COMPARAȚII 

ÎNTRE TEORIILE 
PSIHANALITICE STUDIATE

Poruțiu Ioana Ana Maria
 Freud vs. Erikson

Conform lui Freud, la baza dezvoltării personalității umane se află

evenimentele petrecute în perioada stadiilor de dezvoltare psihosexuală.
Aceste stadii încep din momentul nașterii și se încheie în jurul vârstei de
12 ani. Fiecare dintre cele cinci stadii (oral – 0-1 an; anal – 1-3 ani; falic
– 3-6 ani; perioada de latență – 6 ani-pubertate; genital – debut în
pubertate) beneficiază de caracteristici diferite de manifestare, având
efecte multiple asupra modalității de dezvoltare a personalității.
Comparativ cu Freud care a crezut că influențele majore asupra eului
aveau loc în primii ani de viață., Erikson considera că personalitatea
continuă să se dezvolte de-a lungul întregii durate a vieții, evoluând prin
cele opt serii importante de dezvoltare (pruncia 0-1 ani; copilăria
timpurie 1-3 ani; vârsta jocului 3-6 ani; etc.). La fel că și la Freud,
fiecare din aceste stadii, de la copilărie la vârstă bătrâneții, conține în
sine o criză/ un conflict care se cere rezolvat.
 Freud concepe aparatul psihic că fiind format din : Sine(Id), Eu(Ego) și
SupraEu(SuperEgo). Sub raport funcțional, inconștientul(Id-ul) este sediul
pulsiunilor și al pulsiunilor refulate, motorul energiei psihice;
preconstientul(Ego) este o stare de tranzit cu o dublă aprovizionare de energie:
de la pulsiunile din inconștient care tind să iasă și de la pulsiunile neacceptate
de cenzură care sunt refulate; și conștientul(SuperEgo) este o formă superioară
de reflectare a realității ce cuprinde cenzurile care fac pulsiunile sa se
intoarca, neavând energie psihică.
Astfel, a doua intervenție pe care Erikson o face în teoria freudista este
aceea de a arăta că rolul Eului este mai important decât cel al inconștientului,
al Id-ului. În concepția lui Erikson, eul funcționează ca un sistem autonom,
reflectând realitatea prin procesul gândirii conștiente, ce include percepția,
atenția și memoria, și nelăsându-se la discreția sinelului sau supra-eului. Eul
este influențat nu numai de unul din părinți, ci, la fel și în aceeași măsură, de
un mediu social și istoric. Eul continuă să crească, să se dezvolte mult și mai
ales, după copilărie.
 A treia extindere a doctrinei freudiene constă în
recunoașterea de către Erikson a impactului culturii, societății
și istoriei asupra formării personalității ca totalitate. Oamenii
nu sunt stăpâniți în întregime de forțele biologice instinctuale,
care se desfășoară în copilărie, iar dacă aceste forțe sunt
importante, ele sunt departe de a constitui întreaga explicare a
dezvoltării personalității. Erikson subliniază și posibilitatea
triumfului asupra crizelor vieții. Freud a discutat mai ales
despre efectele nocive ale crizelor timpurii.
 Freud vs. Horney
Securitatea și satisfacția sunt nevoile copilăriei cu care Karen Horney a fost
de acord cu Freud în legătură cu importanța vitală a primilor ani din copilărie în
structurarea personalității viitoare. Ea însă consideră că forțele de natură socială,
nu cele biologice influențează dezvoltarea personalității. Astfel, la baza
dezvoltării personalității nu este nici nevoia sexuală, nici agresivitatea, ci nevoia
de securitate, având o viziune mai optimistă asupra naturii umane.
De asemenea, aceasta nu credea că există stadii universale în dezvoltarea
ființei umane și nici conflicte ale copilăriei care nu pot fi evitate. Cheia
dezvoltării personalității stă în interrelația dintre părinte și copil. Copilăria este
caracterizată prin două nevoi fundamentale: nevoia de siguranță (securitate) și
nevoia de satisfacție (nevoi fiziologice de bază: foame, sete, sex, somn, etc).
Ambele reprezintă nevoi fundamentale și au un caracter universal, nevoia de
securitate având un rol prioritar. Deși niciun om nu poate supraviețui prea mult
fără a-și satisface nevoile de bază, rolul fundamental în determinarea
personalității îl are nevoia de securitate (siguranță și eliberare de teamă). De
nivelul de satisfacere al acestei nevoi depinde gradul de normalitate psihică la
vârsta adultă. Securitatea copilului depinde de maniera în care acesta este tratat
de părinți.
 Din punctul de vedere al lui Freud, mecanismele de
apărare ale eului presupun distorsionări ale realității.
Regresia fiind unul dintre acestea și presupune
implicarea în comportamente asociate cu plăcerea și
satisfacția pe care individul le obținea in perioada
timpurie a dezvoltării sale.  
Cele patru mecanisme de apărare ale Eului în viziunea
lui Horney sunt orientate în direcția obținerii securității
personale și nu în direcția căutării plăcerii sau a fericirii.
Ele sunt mecanisme de apărare împotriva durerii și nu au
un scop pozitiv cum ar fi bunăstarea persoanei. Karen
considera că aceste mecanisme defensive reprezintă forțe
motivaționale mai puternice decât nevoile sexuale sau
decât alte nevoi fiziologice.
 Carl Jung
Teoria lui Jung, ca și teoria lui Freud, este o psihologie a adâncurilor. Ea
presupune că factorii importanți care influențează personalitatea se află în
inconștient. Freud a crezut că mintea inconștientă este epicentrul gândurilor
noastre reprimate, amintirilor traumatice și pulsiunile fundamentale de sex și
agresivitate. El a văzut-o ca pe o unitate de depozitare pentru toate dorințele
sexuale ascunse, rezultând în nevroze. Cu toate acestea, Jung nu a folosit
conceptele lui Freud de sine şi supra-eu.
Ca și Freud, Jung a asociat mintea cu ansamblul psihicului. Psihicul era
întregul univers mental al individului, incluzând atât procesele conștiente, cât
și pe cele inconștiente. Acesta a fost fascinat de inconștient. Dacă Freud a fost
preocupat cu deosebire de teoria sexuală, pe Jung l-a interesat mai mult
conținutul mental inconștient. Acesta a împărțit și psihicul uman în trei părți.
În viziunea sa, inconștientul era împărțit în ego, inconștientul personal și
inconștientul colectiv. Pentru Jung, ego-ul este conștient, inconștientul
personal include amintiri (atât amintite, cât și suprimate), iar inconștientul
colectiv deține experiențele noastre ca specie sau cunoaștere cu care ne
naștem. De asemenea, el considera conținutul inconștientului nefiind limitat la
materialul reprimat.
 Alfred Adler

