI.

Profesor la disciplinAsistenţamedicală primară

cu Nursing comunitar şi îngrijiri la domiciliu
 OBIECTIVELE LECŢIEI:
 Organizarea activităţii asistentutului medical de familie în sala de triaj.
 Evaluarea şi susţinerea funcţiilor vitale în sala de triaj.
 Evaluarea şi susţinerea funcţiilor vitale în situaţii de calamităţi naturale şi
sociale.
 Tehnici şi investigaţii de laborator (sputa, sîngele, urina, materii fecale) şi
instrumentale (examenul radiologic, examenul endoscopic, examenul
ecografic) specifice nursing-ului comunitar.
 Tehnici de administrare a medicamentelor: local (tegumente, mucoase),
enteral (sublingual, peroral, intrarectal, intravaginal), parenteral (injecţiile
i/d, s/c, i/m, i/v, perfuziile i/v).
 ECG, spirometria/peak – flow-metria, glucometria, determinarea tensiunei
intraoculare, tensiunei arteriale, termometria, determinarea frecvenţei
respiratorie - necesarul, pregătirea bolnavului, tehnica efectuării,
documentarea, interpretarea rezultatelor.
Asistenţă medicală primară ?
 parte componentă a sistemului de sănătate din RM, constituie
asistenţa medicală esenţială, care este universal accesibilă
pentru indivizii şi familiile din comunitate, şi este orientată
spre satisfacerea necesităţilor de sănătate de bază ale
comunităţii.
Medicina de familie ?
 specialitate medicală, obţinută in condiţiile legii, care
asigură asistenţa medicală primară şi continuă a stării de
sănătate prin acţiuni preventive, educaţionale, terapeutice şi
de recuperare contribuie la promovarea stării de sănătate a
individului, a familiei şi a colectivităţii.
Medicul de familie ?
 asigură şi coordonează asistenţa medicală personală, primară
şi continuă a individului şi familiei;

 asigură o asistenţă medicală comprehensivă, bio-psiho-

socială pentru ambele sexe şi pentru toate vîrstele;

 coordonează şi integrează serviciile medicale furnizate

pacienţilor de către el insuşi sau de către alţi furnizori
medicali, acţionind ca un filtru în accesarea de către
populaţie a altor tipuri de asistenţă medicală a sistemului de
sănătate;

 acordă îngrijiri persoanelor în contextul familiei şi familiilor

în cadrul comunităţii.
PRINCIPIUL DE BAZĂ IN ORGANIZAREA
ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE

asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale primare

esenţiale şi calitative de sănătate
SERVICIILE MEDICALE PRIMARE FURNIZATE
ÎN CADRUL INSTITUŢIILOR DE ASISTENŢĂ
MEDICALĂ PRIMARĂ

 Instituţiile de asistenţă medicală primară furnizează servicii

medicale primare către pacienţii înscrişi pe lista proprie, în
baza cererii depuse conform principiului de liberă alegere,
indiferent de statutul persoanei (asigurată sau neasigurată),
inclusiv din alte instituţii în caz de urgenţe medico-
chirurgicale, sau alte situaţii justificate din punct de vedere
medical.
INSTITUŢIILE DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ PRIMARĂ
DESFĂŞOARĂ URMĂTOARELE ACTIVITĂŢI:
 1) activităţi profilactice şi de promovare a sănătăţii, modului
sănătos de viaţă;
 2) activităţi medicale curative;

 3) activităţi medicale speciale;

 4) activităţi organizator-metodice şi de management;

 5) activităţi de învăţămînt în specialitatea de medicină de

familie, inclusiv în calitate de formatori;
 6) activităţi de cercetare ştiinţifică;

 7) alte activităţi medicale în conformitate cu actele de studii

de competenţă complementare;
 8) activităţi de suport;

 9) activităţi de asigurare a asistenţei farmaceutice populaţiei.

