Sunteți pe pagina 1din 39

Parazitologie

 Bolile parazitare sunt afectiuni produse de catre paraziti


localizati pe sau in organismul animalelor domestice si
salbatice.

 Evolueaza clinic – acut


 - cronic

=>Pierderi economice prin morbiditate si mortalitate mai ales


la pasarile domestice.
 Discomfortul animalului si scaderea randamentului

Parazitism= relatie existenta intre doua specii : gazda si


parazit
Gazda
-definitiva (cand parazitul atinge
maturitatea sexuala in acesta-tenia solum,
saginata)
-intermediara
(cand parazitul se gaseste doar tranzitoriu,
intr-un anumit stadiu pe animal, nu isi
atinge maturitatea sexuala pe acesta- t.
echinococcus (om)
3 increngaturi:-Protozoa- p. unicelulari
-Helmintes-viermi-lati si
cilindrici
-Artropoda: insecte parazite
Forme de parazitism
 -Facultativ (2 vietuitoare duc o viata libera,
una dintre vietuitoare ajunge accidental in
organismul celeilalte)
ex. larve de insecte->furaje-. ingerate=> enterite.

 -Obligatoriu contact mai lung sau


mai scurt intre gazda si parazit.

-temporar si permanent
 Metode sumare de diagnostic a bolilor
parazitare

 Examenul parazitologic al materiilor


fecale , denumit si examen
coproparazitologic, este metoda prin
care pot fi depistate organismele parazite
din materiile fecale.
 Ex. direct sau cu lupa a formelor
macroparazitare
 Ex. Din sange si organe

 Ex. necropsic
Metode coproparazitologice
 -proba unica
 -din probe prelevate din zile 3 zile
 -ex. nativ al fecalelor

Metoda Willis
Tehnica: 3-5g fecale se mojareaza cu o solutie suprasaturata de NaCl, amestecul se
strecoara intr-un pahar Willis astfel incat sa formeze la deschiderea paharului un
menisc convex, si se aseaza lama. Se lasa in repaus 20-30 minute apoi se aplica
lamela pe lama si se examineaza la microscop cu obiectiv 10, 20.
Indicatii: concentrarea sporochisturilor, oochisturilor, chisturilor de sporozoare,
oncosferelor, oualor de nematode (1).

Metode larvohelmintoscopice
Metoda Baermann
palnie, furtun,
Tehnica: Se toarna apa usor incazita in aparatul Baermann (sita,
complet masa
clema Morh) peste proba de fecale (5-10g), astfel incat sa acopere
d din masa
de fecale. Se lasa in repaus 24 ore, interval in care larvele se desprin
primele 2-3
de fecale si sedimneteaza. Recoltarea se face pe o lama recuperand
este clar sau
picaturi. Examinarea se poate face fara a aplica lamela daca lichidul
10.
cu lamela daca lichidul contine reziduri. Se examineaza ci obiectiv
Indicatii: strongilatoze pulmonare la rumegatoare si carnivore
 Metoda Vajda
 Este o metoda ce se preteaza la examenul coproscopic, la
speciile de animale ce elimina crotine: oi, capre, iepuri.
 Tehnica:  Se aseaza intr-o sticla de ceasornic 3-5 crotine,
peste care se aduga apa calduta pana ce le acopera. Se
lasa in repaus 15-20 minute, apoi cu o pensa se
indeparteaza cu grija crotinele. Se examineaza  continutul
direct din sticla de ceasornic cu obiectiv 10.
 Indicatii: In diagnosticul nematodozelor pulmonare
(dictiocauloza, protostrongilatoza, mulerioza).