Față de restul, Adler considera că sentimentul de inferioritate reprezintă

motivul de baza al comportamentului uman. Sentimentul
de inferioritate este specific tuturor oamenilor și nu reprezintă un semn
de slăbiciune. Dezvoltarea și progresul ființei umane are la bază tendința de
a compensa o inferioritate reală sau imaginară. Experiența inferiorității nu
este genetic determinată, ci este un rezultat al acțiunii mediului înconjurător,
care este același pentru toți copiii: dependență și neajutorare în
fața adulților. De sentimentele de inferioritate nu se poate scăpa, iar ele au
chiar un caracter necesar pentru că reprezintă o forță motivatorie
pentru evoluția ființei umane. Unii indivizi își depășesc sentimentele de
inferioritate pe căi sănătoase, dezvoltându-şi abilitățile menite să-i facă să se
simtă mai puternici şi mai eficienți. Alții, în schimb, dezvoltă modele de
acțiune ce creează probleme sau alte prejudicii celorlalţi. Adler a denumit
aceste modele supărătoare de comportament complexe. Prin urmare, acesta a
atribuit cuvântului ”complex” un sens diferit celui dat de Jung. Pentru Jung,
un ”complex” reprezenta o temă încărcată emoţional, prezentă în structura
intimă a personalității individului. Pentru Adler, un ”complex” constituia un
model supărător de comportament. De obicei, el implica relațiile unei
persoane cu alţii, fiind un model de comportament social.
 Teoria atașamentului
Precum Horny, din perspectiva teoriei atașamentului dezvoltarea sinelui
copilului are loc în cadrul relaţiei de ataşament construită cu mama. Teoria
atașamentului (John Bowlby, 1959), derivă din sublinierea importanței primilor
ani de viață, axându-se pe relațiile părinte - copil, pe legătura emoțională
creată  cu mama sau substitutul matern; atașamentul = baza de securitate de la
care copilul pleacă în explorarea lumii. Pe baza experiențele timpurii cu
persoanele de îngrijire, copilul, dezvoltă modele internalizate de reprezentare a
atașamentului (o reprezentare mintală a Sinelui și a figurilor de atașament),  ce
vor rămâne relativ stabile de-a lungul întregii  vieți. 
Pe baza  modelelor de atașament, copilul mic, mai târziu, preșcolarul,
școlarul, adolescentul și adultul dezvoltă expectanțe (așteptări) despre sine și
alții (sunt dorit sau nu, demn de îngrijire și protecție din partea celorlalți), pe
baza cărora va anticipa și interpreta comportamentul persoanelor cu care
subiectul intră în contact (colegi, prieteni, relații de cuplu, dar şi pe cele cu
proprii copii). În teoria sa, Erikson considera esențial mediu social în
dezvoltarea personalității. Modelele de atașament ajută la dezvoltarea ei.
Modelul relaţiei cu părinţii şi modelul relaţiei dintre părinţi vor amprenta,
inconştient, modul în care copiii, viitori adulți își vor construi viitoarele relaţii.
Cu cât relația cu o anumită persoană este mai semnificativă din punct de
vedere emoțional, cu atât va fi pus în act modelul relațional cu părinţii.
Relaţiile mai superficiale sunt mai libere de asemenea influenţe.
 Bibliografie
1. https://
www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Teoria-personalitatii-la-Alfre76.php
2. https://
www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/569
2-abordarea-adlerian.html
3. https://
www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/714
3-erikson-si-psihologiile-ego-ului.html
4. https://lumeninmundo.com/2019/06/25/stadiile-de-dezvoltare-psihosexuala-in-con
ceptia-lui-sigmund-freud
/
5. https://
www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Teoria-personalitatii-la-Erick18.php
6. http://p1cktest.blogspot.com/2013/04/teoria-personalitatii-la-karen-horney.html
7. https://m.facebook.com/hbicenter/posts/1101627366613111/?refsrc=deprecated&_
rdr
8. https://
www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/712
6-carl-jung.html
9. https://ro.cm-pontedabarca.pt/freud-vs-jung-similarities
10. https://
www.slideshare.net/gina120391/abordarea-psihanalitic-freudian-asupra-personaliti
i
11. https://pdfcoffee.com/karen-horney-teoria-personalitatii-pdf-free.html
12. https://