 Instituţiile medico-sanitare de asistenţă medicală primară
oferă servicii medicale primare de bază, precum şi servicii
medicale extinse sau servicii medicale adiţionale.
 SERVICII MEDICALE PRIMARE

 Servicii medicale primare de bază sunt acele servicii,

definitorii pentru domeniul de competenţă al asistenţei
medicale primare, conform profesiogramei medicului de
familie, care pot fi oferite de toţi medicii de familie, în
cadrul consultaţiei medicale.
 SERVICIILE MEDICALE PRIMARE DE BAZĂ:
 1) intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale, inclusiv la
domiciliu;
 2) servicii medicale preventive, precum: şcolarizarea populaţiei în vederea
promovării modului sănătos de viaţă, realizarea programului de imunizare,
depistarea activă a persoanelor cu risc sporit de îmbolnăvire pentru afecţiuni
selecţionate;
 3) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activă
pentru cele mai frecvente boli cronice, iniţierea si menţinerea tratamentului de
susţinere, asigurarea evaluărilor periodice clinico-instrumentale, de laborator
şi consultativ- specializate;
 4) servicii medicale de consultanţă pentru gravide, copii, adolescenţi,
vîrstnici, persoane social-vulnerabile, persoane cu handicap şi bolnavi
terminali;
 5) planificare familială;
 6) supravegherea gravidelor, lăuzelor, copiilor;
 7) unele proceduri de mică chirurgie;
 8) servicii medico-sociale: îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative în
faza terminală, în cadrul echipei multidisciplinare, conform actelor normative
în vigoare.
 SERVICII MEDICALE ADIŢIONALE
 Servicii medicale adiţionale sunt acele servicii pe care
instituţiile de asistenţă medicală primară le pot oferi şi care
depăşesc sfera tradiţională de cuprindere a asistenţei
medicale primare, fiind legate de competenţe suplimentare şi
dotări speciale.

 Acestea sunt serviciile adiţionale necesare pentru

diagnosticul maladiilor la nivel de asistenţă medicală
primară, tratamentul de reabilitare şi organizarea asistenţei
farmaceutice, activităţi de suport etc.

 Dezvoltarea serviciilor adiţionale este reglementată de actele

normative în vigoare.
 TRIAJUL ÎN PRACTICA MEDICALĂ

„Triajul este un sistem de evaluare şi clasificare a pacienţilor

care se prezintă în structurile de primire în vederea stabilirii
priorităţii şi a nivelului de asistenţă medicală necesară”.
 De-a lungul evoluţiei triajului, au fost folosite diferite scale.
Iniţial sistemul cel mai frecvent folosit, a fost cel cu 3 nivele
care includea următoarele clase de triaj: resuscitare, critic şi
nonurgent (ENA 1997).

 ☺Pacienţii sunt încadraţi ca “resuscitare” dacă au o

problemă care le pune viaţa sau integritatea corporală în
pericol imediat.
 ☺ Pacienţii încadraţi ca şi „critici” sunt aceia care necesită
îngrijire imediată dar care pot aştepta până la câteva ore dacă
este necesar.
 ☺ Pacienţii nonurgenţi au probleme ce necesită atenţie dar
timpul nu este un factor critic.
 ROLUL TRIAJULUI
 Numărul pacienţilor care se prezintă în departamentele de
AMP este în continuă creştere, iar capacitatea acestora de a
asista pacienţii cu afecţiuni acute este constantă. Din acest
dezechilibru s-a născut necesitatea utilizării unui sistem care
să permită sortarea rapidă şi eficientă a pacienţilor, astfel
încât aceştia să beneficieze de o alocare corectă a resurselor
disponibile în funcţie de afecţiunile pentru care se prezintă în
serviciul de AMP.

 Triajul este modalitatea transparentă de prioritizare a

accesului pacienţilor la îngrijiri (investigaţii, diagnostic,
tratament).
 Cabinetul de triaj se organizează în cadrul instituţiei de
asistenţă medicală primară în scopul dirijării fluxului de
pacienţi prin metoda preselecţiei, cu efectuarea unor
examinări şi teste preliminare consultaţiei medicului de
familie.

