Metode și tehnici de cercetare

sociologică

Observația și experimentul
Analizarea documentelor sociale
 Observația

Cea mai veche metodă de cercetare

științifică, preluată din metodele de
cercetare specifice științelor naturii,
care-șe propune să analizeze
comportamentele pe care oamenii le au
în diferite situații.
 Tipurile de observație
Observația
Observația
structurată
Presupune o cunoaștere prealabilă
a fenomenelor cercetate, ceea ce
permite utilizarea ca instrument a
grilei de observație pentru
înregistrarea datelor.
Observația
nestructurată
Este utilizată atunci când
cercetătorul nu cunoaște
fenomenele care se vor produce în
cadrul demersului de cercetare și
nu poate utiliza un instrument
presatbilit de înregistrare a
informațiilor.
 Grila de observație
!!! Esteinstrumentul de aplicare în cazul
observației structurate, în care sunt trecute,
într-o formă organizată, diferite tipuri de
comportamente pe care vrem să le observăm.
Observația propriu-zisă constă tocmai în
notarea ordinii, a numărului de
comportamente de un anumit tip pe care le-am
prevăzut în grilă și, eventual, a
caracteristicilor specifice acestora.
Concretizări:
!!! Cu cât grila este m-ai structurată, cu atât
precizia măsurătorii va fi mai mare și, de
asemenea, și fidelitatea măsurătorii va
crește.
Putem avea o grilă care exprimă doar două situații, de
exemplu, „subiectul stă pe scaun – subiectul stă în
picioare”, sau o grilă care avem trecute multiple tipuri de
posturi (poziții ale corpului) presupuse de poziția în
picioare sau pe scaun.
Există posibilitatea ca grila să fie extrem de precisă și să
descrie un număr foarte mare de comportamente, însă
tocmai acest lucru poate face ca identificarea și notarea
la timp real să fie disfuncțională.
 Model de grilă de observație
(a comportamentului nonverbal al profesorului la ore)
Timp Profesorul stă Profesorul stă Profesorul Profesorul se Profesorul stă
la catedră în picioare în scrie la tablă plimbă prin în picioare în
fața clasei clasă spatele clasei
0-5 5 min
6-10 2 min 2 min 1 min
11-15 2 min 3 min
16-20 3 min 2 min
21-25 3 min 1 min 1 min
26-30 5 min
31-35 5 min
36-40 5 min
41-45 5 min
45-50 2 min 3 min
TOTAL: 7 min 8 min 22 min 8 min 3 min
 Analiza grilei de observație
În acest exemplu imaginat, profesorul a stat la
catedră 14% din totalul timpului de predare, a scris
la tablă 44% din timp (așadar, a stat cu spatele la
elevi), a stat în fața clasei în picioare 16% din timp,
același procent de timp fiind alocat și pentru
plimbarea prin clasă, a stat în spatele clasei 6% din
timp.
Este evident că profesorul a avut mai multe
comportamente, dar în cercetare noi vom selecta
doar acele comportamente pe care vrem să le
măsurăm.
 Observația nestructurată
 Este utilizată în situațiile în care nu putem utiliza o
grilă capabilî să ne structureze observația. Ea este
prezentă în cercetările unor grupuri sau persoane
despre care despre care nu avem o cunoaștere
prealabilă.
 Dacă dorim , de exemplu, să cercetăm un grup de
copii ai străzii, este posibil să nu știm exact la ce
comportament trebuie să ne așteptăm în anumite
situații.
!!! Grila de observație nu este necesară în situațiile în care
nu avem nevoie de cuantificarea unor tipuri de
comportamente, ci doar de analizarea, explicarea și
interpretarea lor.
Concretizări:
Pentru a observa comportamentul cuiva este necesar să fii
într-un anumit gen de contact cu persoana respectivă. În
acest caz apare întrebarea dacă prezența cercetătorului nu
influiențează comportamentele celui observat. De regulă,
se știe că aproape întotdeauna , comportamentele se
schimbă atunci când oamenii știu că sunt observați.
Pentru eliminarea unei astfel de situații, se aplică
observarea nedistorsionată, care alterează
comportamentele celui observat. Ea presupune utilizarea
unei instrumente speciale cum ar fi: aparatele de
îmnregistrare vide sau audio, oglinzile semitransparente
sau sistemul de televiziune cu circuit închis. De regulă, ele
se utilizează în condiții de laborator.
 Dezavantajele
Observației structurate Observației nestructurate

