2.

MANAGEMENTUL
LOGISTICII SISTEMELOR
TEHNICE

1
2.1. LOGISTICA SISTEMELOR TEHNICE
2.1.1. Definirea logisticii
Originea termenului logistică provine din
limba franceză unde cuvântul „logistique”
derivă de la cuvântul „loger” care
înseamnă „a încartirui”.

2
Logistica este binecunoscută de foarte mult timp
în sectorul militar şi se referă la termeni ca:
aprovizionare, transport şi mentenanţă ale forţelor
armate în condiţii de pace şi război. Sarcinile
privind logistica sunt cuprinse într-o prima faza în
planurile de luptă. Logistica nu se referă numai la
aprovizionarea unei armate în timp de război, ci
include şi capacitatea infrastructurii naţionale şi
baza de producţie pentru echiparea, întreţinerea şi
aprovizionarea forţelor armate, sistemul de
transport naţional pentru transportul forţelor pentru
a fi desfăşurate şi capacitatea de a le
reaproviziona.
3
• Logistica a pătruns în sectorul afacerilor pe
la începutul secolului XX. Prima asociaţie
profesională a logisticienilor a fost înfiinţată
în 1963, iar în 1966 s-a înfiinţat Societatea
Inginerilor Logisticieni (SOLE).
• Conform [Eduard Frazelle] „logistica este
fluxul de material, informaţie şi bani
dintre consumator şi furnizor”.

4
 O altă definiţie care detaliază mai mult
activităţile este următoarea:
• Logistica este „conceptul total ce
cuprinde planificarea şi organizarea
aprovizionării şi a deplasării
materialelor sau a bunurilor de la sursa
originală spre locurile de producţie,
asamblare, ambalare, depozitare,
manipulare şi distribuţie spre
consumatorul final.” [David Lowe]
5
 Cea de-a treia definiţie este următoarea:
• „Întâlnirea resurselor cu cerinţele
utilizatorului raportată la timp”. [David Lowe]
• Logistica este o funcţie importantă în cadrul
firmelor, presupunând un management
profesionist.
• Management logistic este este procesul de
planificare, punere în aplicare, şi controlul
eficient al fluxului şi depozitării bunurilor,
serviciilor, şi informaţiilor legate din punctul de
origine la punctul de consum, cu scopul de a
răspunde cerinţelor clientului.
6
• În ultimele decenii domeniul logisticii a
evoluat semnificativ în câteva domenii
diferite. În sectorul comercial au fost
predominante ,,afacerile orientate” pe
procurare, transport, flux de materiale,
depozitare şi distribuţie. Aceste activităţi
au fost orientate în principal pe achiziţia şi
livrarea consumabilelor către beneficiar la
timp, într-un mod eficient. Funcţiile legate
de proiectarea produsului, păstrare şi
întreţinere, în cele mai multe cazuri, nu au
fost incluse.
7
 Când lucrăm cu sisteme, domeniul
logisticii s-a extins astfel încât să conţină
activităţile corespunzătoare proiectării şi
întreţinerii produsului, în completarea
funcţiilor de procurare şi distribuţie
menţionate anterior. Un sistem trebuie
proiectat să fie mai întâi uşor de întreţinut,
de produs (de construit), de livrat către
utilizator şi în cele din urmă menţinut cu
uşurinţă în stare de funcţionare pe durata
de viaţă planificată.
8
 Logistica se referă la sprijinirea în
exploatarea unui sistem şi include:
• echipament de întreţinere şi testare,
• asigurarea proviziilor,
• personal şi instruire,
• transport şi manipulare a materialelor,
• instalaţii speciale,
• resurse de calcul (hard şi soft),
• date tehnice şi altele.

9
 Acestea sunt necesare pentru realizarea
afluirii materialelor şi funcţiilor de
distribuire, precum şi asigurarea
mentenanţei ciclului de viaţă al sistemului
în perioada sa de serviciu.
Această abordare a logisticii, orientată pe
ciclul de viaţă al produsului poate fi
aplicată pentru orice tip de sistem.

10
• Mai recent, logistica a fost privită pe o
scară mult mai largă şi domeniul logisticii a
crescut într-un ritm rapid, stimulat în
principal de tendinţele tehnologice,
sociologice şi economice de astăzi din
lume. Sistemele şi produsele au devenit
tot mai complexe cu cât tehnologia
avansează şi cerinţele logisticii au crescut
în general. Nu numai costurile asociate cu
achiziţia sistemului/produsului au crescut
semnificativ ci şi costurile asigurării
logistice au crescut într-un ritm alarmant.
11
• În acelaşi timp, dilema economică actuală
de scădere a bugetelor combinată cu
tendinţele de creştere a inflaţiei a avut
drept rezultat mai puţini bani disponibili
pentru achiziţionarea de noi sisteme şi/sau
pentru mentenanţa şi asigurarea acelora
aflate deja in folosinţă.