3. Examenul parazitologic al sangelui – se face cu scopul evidentierii


parazitilor extracelulari (in plasma) sau intracelulari (intraeritrocitari).
Examenul sangelui in stare proaspata
Se poate face in doua moduri: in picatura strivita sau in picatura suspendata.
Indicatii: Ambele metode sunt recomandate pentru examinarea parazitilor
extracelulari (mobili) si mai exact pentru Trypanosoma la cabaline sau Dirofilaria
la canide, cabaline, bovine.
 Examenul sangelui in frotiuri fixate si
colorate May-Grunwald-Giemsa
 Indicatii: pentru evidentierea parazitilor
intracelulari (ex. Babesia) sau a celor
extracelulari (ex. Leschmania,
Toxoplasma).
 Coloratia May-Grunwald-Giemsa: colorare cu solutie May-Grunwald, 3
minute, cu numar cunoscut de picaturi; se aduga apa distilata neutra, 1
minut, cu acelasi numar de picaturi, apoi se indeparteaza. Se introduce
frotiul in baie Giemsa timp de 20-30 minute. Frotiul se spala sub jet de apa
redus, se usuca si se examineaza cu obiectiv de imersie (2).
 Examenul direct între lama şi lamela (LCR,
lichid ocular)
- Frotiu sau/si amprenta de organe (colorate)
- Sectiuni histologice
Mastigoforoze
 Trihomonoza la pasari (fam. Trichomonadidae)
 Pierderi prin mortalitate in special la tineret
 Localizare:digestiva (diferite segmente)
 -cavitate bicala
 -esofag
 -partea ant. a intestinului subtire
 Inmultirea –diviziune longitudinala
 In special porumbei si curci
 Adulte –focare de intretinere a bolii
 Contaminare –prin fecale in mediu
 -prin apa de baut
 -hranire adult-pui
 Primavara si vara
 Trichomonele actioneaza mecanic iriutativ si
toxic.
 Pseudomembrane,noduli in faringe, ficat focare
cazeoase
 La curca-formatiuni nodularela nivelul cecumului

 Incubatie 3-14 zile

 Hranire deficitara, disfagie, jena.

 Diaree urat mirositoare

 Diagnostic –la porumbel diferential fata de


difterovariola
 Ex microscopic/ cultura

 |Prognostic –grav

tt. Tricoval
Coccidioze
 cea mai importanta la pasari.
 Marea majoritate dintre coccidii fac parte din genul
Eimeria, protozoare care prezinta un ciclu de viata in
interiorul si altul in afara gazdei, transmiterea bolii
facandu-se prin oochisti.
 Odata ingerati, acesti oochisti sub actiunea chimico-
enzimatica a sucurilor digestive elibereaza sporozoitii ce
invadeaza mucoasa intestinala.
 . Dupa o complexa faza de inmultire sexuata ciclul evolutiv
se inchide cu formarea de oochisti. Acestia ajung in
materiile fecale si devin patogeni doar dupa sporulare.
 Oochistii sporulati sunt extrem de rezistenti la conditiile de
mediu, putand supravietuii luni sau ani. Sunt de asemena
rezistenti la marea majoritate a dezinfectantelor.
Temperaturile mai ridicate de 60 si cele sub 0 grade Celsius
sunt potential letale, la fel ca si un mediu uscat.
 Eimeriile sunt relativ specifice pentru fiecare gazda, in
sensul ca fiecare specie este parazitata de una, doua specii.
Asta inseamna ca gainile, ratele, gastele bolnave de
coccidioza nu vor infecta si canarii de exemplu
 - oochistii rezista in mod indelungat in mediul
ambiant;
- puilor nu li se transmite imunitatea materna;
- gravitatea infectiei este data de numarul
oochistilor
- imunitatea se dobandeste in mod secundar bolii
Simptomatologie:
si este mentinuta prin reinfestari continue;
-nespecifice, generice: scadere progresiva in greutate,
umflarea penelor, scaderea performantelor productive si
reproductive si diaree putin evidenta.
Se disting doua forme de Coccidioza intestinala si cecala.
Coccidioza intestinala: enterita catarala seroasa care poate
cuprinde intreg intestinul. Dejectiile sunt fluide, sero-catarale,
rar sanguinolente de culoare albicioasa putand contine mici
cantitati de mucus. Penajul din jurul cloacei se aglutineaza, iar
abdomenul se tumefiaza ,diaree alba, spre deosebire de cea
rosie din Coccidioza cecala.
 Coccidioza cecala: Forma cea mai grava, fiind
caracterizata de o diaree hemoragica in care
dejectiile lichide sunt transformate in sange. Este
rara la Passeriforme, mai frecventa la pui, putand
sa se manifeste uneori inaintea perioadei de
intarcare
1. Sulfamidicele - fiind eficace urmatoarea asociere: Diaverdina1%
+Slfadimetossina1%+Sulfachinossalina2% in doza de 5ml/l apa de baut
timp de 5-6 zile
2. Amprolium – care datorita lipsei de toxicitate poate fi folosit pe durata
mai lunga. Este folosit atat in preventie cat si in tratament. Amprol-sol
12% - in doxe cuprinse intre 2-4 ml/l apa de baut timp de 6/8 zile in
functie de gravitatea bolii.
3. Toltrazuril – ultima dintre moleculele anticoccidice activa pe toate
formele de coccidii(Eimeria, Isospora, Atoxoplasma).
Caracteristicile sale cuprind:
2. Baycox – aceasta este denumirea comerciala este solubil in apa si se
administreaza in doza de 2ml/l apa timp de 2 zil
Coccidioza la rumegatoare
(diarea rosie)
 Sursa de îmbolnăvire
 Rezervorul de coccidii îl reprezintă atât animalele bolnave