 În cabinetul de triaj activează asistenţii medicali de familie

după principiul rotaţiei.
 UNDE SE EFECTUEAZĂ TRIAJUL

 Triajul se efectuează în zona special amenajată pentru acest

scop, conform prevederilor legale în vigoare. Aria de triaj
poate avea configurări şi amenajări diferite în funcţie de
spaţiul care stă la dispoziţia unităţii sanitare respective.
 CÂND SE EFECTUEAZĂ TRIAJUL

 Triajul se face în momentul prezentării pacientului în

structura de primire. Se definesc mai jos următorii
parametrii:
- Momentul în care pacientul a intrat în structura de primire –
ora preluării (de către asistentul de triaj).
- Momentul preluării pacientului într-una dintre zonele de
tratament – ora primului consult medical.
 În cazul prezentării simultane a mai multor pacienţi în
structura de primire a pacienţilor sau în orice altă situaţie
deosebită, asistentul de triaj va solicita sprijinul celui de-al
doilea asistent de triaj.
 Asistentul medical de triaj: asistentul medical cu pregătire
specifică, cu experienţă şi abilităţi corespunzătoare.
 Rolul, abilităţile şi responsabilităţile asistentului de triaj:

 - Abilitatea de a recunoaşte pacientul bolnav versus non-bolnav.

 - Abilitatea de a anticipa şi a avea planuri de rezolvare pentru diferite
situaţii care pot să apară.
 - Abilităţi interpersonale şi de comunicare (soluţionarea conflictelor,
luarea deciziilor, etc).
 - Îndemânarea spre prioritizare excelentă.
 - Capacitate de gândire critică.
 - Abilităţi de organizare.
 - Flexibilitate, adaptabilitate.
 - Capacitate de adaptare la stres.
 - Tact.
 - Răbdare.

Asistentul de triaj trebuie să audă nu doar ce relatează pacientul

ci şi informaţiile primite în acelaşi timp de la alte surse.
 SARCINILE DE BAZĂ ALE ASISTENTULUI
MEDICAL DE FAMILIE DIN CABINETUL DE
TRIAJ
 1) măsurarea temperaturii
 2) măsurarea tensiunii arteriale
 3) măsurarea tensiunii intraoculare
 4) măsurarea frecvenţei contracţiilor cardiace
 5) determinarea frecvenţei respiraţiei
 6) efectuarea electrocardiografiei
 7) efectuarea antropometriei la adulţi şi copii
 8) recomandarea efectuării unor examinări medicale profilactice
 9) completarea iniţială a documentaţiei medicale primare şi
inregistrarea rezultatelor examinărilor preventive obţinute in
modul stabilit (în fişa medicală de ambulator a pacientului (F
025/e) şi documentaţia de evidenţă a activităţii cabinetului de triaj)
 10) glucometria (în caz de necesitate).
 OBLIGAŢIUNILE DE BAZĂ ALE ASISTENTULUI
MEDICAL DE FAMILIE DIN CABINETUL DE
TRIAJ :
 a) selectarea pacienţilor care necesită intervenţie
medicală urgentă şi conducerea lor pentru examinare la
medicul de familie;

 b) efectuarea examenelor medicale şi testelor preliminare

consultaţiei medicului de familie;