12
Observând aceste tendinţe, una dintre cele
mai mari provocări cu care se confruntă
industria, agenţiile guvernamentale şi
consumatorul produselor şi serviciilor este
nevoia crescândă a unui management mai
bun şi mai eficient al resurselor. Cerinţa de
creştere a productivităţii generale în
condiţiile unui mediu cu resurse limitate
pune accentul pe toate aspectele ciclului
de viaţă al produsului/sistemului, iar
logistica îşi asumă un rol major comparabil
cu cel al cercetării, proiectării, producţiei şi
performanţelor sistemului în timpul utilizării
sale. 13
Nevoia de a cunoaşte costul total al unui
sistem de-a lungul ciclului său de viaţă (în
locul cunoaşterii numai a costului de
achiziţie) este evidentă, şi experienţa a
arătat că sprijinul logistic pe toată
durata ciclului de viaţă a sistemului
contribuie esenţial la costul total al
sistemului – cel puţin pe baza costurilor
care sunt observabile.

14
Mai mult, experienţa a arătat că o foarte
mare importanţă o au deciziile luate în
timpul fazelor iniţiale, ale planificării
avansate a sistemului şi proiectării
conceptuale, asupra costului ciclului de
viaţă proiectat al unui sistem sau al unui
produs dat. Deciziile luate în acest
moment au un impact major asupra
activităţilor şi operaţiunilor din fazele
intermediare ale ciclului de viaţă.
15
Ştiind relaţiile cauză-efect şi faptul că
proporţiile costurilor logistice sunt
considerabile, este esenţial ca asigurarea
logistică să fie luată în considerare (ca
parte a procesului de luare a deciziei) în
fazele iniţiale ale planificării şi proiectării
sistemului/produsului.

16
• În esenţă, logistica, care include
integrarea mai multor activităţi şi
elemente, este importantă în fiecare fază a
ciclului de viaţă. Cerinţele logistice trebuie
iniţial prevăzute şi ulterior integrate
succesiv în procesul de proiectare a
sistemului. Ultimul obiectiv este de a
dezvolta şi produce un sistem care să
includă capabilităţile de asigurare logistică
necesare, într-un mod efectiv şi eficient.
17
• Având în vedere tendinţele actuale când
rolul logisticii se extinde, spectrul
activităţilor incluse în logistica afacerilor şi
logistica militară (definite mai sus)
reprezintă mult mai puţin decât cele
incluse în logistica necesară de-a lungul
ciclului de viaţă al sistemului. Cu alte
cuvinte, cuprinderea logisticii a devenit
mai largă decât am definit-o la început.

18
• In încercarea de a răspunde dinamicii
situaţiei, Societatea de Inginerie Logistică
(SOLE) a extins definiţia logisticii astfel:
Arta şi ştiinţa managementului,
ingineriei, şi activităţilor tehnice cu
privire la cerinţele, proiectarea,
resursele de aprovizionare şi mente-
nanţă pentru sprijinirea obiectivelor,
planurilor şi operaţiilor.

19
• Această definiţie este conceptuală şi
sprijină extinderea logisticii la toată durata
ciclului de viaţă a unui sistem. Ea cuprinde
consideraţii despre logistica afacerilor şi
cea militară. In plus, se referă la stabilirea
cerinţelor în fazele de început ale ciclului
de viaţă şi activităţilor de proiectare
intermediare care preced operaţiile de
producere, distribuţie a produselor şi
diferite aspecte ale întreţinerii produsului
în timpul utilizării de către consumator.
20
• În concluzie, aria de cuprindere a logisticii
a evoluat de la câteva categorii diferite de
activităţi la o gamă largă de funcţii care se
întind de-a lungul întregului ciclu de viaţă
al sistemului. Logistica este mai
cuprinzătoare decât ceea ce includea în
trecut logistica afacerilor sau logistica
militară. În concluzie, trebuie să facem o
apropiere între ciclul de viaţă al
sistemului şi logistică.

21
2.2. Elementele logisticii
În figura 1.1 este prezentat fluxul de
activităţi exterior, unde materialele şi
serviciile sunt asigurate, desfăşurate de la
sursa de aprovizionare până în punctul în
care sistemul este folosit de către client
(utilizator) şi fluxul invers unde articolele se
întorc pentru întreţinere.