 sănătoase, dar care sunt purtătoare de paraziţi şi elimină oochişti în
mediu odată cu fecalele, contaminând solul, apa, furajele, ustensilele de
grajd etc.
 Contaminarea animalelor se face prin ingerarea oochiştilor odată cu iarba,
furajele şi apa, dar şi prin ticul lingerii sau sugerii ombilicului.
 Factorii favorizanţi ai coccidiozei sunt igiena deficitară, umiditatea ridicată,
carenţele alimentare, aglomerările de animale, loturile neomogene ca
vârstă (menţinerea în acelaşi adăpost a tineretului şi a adulţilor).
 Şobolanii şi şoareci reprezintă vectori care favorizează transmiterea şi
menţinerea bolii.
Simptomele bolii la viţei sunt în funcţie de evoluţia bolii. Astfel, în forma
acută, semnul clinic dominant este diareea apoasă, frecvent cu sânge, de
culoare roşie sau negricioasă („diareea roşie“ sau „fluxul de sânge“).
 Simptome: viteii sunt abătuţi, nu au poftă de
mâncare, beau apă multă, au poziţie cifozată,
prezintă tenesme (scremete) şi gemete
caracterisice. Viţeii se deshidratează, slăbesc
foarte mult, devin anemici şi preferă decubitul,
iar fecalele hemoragice se scurg involuntar din
cauza paraliziei sfincterului anal. În final, apare
hipotermia şi animalele mor.
 Mieii: boala este destul de frecventă, fiind de multe ori
neglijat agentul etiologic, în detrimentul altor boli
parazitare (helmintoze gastro-intestinale) sau boli
infecţioase. Mieii prezintă diaree apoasă, de culoare galben-
brună, cu mucus, urât mirositoare şi mai puţin hemoragică
decât la viţei
 Cocidioza la carnivore- diaree catarala, ihoroasa, tratament
de sustinere si cu cocidiostatice.
 Cocidioza la iepuri
Odata aparuta boala , aceasta trece de la un animal la
altul prin oochistii din excremente ,acestia infestand
furajele si a apa de baut.
Boala apare de obicei la tinereul cunicul (cam in perioada
intarcarii) si este consecinta unei infestari interne masive cu
oochisti.
Simptome : In forma supraacuta fecalele devin lichide, cu aspect
mucos si sunt eliminate mai frecvent. Abdomenul este permanent
balonat si (din pricina diareei) iepurii slabesc foarte
repede ,devenind casectici (scheletici).
 Spre sfarsitul evolutiei iepurii prezinta tulburari nervoase.
Acestea sunt pricinuite de prezenta toxinelor in organism.
Forma cronica apare numai la iepurii mai in varsta de 4 luni
si este mai putin grava.
 Se manifesta prin urinari frecvente, o usoara diaree si
uneori chiar constipatie. La aceasta forma animalele se pot
vindeca spontan.
(Galisan, sulfaqinoxalina)
Trematodoze
 Fascioloza (galbeaza)
 Rumegatoare mici/mari
 Fasciola hepatica-forma de frunzulita cenusie de 18-32 mm
lungime
8-13mmlatime.
 CICLU BIOLOGIC
 • ouăle depuse de parazit ajung în canalul biliar – intestin
 – mediu
 • necesită mediu acvatic (embrion în 24-40 zile la 11-18
 grade) - larva ciliată
 • larva - gazdă intermediară (gasteropode din genul
 Limnea) – larvă de ordinul II (redie) - cercari.
 • cercarii părăsesc gazda – apă – se închistează în 8 ore
 (mici sfere albe atașate de plante sau plutind pe apă)