 c) îndeplinirea indicaţiilor medicului de familie în cazul

stărilor de urgenţă.
ÎN SCOPUL EFECTUĂRII EXAMINĂRILOR MEDICALE
PREVENTIVE ALE PACIENŢILOR CABINETUL DE
TRIAJ TREBUIE SĂ FIE DOTAT CU URMĂTOARELE:
 1) masă de birou
 2) măsuţă pentru instrumente medicale
 3) cuşetă
 4) cîntar pentru maturi
 5) dispozitiv pentru măsurarea înălţimii maturilor
 6) masă pentru examinarea sugarilor
 7) cîntar pentru copii
 8) dispozitiv pentru măsurarea taliei copilului primului an de viaţă
 9) dispozitiv pentru măsurarea perimetrului capului
 10) set pentru tonometrie oculară
 11) tabel „Vizus” pentru determinarea acuităţii vederii
 12) stetoscop obstetrical
 13) stetofonendoscop
 14) termometre medicale
 15) electrocardiograf
 16) glucometre
 17) set de medicamente şi consumabile în volum minim
necesar pentru acordarea asistenţei medicale urgente
 18) preparate antiseptice pentru igiena mîinilor personalului
medical
 19) măşti, respiratoare, mănuşi nesterile
 20) recipiente pentru colectarea deşeurilor ce rezultă din
activitatea medicală
 21) soluţii dezinfectante pentru prelucrarea instrumentelor
noncritice şi a suprafeţelor
 Responsabil de organizarea activităţii cabinetului de triaj
este şeful subdiviziunii şi/sau vicedirectorul medical.
Triajul pacienţilor în situaţii de
calamităţi naturale şi sociale
NOŢIUNI GENERALE
 Convenţional, procesul de acordare a asistenţei medicale
populaţiei în cazul producerii incidentelor soldate cu victime
multiple sau dezastrelor se divizează în 2 etape: etapa
prespitalicească, care reprezintă asistenţa medicală acordată
în focarul şi zona dezastrului, precum şi pe parcursul căilor
de evacuare pînă la instituţiile medico-sanitare, în care sunt
direcţionate victimele, şi etapa spitalicească, care reprezintă
asistenţa medicală acordată în instituţiile medico-sanitare (de
regulă, spitale), care primesc victimele evacuate din zona
dezastrului.
 În focarul dezastrului asistenţa medicală victimelor se
acordă în formă de prim ajutor de către efectivul
echipelor de salvatori şi pompieri, echipele sanitare,
personalul instituţiilor medico-sanitare care sunt amplasate
în zona dezastrului şi şi-au păstrat capacitatea de a activa,
precum şi de însăşi victimele în formă de auto-ajutor sau
ajutor reciproc.

 În caz de necesitate (focar de contaminare chimică sau

radioactivă), se întreprind măsuri speciale de protejare a
victimelor (îmbrăcarea măştii antigaz, înlăturarea şi
neutralizarea substanţelor chimice de pe piele şi mucoase,
introducerea antidoturilor etc.).
 Punctele de concentrare a lezaţilor reprezintă terenuri
relativ libere sau adăposturi improvizate, care se află în
apropiere nemijlocită de hotarele focarului, în locuri maximal
protejate de pericol şi accesibile pentru transportul sanitar,
unde sunt concentrate victimele imediat după salvare şi unde
acestora li se acordă primul ajutor medical cu o primă
examinare în scopul stabilirii priorităţilor pentru tratament şi
evacuarea ulterioară din zona dezastrului.

 Evacuarea victimelor din focarele dezastrului şi din PCL se

efectuează în instituţiile medico-sanitare (de regulă, în
spitale) din apropiere atît cu transportul sanitar, cît şi cu
transportul disponibil de altă destinaţie (autovehicule,
microbuze, autobuze, autocamioane etc.).
 În cazul unui aflux excesiv de victime care urmează a fi
evacuate sau cînd distanţa de la focarul dezastrului pînă la
cel mai apropiat spital funcţional este mare, la decizia
organelor de dirijare respective, pe căile de evacuare se
desfăşoară puncte medicale avansate (PMA), destinate
pentru acordarea asistenţei medicale victimelor a căror stare
prezintă pericol de agravare, precum pentru efectuarea unui
triaj intermediar în scopul neadmiterii supraaglomerării
spitalelor în care are loc evacuarea.
 Schema principială de desfăşurare a PMA include:

 postul de triaj,
 terenul de triaj,
 terenul pentru victimele cu leziuni uşoare,
 sala de pansament şi/sau sala de reanimare pentru victimele
cu leziuni grave şi medii,
 sala de pansament pentru victimele cu leziuni uşoare,
 terenul (încăperea) de aşteptare a evacuării,
 terenul (încăperea) pentru tratamentul muribunzilor şi morga
improvizată.

