Refugiații în

Republica
Moldova

Dreptul refugiaților
Republica Moldova nu este o destinaţie atractivă pentru refugiaţi.
Potrivit datelor statistice, de la independenţă şi până acum, puţin peste
două mii de străini au solicitat protecţia autorităţilor de la Chişinău.
Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări, Republica Moldova nu
se află pe ruta de tranzit a refugiaților dinspre Turcia spre Europa
Centrală și nu este nici membru al UE, astfel nu este o țară atractivă
pentru refugiați. Nivelul serviciilor oferite azilanților este precar,
corespunzător nivelului scăzut al salariilor, remunerațiilor și al
prestațiilor sociale de care beneficiază și cetățenii.
Prin acești factori se explică numărul foarte mic de solicitări de azil,
dar și interesul relativ scăzut al mediului politic pentru o dezbatere a
problemei.
• UNHCR este prezent în Republica Moldova începând cu februarie
1997, când a fost deschis un Birou de Legătură la invitația guvernului
Republicii Moldova.
• În 2002 Republica Moldova a aderat la Convenţia ONU din 1951
privind statutul refugiaţilor şi Protocolul adiţional din 1967. Prima
lege cu privire la statutul refugiaţilor a intrat în vigoare în 2003. În
2005, în legislaţia naţională, pe lîngă statutul de refugiat, a fost
introdusă o formă complementară de protecţie, numită „protecţie
umanitară”.
• UNHCR colaborează cu instituțiile guvernamentale relevante,
precum Direcția Azil și Integrare din cadrul Biroului Migrație și
Azil, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Poliţiei de
Frontieră, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene,
dar și cu alte structuri guvernamentale din cadrul  Ministerului
Educației, Ministerului Culturii, Ministerului Protecției Sociale
și Familiei, Ministerului Tehnologiei Informației și
Comunicațiilor, Ministerului Sănătății. UNHCR, de asemenea a
stabilit relații de colaborare cu  Universitatea de Stat “Ion
Creangă”, Universitatea de Stat din Bălți, ULIM, fabrica
PortaVita, dar și cu alte întreprinderi private, în cadrul
implementării proiectelor finanțate de UE și co-finanțate de
UNHCR. 
 În Republica Moldova se acordă patru forme de protecție:
statutul de refugiat  - se recunoaște la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine
întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup
social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o deţine şi care nu poate sau, datorită
acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări. 
protecţia umanitară - se acordă străinului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea
statutului de refugiat şi în a cărui privinţă există motive de a crede că, la întoarcere în ţara de origine,
va fi expus unui risc serios şi din cauza acestui risc nu poate sau nu doreşte să obţină protecţia acelei
ţări.
protecţia temporară - protecţie cu caracter excepţional, menită să asigure, în cazul unui aflux
masiv şi spontan de persoane strămutate care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie
imediată şi temporară unor astfel de persoane, dacă există riscul ca sistemul de azil să nu poată
procesa acest aflux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în
cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie. Protecţia temporară se acordă pe o perioadă
de un an.
azilul politic – se acordă în cazuri excepţionale, persoanelor care au deţinut funcţii politice,
diplomatice sau de interes public în alte state sau în organisme internaţionale, persoanelor care au
demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, și altor
personalităţi marcante, care sunt persecutate în ţara de origine și solicită Preşedintelui Republicii
Moldova acordarea de azil politic.
Aspecte generale privind cadrul legal de gestionare a
migrației și azilului în Republica Moldova
Conform Legii 200/2010, Biroul migraţie şi azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
este Autoritatea competentă pentru străini – structură specializată, care exercită atribuţii cu
privire la regimul străinilor în Republica Moldova, precum şi cu privire la gestionarea
evidenţei străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere în Republica Moldova.
Activitatea Biroului migraţie şi azil se axează pe valorificarea priorităţilor şi obiectivelor
prevăzute în cadrul normativ, ce ține de gestionarea domeniului, în special:
Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova;
Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova;
Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova;
Legea nr.273/1994 cu privire la actele de identitate din sistemul național de paşapoarte;
Legea nr.269/1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova;
Legea nr.1024/2000 cetățeniei Republicii Moldova
Legea nr. 467-XV/2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaționale de stat.
• Solicitanţii de azil şi refugiaţii ce se află în Republica Moldova,
provin dintr-un număr mare de țări ale lumii, cei mai mulţi fiind din
Siria, Ucraina, Iraq şi Afganistan. Sirienii, care în prezent formează
cel mai mare grup de solicitanți de azil și de refugiați, tind să rămână
în țară pe parcursul procedurii de DSR, dar și după aceasta.
Majoritatea predominantă a persoanelor noi sosite din Siria sunt, fie
din căsătorii mixte cu cetățeni ai Moldovei, fie cei care anterior au
studiat, ori au lucrat în Moldova. În mare parte datorită serviciilor
sociale mai bune și posibilităților de angajare, majoritatea
refugiaților și solicitanților de azil preferă să locuiască în zonele
urbane, decât în cele rurale. Republica Moldova a adăpostit până
acum refugiați din circa 30 de țării ale lumii.
În ultimii 20 de ani în Republica Moldova au fost
înregistrate în jur de 2 400 de cereri de obținere a
azilului, iar în prezent pe teritoriul țării se află
circa 400 de refugiați.