22
Fig.2.1 Fluxul în sistemul operaţional şi de mentenanţă
23
Planificarea este începută, proiectarea
sistemului/produsului este terminată,
subansamblele sunt produse cu materialele
necesare venite de la furnizor, elementele
sistemului sistemului sunt instalate în locaţia
(locaţiile) operativă a utilizatorului şi sistemul
este folosit pe toată durata ciclului de viaţă
planificat. De-a lungul acestui proces se
desfăşoară o serie de activităţi care implică
previziuni iniţiale şi procurarea componentelor,
manipularea şi prelucrarea materialelor,
transportul şi distribuţia, depozitarea şi aşa mai
departe. Multe dintre activităţile comerciale ale
logisticii sunt prezente aici. 24
• Din momentul în care sistemul este folosit,
există capacităţi de mentenanţă şi
întreţinere care trebuie instalate în locul de
exploatare pentru a asigura continuitatea
funcţionării sistemului atunci când este
necesar. Dacă apar defecţiuni,
componentele defecte vor fi returnate ca
necesar pentru nivelul intermediar sau la
nivel de mentenanţă magazie/producător.
În plus, există cerinţe de planificare a
mentenanţei care pot fi necesare pentru a
păstra sistemul în stare operativă.
25
• Pentru orice eveniment există un flux de
activităţi care se desfăşoară pornind din
locaţia operativă a utilizatorului până la
depozit, producător sau piese de schimb
necesare componentei în cauză. În acelaşi
timp, există un flux invers de personal,
echipament, piese de schimb şi pentru
reparaţii, consumabile, documentaţie şi
similar, necesităţi de asigurare a
activităţilor de mentenanţă programate sau
neprogramate care sunt satisfăcute în
locaţia operaţională a utilizatorului, la nivel
intermediar sau la nivelul producătorului.
26
• Sunt incluse în acest spectru şi activităţi
legate de mentenanţa şi asigurarea
logistică a sistemului pe timpul
aprovizionării, manipulării materialelor,
transportului, distribuţiei, depozitării tuturor
articolelor care sunt necesare pentru a
asigura infrastructura de mentenanţă şi
asigurare pe toată perioada de utilizare a
sistemului. Aceste activităţi sunt incluse în
contextul global al logisticii când ne
referim la sisteme.
27
Figura 2.2 arată infrastructura de
mentenanţă şi asigurare ca parte
componentă a conceptului de logistică
pentru sisteme. Este acest segment (şi
activităţile asociate lui) care de cele mai
multe ori reprezintă o parte importantă din
costul total al ciclului de viaţă pentru un
sistem dat.

28
Fig. 2.2 Infrastructura de asigurare a sistemului

29
Referitor la figura 2.2 elementele logisticii
necesare la fiecare nivel de mentenanţă
pot fi incluse în categoriile notate în fig. 2.3
Aceste elemente sunt descrise în cele ce
urmează.

30
Fig 2.3. Categorii de activităţi de mentenanţă ale logisticii

31
1. Planificarea mentenanţei şi a asigurării
acesteia. Include toate activităţile de
planificare şi analiză asociate cerinţelor
globale de asigurare a operaţiilor de
mentenanţă pe toată durata ciclului de
viaţă al sistemului.
Planificarea mentenanţei ar trebui să
rezulte din integrarea diverselor faţete ale
asigurării, cu elementele legate de
misiunea principală a sistemului şi trebuie
să fie în acord cu definiţia şi dezvoltarea
infrastructurii arătate în figura 2.2.
32
2. Asigurarea cu piese de schimb (stocuri de
piese de schimb pentru reparaţii). Acestea
includ toate piesele de schimb (subansamble,
module etc.), piese reparate, consumabile
(lichide, lubrifianţi, piese disponibile), piese de
schimb speciale, stocuri necesare menţinerii în
stare de funcţionare a echipamentului,
calculatoare şi software, echipament de testare
şi întreţinere, echipament de transport şi
manipulare, echipament necesar antrenării
personalului şi alte dispozitive. De asemenea,
include activităţi de procurare, aprovizionare şi
documentare legate de achiziţia de materiale,
manipulare, distribuţie, reciclare şi scoatere din
uz.
33
3. Personalul de mentenanţă şi asigurare
este personalul necesar pentru
verificarea echipamentului şi asigurarea
mentenanţei sistemului. Acesta include
personalul de la toate nivelele (figura
1.2), echipele mobile, operatorii din
laboratoarele de test şi calibrare.

34
4. Antrenamentul şi asigurarea antrenamentului.
Include tot personalul, echipamentul,
instalaţiile, datele/documentaţiile şi alte
resurse aferente necesare pentru
antrenamentul personalului operativ sau
destinat mentenanţei. Echipamentul destinat
antrenării personalului (simulatoare, machete
în mărime naturală, dispozitive speciale), date
şi soft au fost create şi folosite pentru a
asigura antrenamentul zilnic şi de formare.