• omul și animalele se infectează ingerând chistii din


mediu (apă sau consum de vegetale crude)
• în intestin cercarul părăsește chistul, străbate peretele intestinal
ajungând în cavitatea peritoneală și pătrunde în ficat
• în canalele biliare devine adult și depune ouă, care apar în scaun
la 3 luni de la infecție
• alternativ: pătrundere în ficat pe cale hematogenă
 în cursul migrării fasciolelor în ficat
 • focare necrotice
 • microabcese cu infiltrat predominant eozinofilic
 • parazitul adult
 • descuamare a ductelor biliare
 • hiperplazia epiteliului biliar
 • dilatarea canalelor
 • depunere de țesut conjunctiv
 • atrofia parenchimului hepatic
 • în final apare ciroză
MANIFESTĂRI CLINICE faza de localizare biliară
• perioada de invazie • durere în hipocondru drept
• febră prelungită • icter obstructiv
• hepatomegalie • posibilitate de suprainfecție bacteriană, cu
• diaree, grețuri, vărsături stare
• astenie marcată generală alterată, febră
• simptomele apar după 15-30 • evoluție spre cronicizare
de la infestatie • obstrucții ale căilor biliare
• colecistită
• stricturi biliare
Cestodoze
 Cestodozele sunt boli parazitare produse de viermi laţi şi lungi
(1-5 m) în formă de panglică (cestode), cu corpul segmentat,
care evoluează la rumegătoarele mici şi mari, având un
caracter sezonier de păşune.
 Aceşti viermi, în stadiul adult, parazitează intestinul subţire al
rumegătoarelor (ovine, caprine, bovine). Animalele parazitate
elimină, odată cu fecalele, ouă (oncosfere) sau segmente de
tenie care conţin ouă.
 Acestea se răspândesc pe păşune, de unde vor fi consumate
de către acarieni de păşune – insecte de mici dimensiuni (1,5
mm), care trăiesc pe păşuni umede, sunt foarte rezistente la
temperaturi ridicate şi îngheţ. Aceste insecte, fiind coprofage,
se hrănesc cu materii fecale. În organismul acestora ouăle
parazitului vor evolua în larve infestante.
 Contaminarea animalelor are loc la păşune, începând cu luna
martie până toamna,
 contaminarea poate avea loc şi la grajd, când se administrează
fân proaspăt cosit de pe terenuri umede. În intestinul
rumegătoarelor, prin digerarea acestor acarieni se eliberează
larve care devin în scurt timp tenii adulte de mari dimensiuni .
 În corpul unui singur animal pot fi întâlnite mai multe tenii,
care formează adevărate ghemuri ce pot obstrua intestinul.
Aceşti viermi pot provoca, de asemenea, iritaţii ale
mucoasei intestinale; au acţiune toxică asupra organismului
deoarece eliberează o cantitate mare de toxine în
organism, care acţionează asupra sistemului nervos al
animalului.
 De asemenea, paraziţii produc dereglări ale metabolismului
deoarece cantităţi mari de substanţe nutritive şi vitamine
sunt consumate de aceştia.
 Cea mai importantă cestodoză se întâlneşte la oi, iar boala
se mai numeşte „panglica mieilor“ sau moniezioza,