Numărul refugiaților din Republica Moldova este

relativ mic. Anul 2019 au fost depuse 74 de cereri
de azil, care au parvenit de la persoane din Siria,
Rusia, Ucraina și Turcia. Dintre acestea doar 12
persoane au fost recunoscute ca refugiați. În anul
2020 scăderea valorii indicatorilor privind
imigrarea străinilor, azilul și apatridia în
Republica Moldova, comparativ cu anii
precedenți a fost condiționată de pandemia de
coronavirus (COVID-19), în special prin
restricționarea circulației străinilor în legătură cu
măsurile impuse pentru prevenirea răspândirii
infecției cu COVID-19.
• Motivele pentru care oamenii cer protecţie în Republica Moldova, sunt diferite.

Persoanele fug din cauza unor probleme în ţară, unor persecuţii, pe diferite motive: pe
motive de rasă, religie, apartenenţă etnică, opinie politică sau apăartenenţa la un anumit
grup social. Şi bineînţeles că, conflictele armate, războaiele.
Sunt persoane care vin legal, având acte în regulă, intră în Moldova şi solicită azil  Dar
sunt şi categorii de persoane care vin în Moldova pe căi ilegale Sunt şi cazuri când
persoanele sunt induse în eroare. Lor li se spune că au ajuns într-o altă ţară, dar pe urmă
află că au ajuns în Republica Moldova. Autorităţile susţin că cei care aleg Republica
Moldova pentru o nouă viaţă, se încadrează uşor, învaţă limba română şi participă activ
la viaţa comunităţii.
• Odată ajunși în Moldova, mulți se plâng că se lovesc de birocrația din instituțiile
statului și de mentalitatea societății, fiind discriminați doar pentru că arată altfel. Având
la îndemână actele ce confirmă statutul de protecție, orice refugiat se poate bucura de
aceleași drepturi ca și cetățenii moldoveni, cu excepția drepturilor elective și a obligației
de a satisface serviciul militar
• Priorităţile UNHCR în Republica Moldova pentru anul 2021
includ monitorizarea aplicării Convenţiei din 1951, acordarea
asistenței guvernului în îmbunătățirea Legii privind Azilul și a
calității procedurii DSR, consolidarea capacității autorităților
Moldovei și ONG-urilor responsabile de domeniul protecției și
integrare, oferirea asistenței sociale, materiale și juridice pentru a
ajuta cei mai vulnerabili solicitanți de azil, refugiați și beneficiari
ai protecției umanitare
Mulțumesc pentru atenție!