35
5. Echipamente de testare, măsură, manipulare
şi asigurare. Această categorie include toate
instrumentele, echipamentul de control,
echipamentul de diagnosticare şi verificare,
echipamentul special de testare, echipamentul
metrologic şi de calibrare, dispozitive de fixare
şi suporturi pentru întreţinere şi reparaţii şi
echipamentul special de manipulare necesar
asigurării operaţiilor de mentenanţă planificate
şi neplanificate.
36
6. Împachetarea, manipularea, stocarea/magazinajul
şi transportul. Acest element al logisticii include
toate materialele, echipamentul, rezervele
speciale, recipiente (refolosibile şi scoase din uz)
şi piesele de schimb necesare asigurării
împachetării, conservării, depozitării, manipulării
şi/sau transportului elementelor de bază ale
sistemului, personalul, piese de schimb şi pentru
reparaţii, echipament de testare şi asigurare, date
tehnice, soft şi capacităţi mobile. Această
categorie acoperă de fapt necesităţile de
transport iniţiale şi de sprijin pentru distribuirea de
materiale şi asigurarea personalului în ciclul de
mentenanţă ilustrat în figura 2.1 (fluxul exterior şi
invers descrise anterior). Transport poate fi:
aerian, terestru, pe calea ferată, maritim şi prin
conducte.
37
7. Instalaţii de mentenanţă. Această categorie
include toate instalaţiile necesare acţiunilor de
mentenanţă planificate şi neplanificate la toate
nivelele (fig. 2.2). Se iau în considerare şi
fabricile reale, construcţiile portabile,
vagoanele mobile, depozitele, atelierele de la
nivelul intermediar de mentenanţă,
laboratoarele destinate calibrării şi atelierele
de reparaţii speciale (depozite, piese de
schimb de uz general).Puterea, consumurile
energetice, controlul mediului, comunicaţiile,
etc. sunt în general incluse ca o parte din
facilităţi.

38
8. Resursa de calcul (hard şi soft). Aceasta
include toate calculatoarele, softurile asociate,
interfeţele şi reţelele necesare pentru a susţine
activităţile planificate şi neplanificate la fiecare
nivel de mentenanţă. Acestea pot include
condiţia de monitorizare a programelor,
diagnosticarea benzilor şi nevoile asociate
pentru implementarea capabilităţii proiectarii
asistate a managementului mentenanţei
integrate (CIMM).

39
9. Date tehnice, sisteme informatice şi
structuri de baze de date. Datele tehnice pot
include instalarea sistemului şi procedurile de
verificare, instrucţiunile de mentenanţă şi
operaţii, procedurile de inspecţii şi control,
instrucţiunile de examinare generală, facilităţile,
procedurile de derogare, datele proiectului
tehnic (specificaţii, schişe, liste cu materiale si
piese, date digitale), oferte şi date de procurare
şi aprovizionare logistică care sunt necesare
pentru dezvoltarea sistemului, producţiei,
operaţiilor, mentenanţei şi a casării.

40
2.3. Logistica în sistemul ciclului de viaţă
Fazele de bază ale sistemului ciclului de viaţă
sunt identificate în figura 2.4.

N
e Plan Planul Detaliile Producţia Utilizarea Retragerea
v conceptual preliminar al planului şi şi/sau şi şi
o sistemului dezvoltarea construcţia Sprijinul casarea
i

Fig. 2.4.

41
• În proiect trebuie încorporate ca
primele.elemente ce urmează a fi dezvoltate
productibilitatea, suportabilitatea şi
disponibilitatea. Acestea, în schimb, conduc la
planul capabilităţilor de producţie (ciclul de viaţă
secund), planul mentenanţei şi sprijinul
infrastructurii (al treilea ciclu de viaţă) şi planul
reciclării materialelor şi posibilităţile de
dispunere (al patrulea ciclu de viaţă). Mai
departe, acestea vor fi efecte feedback, ca
rezultate ale proiectului celui de-al doilea, celui
de-al treilea şi celui de-al patrulea ciclu de viaţă
pot avea un impact dăunător (sau pozitiv)
asupra activităţilor celui mai bun ciclu de viaţă.

42
Nevoi Planul sistemului/produsului Producţia Utilizarea Retragerea sistemului
şi dezvoltarea sistemului/produsului sistemului/produsului (casarea materialelor)

Planul Operaţiile
Capabilităţii Producţiei
producţiei (fabricaţia)

Planul Susţinerea mentenanţei şi suportul

Capabilitaţii sistemului/produsului
suportului

Planul Retragerea sistemului/produsului

capabilitaţilor (susţinerea casării şi reciclării materialelor)
de casare/reciclare

Feedback

Fig. 1.5 Corelaţia fazelor ciclului de viaţă

în dezvoltarea sistemului 43
• Referitor la figura 2.5, accentul se pune pe
primul şi cel de-al treilea ciclu de viaţă.
Principalele elemente ale misiunii în raport
cu sistemul trebuie să fie proiectate pentru
suportabilitate iar mentenanţa şi suportul
infrastructurii trebuie să fie proiectate
pentru a fi compatibile cu toate obiectivele
functionale ale sistemului în discuţie.
Aceasta de fapt devine un proces ,,du-te
vino” integrat al evolutiei dezvoltării.