În caz de necesitate, suplimentar se desfăşoară terenul pentru

tratare sanitară, izolatorul pentru bolnavi infecţioşi şi pentru
persoanele cu dereglări psihice acute.
 În punctele medicale avansate se concretizează şi se
precizează deciziile de triaj luate la etapa anterioară, se
evidenţiază şi se direcţionează primordial spre spitale
(inclusiv nemijlocit în cele specializate) victimele care
necesită asistenţă medicală imediată, separîndu-i în acelaşi
timp pe cei, care temporar pot fi reţinuţi la PMA: victimele
cu leziuni minore şi/sau de gravitate medie, muribunzii,
decedaţii etc. Concomitent în PMA se acordă asistenţa
medicală în scopul stabilizării şi pregătirii lezaţilor pentru
evacuarea ulterioară, al prevenirii eventualelor complicaţii,
alinării suferinţelor etc. În caz de necesitate, se precizează şi
se completează suplimentar datele în fişa medicală de triaj.
 Spitalele în care se efectuează evacuarea victimelor din
zona dezastrului organizează primirea şi triajul medical
intraspitalicesc al acestora, stabilizarea, spitalizarea,
acordarea asistenţei medicale calificate, tratamentul şi/sau
evacuarea ulterioară a celor care necesită tratament în
instituţiile medico-sanitare specializate. De regulă, iniţial
evacuarea se efectuează în spitale de profil general, care se
întăresc cu echipe medicale specializate; totodată evacuarea
poate avea loc direct în spitale specializate. Asistenţa
medicală a victimelor cu leziuni minore, care nu necesită
spitalizare, se acordă în instituţiile de medicină primară.
 În cazul producerii unui incident soldat cu victime multiple
sau al unui dezastru, pentru care sunt caracteristice apariţia în
termen scurt a unui număr semnificativ de victime,
majoritatea din care necesită asistenţă medicală urgentă şi
evacuarea din zona impactului, inevitabil se creează un
dezechilibru, care se menţine o perioadă anumită de timp,
între necesitatea de acordare a asistenţei medicale şi
capacităţile şi resursele medico-sanitare disponibile la
moment. Evident că în asemenea condiţii acordarea
asistenţei medicale în volum deplin tuturor persoanelor
afectate este practic imposibilă.
 Acest fapt impune concentrarea eforturilor spre acordarea
asistenţei medicale primordial acelor victime care au necesitatea
cea mai stringentă, dar care în acelaşi timp au şanse reale de
supravieţuire.
 Pentru realizarea scopului dat se cere evidenţierea acestei categorii
din numărul victimelor care necesită asistenţă medicală în volum
minim sau victimelor, a căror menţinere în viaţă este extrem de
incertă, în pofida eforturilor care vor consuma mult timp şi resurse
medicale.
 Procesul de categorisire a victimelor în funcţie de prioritatea
acordării asistenţei medicale şi evacuării se numeşte triaj medical.
 Triajul medical este o măsură impusă, la care se purcede în
orice situaţie, cînd de asistenţă medicală au nevoie concomitent
mai mult de două persoane, însă în cazurile cînd numărul acestora
este cu mult mai mare, cum ar fi în incidente soldate cu victime
multiple sau dezastre, importanţa triajului devine determinantă.
 TRIAJUL MEDICAL ÎN CAZUL INCIDENTELOR SOLDATE CU
VICTIME MULTIPLE SAU AL DEZASTRELOR

 reprezintă un proces complex de evidenţiere şi categorisire a

victimelor în grupe omogene în funcţie de gravitatea şi
caracterul leziunilor; de gradul de urgenţă în acordarea
asistenţei medicale; succesiunea, modul şi destinaţia
evacuării; de pericolul pentru sănătatea persoanelor din jur;
de capacitatea şi resursele medico-sanitare disponibile,
precum şi de circumstanţele specifice impuse de impact.
 Scopul de bază al triajului medical este asigurarea
acordării în termene optime a unui volum maximal posibil
de asistenţă medicală unui număr maximal de victime ale
dezastrului.

