Catedra de Biochimie și biochimie clinică

FACTORII DE RISC MINORI PENTRU

ATEROSCLEROZĂ

Autor: Drînga Eugeniu

student gr. M1336

Conducător științific: Protopop Svetlana

doctor în științe medicale, conf. univ.
 Introducere

• Actualitatea temei
Ateroscleróză - boală cronică degenerativă, ce constă, in esență, in reducerea
lumenului vascular prin depuneri de lipide in pereții vaselor formînd plăcile de
aterom, care micșoreaza aportul de sînge la țesuturi, generînd suferințe de tip
ischemic.

Principala cauza de mortalitate si morbiditate din țările dezvoltate, cele mai

frecvente forme de boli cardiovasculare se manifestă ca SCA, IM sau AVC.
Patologia de bază este caracterizată de un proces inflamator cronic al peretelui
arterial care apare în locurile de predilecție cu flux laminar perturbat, cum ar fi
punctele de ramificație.

În ciuda schimbărilor stilului de viață și utilizarea noilor abordări farmacologice

pentru scăderea concentrațiilor plasmatice ale colesterolului, bolile
cardiovasculare continuă să fie principala cauză a decesului în Statele Unite,
Europa și în mare parte în Asia

2
 Scopul studiului

• Elucidarea mecanismelor biochimice prin intermediul cărora factorii

de risc minori contribuie la evoluțiia procesului aterosclerotic.

3
 Obiectivele studiului

1. Sistematizarea și studierea literaturii contemporane la tema: “Factorii de risc

minori pentru ateroscleroză”.

2. Prezentarea mecanismelor moleculare

FACTORII DE RISCde dezvoltare a procesului

aterosclerotic și a factorilor de risc clasici pentru ateroscleroză.

3. Descrierea factorilor de risc minori pentru ateroscleroză și elucidarea

mecanismelor prin intermediul cărora aceștea contribuie la evoluția
procesului aterosclerotic.

4
 FACTORII DE RISC

Ann. N.Y. Acad. Sci. 1254 (2012) 18–32. 2012 New York Academy of Sciences. 5
 Homocisteina

6
Mangoni AA, Jackson SH. Homocysteine and cardiovascular disease: current evidence and future prospects. Am J Med 2002; 112:556– 65.
 Homocisteina

Caterina Tinelli , Antonella Di Pino, Elena Ficulle, Serena Marcelli and Marco Feligioni . Hyperhomocysteinemia as a Risk Factor and Potential 7
Nutraceutical Target for Certain Pathologies. Frontiers Nutrition Journal. REVIEW published: 24 April 2019 doi: 10.3389/fnut.2019.00049
 Homocisteina

Caterina Tinelli , Antonella Di Pino, Elena Ficulle, Serena Marcelli and Marco Feligioni . Hyperhomocysteinemia as a Risk Factor and Potential 8
Nutraceutical Target for Certain Pathologies. Frontiers Nutrition Journal. REVIEW published: 24 April 2019 doi: 10.3389/fnut.2019.00049
 ACIDUL FOLIC

M.C. Verhaar, E. Stroes, T.J. Rabelink. Folates and Cardiovascular Disease. Brief Reviews. Downloaded from 9
http://ahajournals.org by on May 10, 2019
 INFLAMASOAME

Haitao Guo, Justin B Callaway & Jenny P-Y Ting. Inflammasomes: mechanism of action, role in disease, and therapeutics.
Nature medicine 2015 p.677-687 10
 VITAMINA D

Shiozawa K, Shiozawa S, Shimizu S, et al. 1 alpha,25-dihydroxyvitamin D3 inhibits pokeweed mitogen-stimulated human B-cell activation: an 11
analysisusing serum-free culture conditions. Immunology 1985; 56:161–167.
 EFECTELE DEFICITULUI
VITAMINEI D

John H. Lee, James H. O'Keefe, David Bell, Donald D. Hensrud and Michael F. Holick. Vitamin D Deficiency 12

Volume 52, Issue 24, December 2008DOI: 10.1016/j.jacc.2008.08.050
 Rata de risc pentru BCV prin nivelurile de
vitamina D

John H. Lee, James H. O'Keefe, David Bell, Donald D. Hensrud and Michael F. Holick. Vitamin D Deficiency 13

Volume 52, Issue 24, December 2008DOI: 10.1016/j.jacc.2008.08.050
 CONCLUZII
I. În baza literaturii studiate am putea concluziona că există mai mulți factori de risc minori care
contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, cei mai importanți fiind hiperhomocisteinemia și
hipovitaminoza acidului folic, modificările concentrației vitaminei D, hiperuricemia.
II. Hiperhomocisteinemia contribuie substanțial la progresia procesului aterosclerotic prin
multiple mecanisme: exacerbează disfuncția endotelială prin stimularea producerii de specii
reactive de oxigen și diminuarea disponibilității de oxid nitric; agravează inflamația prin creșterea
expresiei de citokine proinflamatorii și molecule chemoatractante; promovează proliferarea
celulelor musculare netede vasculare prin inducția de molecule de adeziune și factori mitogeni.
III. Potențialele efecte antiinflamatoare ale acidului folic pot fi explicate prin cel puțin doua
mecanisme: (1) scăderea concentrației de homocisteină și (2) stimularea sintezei de oxid nitric și
diminuarea sintezei de anion superoxid de către NO sintaza endotelială.
V. Calcitriolul, forma activă a vitaminei D, prin receptorii VDR din endoteliul vascular, exercită
efecte protectoare asupra dezvoltării și progresiei disfuncției endoteliale și dezvoltării ulterioare a
aterosclerozei prin mecanisme diferite: este reglator transcripțonal al NO sintazei, diminuează
producerea de anion superoxid și alte specii reactive de oxigen, scade expresia COX-2 și
corespunzător sinteza tromboxanilor și prostaglandinelor proinflamatorii, inhibă sinteza de
endoteline cu efect vasoconstrictor, influențează elastogeneza și posedă efecte
imunomodulatoare.

14
 Bibliografie
1) Ann. N.Y. Acad. Sci. 1254 (2012) 18–32. 2012 New York Academy of Sciences

2) Mangoni AA, Jackson SH. Homocysteine and cardiovascular disease: current evidence and
future prospects. Am J Med 2002; 112:556– 65.

3) Haitao Guo, Justin B Callaway & Jenny P-Y Ting. Inflammasomes: mechanism of action,
role in disease, and therapeutics. Nature medicine 2015 p.677-687

4) Shiozawa K, Shiozawa S, Shimizu S, et al. 1 alpha,25-dihydroxyvitamin D3 inhibits

pokeweed mitogen-stimulated human B-cell activation: an analysisusing serum-free culture
conditions. Immunology 1985; 56:161–167.

5) John H. Lee, James H. O'Keefe, David Bell, Donald D. Hensrud and Michael F. Holick.

Vitamin D Deficiency Volume 52, Issue 24, December 2008DOI: 10.1016/j.jacc.2008.08.050

6) https://ru.depositphotos.com/137905986/stock-photo-molecular-structure-of-serum-amyloid.h
tml

15