44
Figura 2.6 identifică paşii majori cu toate
procesele de dezvoltare ale sistemului,
împreună cu efectele de feedback
necesare pentru îmbunătăţirea continuă a
produsului/procesului.

45
 Definiţiile nevoilor
Proiectul preliminar al sistemului (dezvoltare avansată)

Analiza sistemului funcţional Analiza sistemului, Sintezele sistemului

Planul conceptual şi alocarea cererilor studierea compromisurilor şi definiţii

Fezabilitatea tehnologiilor Funcţiile sistemului operaţional şi optimizări

Sistemul/subsis Proiectul
studiate-alternative (diagramele bloc) temul de preliminar,descrierea
Cerinţele sistemului operaţional Funcţile mentenanţei compromis şi şi structura
(funcţiile operaţionale) Repartizarea performanţelor evaluarea configuraţiilor
Conceptul de mentenanţă al şi a factorilor de eficacitate, alternativelor proiectului
sistemului (funcţiile mentenanţei) criteriul proiectului, etc Dezvoltarea altwernativ
Planificarea avansată a Alocarea cerinţelor configuraţiei Dezvoltare, teste şi
sistemului/produsului –planulde suportului sistemului suportului evaluarea modelelor
management al sistemului Planuri detaliate şi sistemului tehnice
tehnic (PMST), planificarea specificaţii Planuri Documentaţia
logisticii detaliate şi proiectului şi revizuiri
Specificaţia sistemului specificării

Feedback şi acţiuni
Aplicarea corective
cercetărilor

Producţia şi/sau construcţia

Planul detaliat şi
dezvoltarea Testul de fabricaţie/producţie a
Planul sistemului/produsului Dezvoltarea sistemului Testarea şi evaluarea elementelor de bază ale sistemului
prototip sistemului prototip şi de sprijin ale sistemului
Impunerea sistemului (baze de
Planul detaliat al Dezvoltarea Pregătirea testării date, analize şi evaluări)
elementelor sistemului de modelului prototip sistemului Modificări ale sistemului sau
bază al sistemului Testarea acţiuni corective
Planul detaliat al Dezvoltarea modelului (elor)
elementelor suport ale elementelor de prototip ale
sistemului suport ale sistemelor Utilizarea sistemului şi suportul ciclului de
Analize şi evaluări ale sistemului Baze de date ale viaţă
proiectului Teste şi evaluări testării, analize, Impunerea sistemului
Date/revizuiri ale
componente evaluării şi acţiuni
corective
Modificările sau schimbările
sistemului
proiectului Raportarea
Feedback şi acţiuni testului
corective
Retragerea
sistemului

(Urmează)

46
 Specificaţia sistemului specificării

Aplicarea
Feedback şi acţiuni (Continuare)
corective
cercetărilor

Producţia şi/sau construcţia

Planul detaliat şi
dezvoltarea Testul de fabricaţie/producţie a
Planul sistemului/produsului Dezvoltarea sistemului Testarea şi evaluarea elementelor de bază ale sistemului
prototip sistemului prototip şi de sprijin ale sistemului
Impunerea sistemului (baze de
Planul detaliat al Dezvoltarea Pregătirea testării date, analize şi evaluări)
elementelor sistemului de modelului prototip sistemului Modificări ale sistemului sau
bază al sistemului Testarea acţiuni corective
Planul detaliat al Dezvoltarea modelului (elor)
elementelor suport ale elementelor de prototip ale
sistemului suport ale sistemelor Utilizarea sistemului şi suportul ciclului de
Analize şi evaluări ale sistemului Baze de date ale viaţă
proiectului Teste şi evaluări testării, analize, Impunerea sistemului
Date/revizuiri ale componente evaluării şi acţiuni
corective
Modificările sau schimbările
sistemului
proiectului Raportarea
Feedback şi acţiuni testului
corective
Retragerea
sistemului

Fig. 1.6. Paşii majori în proiectarea şi

dezvoltarea unui sistem

47
• Figura 1.7 se referă la un exemplu al
legăturilor de interfaţă care adesea există
între planul principal al activităţilor de bază
şi funcţiile majore logistice, toate acestea
fiind inerente pentru procesul ilustrat în
figura 1.6. Paşii de bază din figura 1.7 sunt
într-o ordine strictă.

