Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sociologică
Observația și experimentul
Analizarea documentelor sociale
Observația
Observația
Observația
Observația
nestructurată
structurată Este utilizată atunci când
Presupune o cunoaștere prealabilă cercetătorul nu cunoaște
a fenomenelor cercetate, ceea ce fenomenele care se vor produce în
permite utilizarea ca instrument a cadrul demersului de cercetare și
grilei de observație pentru nu poate utiliza un instrument
înregistrarea datelor. presatbilit de înregistrare a
informațiilor.
Grila de observație
!!! Esteinstrumentul de aplicare în cazul
observației structurate, în care sunt trecute,
într-o formă organizată, diferite tipuri de
comportamente pe care vrem să le observăm.
Observația propriu-zisă constă tocmai în
notarea ordinii, a numărului de
comportamente de un anumit tip pe care le-am
prevăzut în grilă și, eventual, a
caracteristicilor specifice acestora.
Concretizări:
!!! Cu cât grila este m-ai structurată, cu atât
precizia măsurătorii va fi mai mare și, de
asemenea, și fidelitatea măsurătorii va
crește.
Putem avea o grilă care exprimă doar două situații, de
exemplu, „subiectul stă pe scaun – subiectul stă în
picioare”, sau o grilă care avem trecute multiple tipuri de
posturi (poziții ale corpului) presupuse de poziția în
picioare sau pe scaun.
Există posibilitatea ca grila să fie extrem de precisă și să
descrie un număr foarte mare de comportamente, însă
tocmai acest lucru poate face ca identificarea și notarea
la timp real să fie disfuncțională.
Model de grilă de observație
(a comportamentului nonverbal al profesorului la ore)
Timp Profesorul stă Profesorul stă Profesorul Profesorul se Profesorul stă
la catedră în picioare în scrie la tablă plimbă prin în picioare în
fața clasei clasă spatele clasei
0-5 5 min
6-10 2 min 2 min 1 min
11-15 2 min 3 min
16-20 3 min 2 min
21-25 3 min 1 min 1 min
26-30 5 min
31-35 5 min
36-40 5 min
41-45 5 min
45-50 2 min 3 min
TOTAL: 7 min 8 min 22 min 8 min 3 min
Analiza grilei de observație
În acest exemplu imaginat, profesorul a stat la
catedră 14% din totalul timpului de predare, a scris
la tablă 44% din timp (așadar, a stat cu spatele la
elevi), a stat în fața clasei în picioare 16% din timp,
același procent de timp fiind alocat și pentru
plimbarea prin clasă, a stat în spatele clasei 6% din
timp.
Este evident că profesorul a avut mai multe
comportamente, dar în cercetare noi vom selecta
doar acele comportamente pe care vrem să le
măsurăm.
Observația nestructurată
Este utilizată în situațiile în care nu putem utiliza o
grilă capabilî să ne structureze observația. Ea este
prezentă în cercetările unor grupuri sau persoane
despre care despre care nu avem o cunoaștere
prealabilă.
Dacă dorim , de exemplu, să cercetăm un grup de
copii ai străzii, este posibil să nu știm exact la ce
comportament trebuie să ne așteptăm în anumite
situații.
!!! Grila de observație nu este necesară în situațiile în care
nu avem nevoie de cuantificarea unor tipuri de
comportamente, ci doar de analizarea, explicarea și
interpretarea lor.
Concretizări:
Pentru a observa comportamentul cuiva este necesar să fii
într-un anumit gen de contact cu persoana respectivă. În
acest caz apare întrebarea dacă prezența cercetătorului nu
influiențează comportamentele celui observat. De regulă,
se știe că aproape întotdeauna , comportamentele se
schimbă atunci când oamenii știu că sunt observați.
Pentru eliminarea unei astfel de situații, se aplică
observarea nedistorsionată, care alterează
comportamentele celui observat. Ea presupune utilizarea
unei instrumente speciale cum ar fi: aparatele de
îmnregistrare vide sau audio, oglinzile semitransparente
sau sistemul de televiziune cu circuit închis. De regulă, ele
se utilizează în condiții de laborator.
Dezavantajele
Observației structurate Observației nestructurate