 Pentru a atinge scopul scontat triajul trebuie să fie un proces

continuu, succesiv, concret şi efectuat concomitent cu
acordarea asistenţei medicale şi evacuarea.

 Continuitatea triajului constă în efectuarea acestuia la toate

etapele de acordare a asistenţei medicale prin care trece
victima – începînd cu focarul dezastrului şi terminând cu
instituţia medicosanitară în care se finalizează tratamentul.
În funcţie de locul (etapa) unde se efectuează triajul, acesta se divizează în triaj
prespitalicesc şi triaj spitalicesc (intraspitalicesc).

Triajul prespitalicesc se efectuează în zona (parţial în focarul) dezastrului şi

pe parcursul căilor de evacuare pînă la instituţia medico-sanitară, avînd ca scop
de bază aprecierea gradului de prioritate şi volumului asistenţei medicale de
urgenţă, care ar asigura menţinerea funcţiilor vitale ale organismului, precum şi
evacuarea victimelor în termene optime şi conform destinaţiei.

Triajul spitalicesc (intraspitalicesc) se efectuează în cadrul instituţiei medico-

sanitare în care sunt evacuate victimele dezastrului cu scopul determinării
oportunităţii tratamentului în instituţia respectivă, iar în cazul deciziei pozitive –
cu scopul stabilirii ordinii, gradului de urgenţă şi subdiviziunii instituţiei unde va
fi administrat tratamentul.
 GRUPELE DE TRIAJ

 În funcţie de gravitatea şi caracterul leziunilor, precum şi

de gradul de urgenţă în acordarea asistenţei medicale şi
evacuării, se stabilesc 5 grupe de triaj în care se
repartizează victimele dezastrului. Fiecărei grupe de
triaj i se atribuie un cod color, şi anume: roşu, galben,
verde, sur şi negru.
 TRIAJUL MEDICAL LA ETAPA
PRESPITALICEASCĂ
 Scopul principal al triajului medical efectuat la etapa de prespital
este asigurarea asistenţei medicale urgente după priorităţi, cu
evacuarea victimelor conform destinaţiei.
 Triajul la etapa dată se începe nemijlocit în zona focarului şi se
efectuează de către efectivul echipelor de salvatori şi pompieri şi
al echipelor sanitare, care, concomitent, acordă victimelor şi
primul ajutor.
 Triajul medical propriu-zis începe în punctele de concentrare a
lezaţilor (PCL) şi se efectuează de către echipele AMU şi
formaţiunile medico-sanitare (echipele de asistenţă premedicală
şi medicală şi, în funcţie de caz, echipele de asistenţă medicală
specializată).
FIŞA MEDICALĂ DE TRIAJ
 BIBLIOGRAFIE

1. Ciobanu Gh.: Organizaţia asistenţei medicale urgente în situaţii

de criză, Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău,
2009.
2. Pîsla M., Ostaficiuc R.: Cu privire la fişa medicală de triaj,
Analele ştiinţifice ale USMF „N.Testemiţanu” , Chişinău, 2009.
3. Şteiner N.: Managementul situaţiilor de urgenţă create de
dezastre, Editura MPM Edit Consult,Bucureşti, 2008.
4. Steiner Grete-Iohanna: Managementul fazei prespitaliceşti a
intervenţiei medicale în dezastre, Editura MPM Edit Consult,
Bucureşti 2007.
5. Şteiner N., Mănăstireanu D.: Managementul medical al
dezastrelor, Ediţia II, Editura MPM Edit Consult, Bucureşti,
2005.
6. Johnson LA: Triage: limitations and opportunities. Ann Emerg
Med 1996;28:372-373.