48
 Activităţile ciclului de viaţă
al sistemului convenţional Activităţile sprijinului logistic de bază

Identificarea nevoilor consumatorului

2
1
1
Nevoile Nevoile suportului logistic
Analizele nevoilor Conceptul de mentenanţă
Studii de fezabilitate Sistemului
Cererile operaţionale

Factori de 4
33 suportabilitate
Analizele suportabilităţii
Analizele sistemului
Repartizarea criteriului calitativ şi
Analizele funcţionale Factorii sistemului cantitativ pentru elementele de suport
Alocările nevoilor
Criteriul de
suportabilitate
CICLUL DE VIAŢĂ AL SISTEMULUI

6
55
1

Optimizarea sistemului Analizele suportabilităţii

Evaluarea alternativelor proiectului Alternative Evaluarea alternativelor proiectului

Rezultatele evaluării
77 8
7
1

1 Analizele suportabilităţii
Sintezele sistemului Datele proiectului Identificarea nevoilor de resurse
Proiectul preliminar şi analizele preliminar logistice
configuraţiei selectate
Date logistice
1010

(urmează) (urmează)
49
CICLUL
(continuare) (continuare) Date logistice (continuare)
1010
9
9
Datele proiectului Analizele suportabilităţii
Proiectul detaliat al sistemului Identificarea nevoilor de resurse
(Echipament/Software/Oameni) Acţiuni corective logistice
Integrarea proiectului, Date, Modele
tehnice, Machete, Prototipuri,
Circuitul feedback

11
11
Controlul planului, Test şi evaluare,
Impuneri Aprovizionări, Procurări şi
Datele proiectului achiziţionări ale materialelor pentru
suportul logistic
12
Materialele suportului
logistic 1313
Producţia/construcţia
Elementelor misiunii de bază a Coordonarea pentru
sistemului (echipament, software, compatibilitate Dezvoltare, producţie, integrare şi
facilităţi) testare a noilor elemente de suport
Testarea şi evaluarea sistemului
Elemente
ale 15
14 logisticii
logisticii
Analizele suportabilităţii
Operaţiile sistemului şi susţinerea Datele consumatorului Impunerea suportului sistemului
mentenanţei şi suportul ciclului de
viaţă al sistemului prin consumator Acţiuni 16
16
corective
17 Reaprovizionarea cu materiale de
Retragerea sistemului, casarea sprijin logistic (ca nevoi)
materialelor şi reciclarea

Casarea materialelor

50
Figura 2.7. Interfaţa relaţiilor dintre proiectul de bază şi funcţiile logistice
• 1. Dând o nevoie specifică, caracteristicile
sistemului operaţional, profilele misiunii,
desfăşurarea, utilizarea, schiţele principale,
constrângerile de mentenanţă şi cerinţele
auxiliare sunt definite. Schiţele principale pot
include factori pentru costuri principale,
disponibilitate, dependabilitate, fiabilitate,
mentenabilitate, suportabilitate şi altele. Folosind
această informaţie, conceptul de mentenanţă al
sistemului este definit, şi specificarea nivelului-
sistemului este descrisă. Cererile operaţionale şi
conceptul de mentenanţă sunt determinanţi de
bază ai resurselor suportului logistic (Figura 2.7,
blocurile 1 şi 2).

51
2. Operaţia majoră, testul, producţia, şi
suportul funcţiilor sunt identificate, iar
cerinţele calitative şi cantitative pentru
sistem sunt catalogate drept criterii de
planificare (sau constrângeri) pentru
nivelurile importante ale contractului în
ceea ce priveşte elementele principale ale
misiunii la fel ca şi elementele practice ale
întreţinerii (de ex. echipamentul de testare
şi control, facilităţi, etc.). Aceste cerinţe ce
includ şi factori logistici stabilesc limitele
planului (Figura 2.7, blocurile 3 şi 4).
52
3. În limitele stabilite de criteriile de proiect,
configuraţiile pentru elementele şi
suporturile principale se evaluează pe
baza studierii compromisurilor, şi se
selecteaza propunerea preferată. Pentru
fiecare variantă se întreprinde o analiză
preliminară a suportabilităţii în vederea
stabilirii resurselor necesare asociate
acelei soluţii. Prin repetiţii numeroase ale
studiilor făcute, se alege o arhitectură a
sistemului principal şi se identifică politica
de suport (Figura 2.7. blocurile 5 şi 6).
53
4. Configuraţia sistemului principal ales este
evaluată în urma efortului suportabilităţii care
conduce la identificarea generală a resurselor
logistice. Configuraţia sistemului (destinaţia
principală a echipamentului şi elementele de
sprijin) este reanalizată din punctul de vedere al
eficacităţii totale şi al compatibilităţii cu cerinţele
calitative şi cantitative stabilite iniţial (de ex.
dacă capabilităţile de cost- eficacitate satisfac
cerinţele declarate). Produsul final conduce la
generarea specificaţiilor de subsistem (şi
specificaţii de nivel inferior) formând bazele
pentru un plan detaliat (Figura 2.7, blocurile 7 şi
8).