1. Structurarea presupune 1.Instrumentele de înregistrare

o cunoaștere prealabilă a pot fi vizibile și pot influiența
comportamentul oamenilor;
tipului de comportament
2. Utilizarea aparatelor de
pe care urmează să-l
înregistrat fără știrea celor
măsoare; observați, ridică probleme de
2. Grila nu poate fi moralitate.
construită în afara !!! Cei observați trebuie
acestei cunoașteri anunțați în cazul utilizării
prealabile. acestor aparate.
 Alte tipuri de observație:

1. Observația participativă presupune participarea

directă a cercetătorului la activitățile grupului sau
comunității care o studiază și ea poate fi :
a). sub acoperire (grupul crede că cercetătorul este un membru
obișnuit, de ex., observația participativă sub acoperire);
b). deontologic intern (membrii grupului studiat nu știu că
sunt observați, iar cercetătorul se implică foarte slab în
activitățile grupului, din motive deontologice sau morale.)
2. Observația nonparticipativă - nu presupune
prezența cercetătorului în grupul observat.
Concretizări:

Deontologia reprezintă codul moral al unei

profesiuni sau meserii. În cazul sociologului,
codul deontologic presupune, în primul rând,
respect și considerație față de oameni,
indiferent de cultura, mediul, etnia din care
fac parte. El trebuie să aibă grijă ca prin
activitatea sa de cercetare, să nu afecteze
libertățile și valorile umane fundamentale.
 Experimentul - metodă de cercetare
sociologică
Aceasta este o metodă ce derivă
din direct din metoda observației și
el presupune stimularea ,
determinarea unei reacții,
observarea și măsurarea ei, într-un
mediu controlat, fără interferențe
din exterior.
 Experimentul social
Presupune condiții speciale de realizare: laboratoare,
aparatura de înregistrare etc., dar poate fi realizat și în
mediul în vcare subiecții sau grupurile își desfășoară
activitatea.
Experimentul poate produce efectul perturbator, efect
cunoscut sub numele de efectul Howthorne, după
numele uzinei unde a fost evidențiat la înmceputul
secolului al XX-lea de sociologul american Elton Mayo
– reacția la schimbarea mediului, indiferent de scăderea
sau creșterea acelorași variabile efectul este de creștere
a randamentului.
 Analizarea documentelor sociale
Este un tip de metodă care ne permite să
studiem în științele sociale atât prezentul,
cât și procesele și fenomenele trecute.
Analiza documentelor sociale se realizează
prin analiza de conținut care reprezintă
exprimarea cantitativă a anumitor „unități
de analiză” pe care le identificăm într-un
document.
 Documentele sociale pot fi:
Publice Oficiale

(ziare, emisiuni (acte, certificate de

TV/radio, cărți, naștere, de deces,
exemple/model) fișe medicale, acte
de proprietate,
hotărâri de divorț)
 Analiza de conținut
Reprezintă exprimarea cantitativă a anumitor „unități
de analiză” pe care le identificăm într-un document.
Unitățile de analiză clasice sunt:
1. Spațiul sau timpul: (de exemplu, spațiul ocupat
de lungimea textelor dintr-un ziar, timpul de emisie
la radio sau la televiziune), dedicat anumitor
probleme;
2. Cuvintele: se numără de câte ori apar anumite
cuvinte într-un text dat (de exemplu, de câte ori
apare cuvântul „dreptate” într-un manual de
Istorie);
.
3. Temele:
sunt propoziții care exprimă anumite idei despre un
subiect dat (de exemplu, „familia hotărăște pentru
membrii ei”, „ în familie deciziile se iau în comun” etc.)
4. Personajele:
sunt utilizate ca unități de analiză, în special în
cercetarea unor produse culturale, care implică astfel
de interpretări. Putem, de exemplu, studia evoluția
rolului femeii în societatea românească studiind
personajele feminine dintr-o telenovelă la modă care
pot reflecta diverse roluri ale femeii din societate. La
fel putem să analizăm personajele literare pe care le
găsim în operele studiate de elevi în liceu, etc.;
 Studiul de caz
Studiul de caz este un tip de investigație complexă, în
care se pot reuni mai multe metode simultan și el
presupune analiza unui singur caz reprezentat pentru
pentru o problematică dată.
De exemplu, putem studia modul în care sunt
influențați tinerii de către prieteni, studiind un
suingur grup sau o singură gașcă, de la formarea ei
până în momentul disoluției. Putem realiza
chestionare, interviuri, putem să facem o observație
participativă etc., toate metodele și tehnicile aferente
utilizate vor avea același obiectiv de cercetare.