 Simptome. La miei, moniezioza apare clinic în cazul


parazitării intense şi se exprimă prin: diaree cu fecale
negricioase, alternând cu constipaţie, abdomen balonat,
colici, mers nesigur; mieii slăbesc, sunt anemici, le cade
lâna, fiind denumiţi de ciobani „toboşarii turmei“. Boala are
o evoluţie lungă, producând pagube economice, uneori
sfârşitul fiind letal după 4-6 zile de infestaţii puternice.
 Cabaline cestode din fam Anoplocephalidae
Anoplocephala magna (-80 cm)
Anocephala perfoliata - paraziteaza in ileon, aglomerat in
jurul valvulei ileo cecale da exista si in colon
Paranoplacephala mamilana - si in stomac
Ciclu biologic
- asem cu cel de la rumeg
- GI - acarieni de pasune
Patogeneza
- asemanatoare bovinelor
- act mecanica iritativa e mai pronuntata datorita acolexului
foarte dezv, ce determina inflamatii mai pronuntate,
cunoduli si microabcese
- in unele cazuri exista formatiuni cu aspect tumoral (mai
ales perfoliata)
- pronuntate ulcere ale mucoasei (infl masive)

 Tabloul clinic- la tineret: anemie, slabire, tulburari


digestive(colici)
- la adulte: infestatii subclinice
Diagnostic
- examen clinic+coproscopic
- examen necropsic
 Cestodoze carnivore
 importanta sociala prin dezvoltarea unor metacestodoze grave la om ( ex hidatidoza)
- de asemenea unele cestode pot fi intalnite ( in stadiul adult)  si la om : Dipididium caninum;
Diphylobotrium latum
                         Etiologie
- se intalnesc cestode din mai multe fam
            * Taeniidae – mari – Taenia hydatigena 0,75- 5 m- Taenia pisiformis 1-2 m
  - Taenia multiceps ( multiceps multiceps) 0,4-1m  - Taenia multiceps serialis aprox 0,75

    - Taenia ovis 0,5- 1m , - Taenia taeniaeformis aprox 50 cm-


mai ales la pisici
                               - mici – Echinococus granulosus
                                        - Echinococul multilocularis
            * Fam Dipilidiidae -> Dipilidium caninum aprox 0,4m
            * Fam Mezocestoididae -> Mezocestoides lineatus
Pseudophylideea
            * Fam Diphylobotridae-> Diphylobotrium latum 6-12 m
          
Strongilatoze
 S.respiratorii-singamoza (pasari)
-dictiocauloza (ovine)
 S.gastro intestinale
 Sau trihostrongilatoza (bovine)
 Dictiocauloza (tineret)

 S. cabaline (geohelmintoze)- tulburari digestive subclinice,


colici
 - toamna , iarna
Ascaridoze
 Speciile de purici intalnite la caine si pisica, apartin genului
Ctenocephalides.
Ctenocephalides canis (paraziteaza cainele) si
Ctenocephalides felis (paraziteaza pisica).

 Femela depune odata 3-18 oua, in toata viata sa depunand cateva sute.
 Puricii adulti sunt hematofagi, eliminand fecale care contin sange partial
digerat.
 Fecalele si alte resturi organice constituie hrana pentru larve. Larva tese
un cocon si se transforma in nimfa. In interiorul coconului, se formeaza
insecta.
 In conditii favorabile, adultii se formeaza in 7-12 zile.
 In conditii improprii (ex. frigul) si in absenta gazdelor, adultii nou-formati
raman in cocon timp de cateva luni pana la un an, iesirea acestora fiind
declansata de diferiti factori, in special de vibratiile cauzate de patrunderea
gazdelor, ceea ce creeaza posibilitatea iesirii simultane a unui numar mare
de purici.
 