54
5. În timpul procesului de proiectare se
asigură asistenţă directă personalului care
proiectează echipamentul. Aceste sarcini
includ interpretarea criteriilor, rezultatul
studiilor de viteză, asistenţă în alegerea
echipamentului şi a furnizorilor (fiabilitate
şi mentenabilitate), participarea la
analizele formale şi informale asupra
proiectului, şi participarea la testarea şi
evaluarea modelelor de maşini a
echipamentului-prototip.
55
O analiză amănunţită de suportabilitate bazată
pe datele furnizate asupra proiectului au ca
rezultat identificarea cerinţelor de suport specific
în materie de utilaje, echipament de testare şi
suport, piese de schimb, numărul de angajaţi şi
abilităţi, costurile de instruire, date tehnice,
clădiri, transport, ambalare şi reguli de mânuire.
Analiza suportabilităţii la acest nivel asigură: (a)
o evaluare a modelului de sistem pentru
suportabilitate şi eficienţă potenţială a costului
sau a sistemului, şi (b) o baza pentru achiziţia
elementelor specifice de suport (Figura 2.7,
chenarele 9 - 12)
56
6. Elementele principale legate de misiune ale
sistemului sunt produse şi/sau construite,
verificate şi distribuite sau fixate pentru a
funcţiona la nivel maxim. Se achiziţioneaza, se
verifică şi se fixează elemente de suport logistic
pentru a funcţiona conform cerinţelor. Pe
parcursul ciclului de viaţă operaţional datele
logistice sunt adunate pentru a asigura: (a) o
evaluare a eficienţei de sistem/cost, o
identificare din timp a problemelor de operare şi
întretinere şi (b) o bază pentru reachiziţia
elementelor bază pentru reachiziţia elementelor
de suport la anumite momente pe parcursul
ciclului de viaţă (Figura 2.7, chenarele 13 - 16).
57
7. Din cauza apariţiei uzurii, elementele sistemului
sunt retrase şi materialele sunt scoase din
evidenţe. Trebuie introduse modalităţi corecte
când astfel de materiale pot fi reciclate pentru
alţi utilizatori sau folosite astfel încât să nu
dăuneze mediului înconjurator. Analiza de
suportabilitate este adusă la zi pentru a suporta
resursele de întreţinere care sunt necesare
pentru retragerea sistemului şi scoaterea din uz
a materialului (Figura 2.7, chenarul 17).

58
Respectarea paşilor de bază din Figura
2.7 este esenţială în dezvoltarea oricărui
sistem. Oricum, aria şi nivelul activităţii din
fiecare chenar se adaptează la cerinţele
specifice (e.g. tipul sistemului, amploarea
dezvoltării lui, riscurile asociate, nevoile
misiunii şi nevoile operaţionale etc.).
Prezentarea din figură arată un ,,proces
de gândire” în care consideraţiile de suport
logistic sunt înfăţişate în contextul
cerinţelor de echipament ale sistemului.
59
Deoarece se lucrează prin ciclul de viaţă al
sistemului, care este bazat pe necesitatea de a
îndeplini funcţiile planificate tot timpul, pot
apărea cerinţe logistice suplimentare legate de
schimbările de proiect şi de modificarea
sistemului datorită unui motiv sau altul. În Figura
1.8, ciclul de viaţă proiectat pentru tehnologiile
alese poate fi limitat ca durată şi mai scurt decât
ciclul de viaţă al întregului sistem.

60
Prin urmare, sistemul va necesita o modificare
ce constă în introducerea unei înlocuiri a
tehnologiilor de la A la C în punctele indicate. În
funcţie de modelul sistemului (chiar dacă o
abordare de tip ,,arhitectură-deschisă” a fost
inclusă în proiect) procesul de modificare poate
fi relativ simplu sau foarte complex! În orice caz,
analiza suportabilităţii trebuie actualizată pentru
a reflecta orice modificare a sistemului.

61
Proiectul şi Producţia Utilizarea sistemului
dezvoltarea şi/sau şi
sistemului construcţia susţinerea mentenanţei şi suportului

Puncte de introduceri tehnologice

Tehnologia A

Tehnologia B

Tehnologia C

Teh

Figura 21.8 Ciclul de viaţă al sistemului cu inserări de noi tehnologii

62
1.4. Necesitatea logisticii
Experienţa din ultimii ani a relevat, în general, o
creştere a complexităţii şi a costului sistemelor.
Combinaţia dintre introducerea de noi tehnologii
ca răspuns la permanenta schimbare a
cerinţelor de performanţă, creşterea presiunilor
exterioare sociale şi politice legate de
problemele de mediu, cerinţele de reducere a
timpului necesar pentru a forma şi a scoate pe
piaţă un nou sistem pentru client, şi necesitatea
de a mări ciclul de viaţă al sistemului care este
deja în probe reprezintă o mare provocare.

63
În plus, multe dintre sistemele folosite în
prezent nu răspund într-un mod adecvat
cerinţelor utilizatorului şi nici condiţiilor
sale de cost - eficacitate a funcţiilor şi
suportului său. Acest lucru se întâmplă
atunci când resursele disponibile se
diminuează iar competiţia internaţională
devine mai puternică în întreaga lume.

64
Atunci cînd se pune problema costului
eficienţei, se constată deseori că este
vorba de costul total vizibil, ilustrat de
,,icebergul” din Figura 2.9. În cazul multor
sisteme costurile proiectării dezvoltării,
construcţiei, achiziţionării şi instalării
echipamentelor, producţiei, etc., sunt
relativ bine cunoscute înainte de a se lucra
cu ele şi de a se lua decizii bazate pe ele,
aceste costuri fiind pe o baza regulată.

65
Figura 2.9. Vizibilitatea costului total 66
Totuşi costurile utilizării, mentenanţei şi susţinerii
sistemului pe întreaga durata a ciclului lui de
viaţă sunt parţial anticipate. Acest lucru s-a
observat în ultimul deceniu şi ceva când
sistemele au fost modificate pentru a
introduce ,,cea mai recentă şi mai modernă
tehnologie”, fără a fi luat în considerare mai întâi
impactul ulterior al costului. În principiu, avem
relativ succes când ne referim la termenii de
scurtă durată care privesc costul, dar nu am fost
foarte responsabili cu efectele termenilor de
lungă durată.
67
• În acelaşi timp, s-a indicat că un procent mare
din costul total al ciclului de viaţă pentru un
sistem dat este atribuit activităţilor de operaţii şi
mentenanţa (mai mult de 75% pentru unele
sisteme). Cand vorbim de relaţia ,,cauză – efect”
deseori găsim că o parte semnificativă din acest
cost urcă datorită consecinţelor deciziilor luate în
fazele incipiente pentru planificarea avansată şi
proiectul conceptual.

68
Deciziile apartinând selecţiei de
tehnologie, selecţiei de materiale, planul
procesului de fabricaţie, schemele şi
diagnosticurile obişnuite de ambalare a
echipamentului, îndeplinirea funcţiilor
manual fără încorporarea automatizrii,
planul echipamentului de mentenanţă şi
suport, etc. au un mare impact asupra
costurilor ,,în aval” şi, prin urmare asupra
costului ciclului de viaţă.
69
În plus, ultima mentenanţă şi suport a
infrastructurii selectate pentru un sistem în
toată perioada sa de utilizare poate avea
un impact semnificativ asupra întregului
cost-eficacitate al acelui sistem. Astfel,
includerea consideraţiilor ciclului de viaţă
în procesul de luare a deciziilor de la
început este critică.

70
Referitor la figura 2.10, deşi îmbunătăţirile pot fi
folosite în scopul reducerii costurilor la fiecare
nivel, se poate vedea că cel mai mare impact
asupra costului ciclului de viaţă (şi prin urmare,
asupra costurilor mentenanţei şi suportului)
poate fi realizat în fazele timpurii ale proiectării şi
dezvoltării sistemului. Cu alte cuvinte, logistica şi
planul pentru suportabilitate trebuie să fie
inerente chiar de la începutui procesului de
proiectare şi dezvoltare a sistemului pentru ca
rezultatele să se încadreze în cost-eficacitate.

71
 Figura 1.10 Oportunitatea pentru
impactul logistic şi cost-eficacitatea sistemului

72
 De-a lungul anilor, logistica a fost considerată
,,în urma faptului”, şi activităţile asociate cu ea
nu au fost foarte populare, logistica fiind
implementată în avalul ciclului de viaţă al
sistemului, şi nu a fost primită la un nivel
apropiat atenţiei managementului. Experienţa a
indicat că aceste practici răspândite au fost
dăunătoare în multe exemple şi rezultatele au
fost costisitoare, asa cum arată figura 2.9. Deşi
s-a realizat mult în luarea în considerare a
logisticii în procesul de proiectare, astfel de
includeri se întâmplă totuşi destul de târziu.
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100