 Contaminarea animalelor se face direct de
pe sol sau prin contactul direct, fiind favorizata de
sezonul cald.  
 Simptome: -pruritul. -zonele preferate:
gatul, linia dorsala si baza cozii. In infestatii
puternice, animalele prezinta anemie, modificarea
starii generale si leziuni cutanate cauzate de
grataj.
 In formele cronice la caini, se observa o cadere accentuata
a parului si hipercheratoza ("piele de elefant").
 La pisica infestatia cronica determina aparitia dermatitei
miliare cu leziuni multiple mici si crustizate.
  Gazde intermediare pt. Dipilidium
 Tratamentul  vizeaza deparazitarea externa a animalului
si a mediului de viata
Capusele
 Căpuşele se găsesc în număr mare în zonele împădurite, în
iarba înaltă din spatiile verzi, pe câmpii şi zonele umede
 sunt active începând cu temperatura de 7°C.
 Căpuşele fac parte din clasa arahnidelor şi se întâlnesc în
toate ţările lumii. Sunt cunoscute aproximativ 850 de
specii.  Ele sunt paraziţi mici care asemenea păianjenilor,
se hrănesc cu sângele animalelor pe care le parazitează
cum ar fi: câini oameni, pasări, căprioare, răzătoare mici şi
alte animale. Maeştrii ai deghizărilor, căpuşele stau ascunse
în vegetaţie unde cu ajutorul senzorilor pot detecta
viitoarele gazdele din apropiere. Ele se urcă pe animalul
gazdă în momentul în care acesta traversează zona de
vegetaţie.
 Căpuşele cu ajutorul aparatului bucal se hrănesc prin
înţepat şi supt şi se prind ferm de pielea animalului. Sunt
necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge.
În acest timp masa lor corporală creşte semnificativ. Ciclul
biologic al căpuşelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de 3
gazde pe care se dezvoltă consumându-le  sângele.  O
femelă adultă consumă cel puţin 0,6 ml sânge şi depune cel
puţin 10.000 de ouă. Astfel se explică creşterea imensă a
populaţiei de căpuşe!
-
 Babesioza
 Este o boala cu caracter evolutiv sezonier ce se transmite la animalele
domestice si salbatice prin intermediul capuselor. Semnele clinice sunt:
febra, varsaturi, abatere, anemie, icter, subicter, deseori urinari cu sange.
In unele cazuri apar tulburari nervoase care determina dificultate in mers.
 Medicul veterinar poate pune usor diagnosticul, iar cainele tratat la timp
se vindeca repede. Boala se transmite si la om.
 Hepatozoonoza
 Este o boala care se caracterizeaza prin evolutie cronica si se transmite la
caine prin intermediul capuselor. Semnele clinice sunt: anorexie, slabire
progresiva, mers anormal, diaree cu sange.
 Pentru diagnostic medicul-veterinar are nevoie de mai multe investigatii.
La ora actuala nu exista tratament specific. Boala se transmite si la om.
 Erlihioza
 Este o boala infectioasa cu evolutie cronica sau acuta ce se transmite in
special la carnivore prin intermediul capuselor. Semnele clinice in forma
acuta sunt: stare febrila, depresie, somnolenta, anorexie, slabire
progresiva, tulburari ale sistemului nervos central.
 Animalele bolnave se izoleaza si se trateaza. Boala se transmite si la om.
 Boala de Lyme (Borelioza)
 Este o boala produsa de capuse cu risc foarte ridicat de transmitere la
animale. Semnele clinice sunt: febra, pierderea apetitului, iritatie
cutanata, dureri musculare acute si simptome de insuficienta renala.
 Diagnosticul este dificil. Boala se transmite si al om.
Raiele la animale
 R. sarcoptica –bovine(cap,torace, abdomen,
dorsal)
 zoonoza -caprine(dermatita cap,
pseudotundere)
 - ovine (generalizata)
 -caaline (cervical, generalizat)
 -suine (cap, buze, corp)
 - iepure (cap, membre
anterioare)
 - carnivore (corp, cap-ext.
urechi)
 Raia PSoroptica -bovine
 -ovine (raia rorpului)
 -iepure (urechi)
 -cabaline (zone cu par lung)
 -capre- zone cu par rar (urechi,
greaban)
 R. Chorioptica –bovine (tren posterior, noduli scabiosi)
 -ovine (greaset, scrotum, mamele
(zoonoza)
 - caprine (dermatita crustoasa rara)
 R. Notoedrica- iepure:f. contagioasa (orificii si cap)
Demodecie
Raia auriculara
Masuri de preventie
 DEPARAZITARI FRECVENTE!!!
 Realizarea examenelor
coproparazitologice cu regularitate
 Masuri de igiena in adaposturi/
personal/pasuni
Masuri de combatere a gazdelor
intermediare si a vectorilor

S-ar putea să vă placă și