Traditionalismul.

Curent
literar.
Prezentare sintetica

Studenta: Preda Ana Mirela

Anul I-PIPP-Pitesti
-2016-
Definiție:curent cultural
apărut la începutul secolului
al XX-lea,care promovează
tradiţia și apără valorile
arhaice de pericolul degradării
în contact cu tendințele și
valorile moderne. (este opus
modernismului)
Trasaturile traditionalismului :
• intoarcerea la originile literaturii;ideea ca mediul citadin este periculos
pentru puritatea sufletelor;
promoveaza problematica taranului;pune accent pe etic, etnic,
social;cultiva universul patriarhal al satului;proza realista de
reconstituire sociala;
istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un
mod exaltat;ilustrarea specificului national, in spirit exagerat.
• traditionalismul se orienteaza spre absolutizarea auhtohtonismului
ortodoxismului si primitivismului rural.
• traditionalismul romanesc cuprinde trei curente inrudite prin
apropierea de traditia rurala si diferite prin modul in care se realizeaza
aceasta apropiere: samanatorismul, poporanismul, gandirismul.
GANDIRISMUL
• este numele unui curent care provine de la revista " Gandirea",
aparuta la Cluj(1921) si care s-a mutat la Bucuresti, teoreticianul
curentului fiind N. Crainic, dar meritul curentului si al revistei consta in
atragerea in jurul ei a unor mari scriitori interbelici, chiar daca nu s-au
integrat acestei ideologi: L. Blaga, V. Voiculescu, T. Arghezi, A. Maniu,
Aron Cotrus. In opera lui Blaga intalnim elemente expresioniste care
justifica incadrarea lui la modernism; Arghezi este un poet simbolist si
ermetic, promotorul unei noi estetici literare.
Caracteristicii
• Dintre trasaturile gandirismului enumeram: reprezentarea unui sat arhaic, dominat de credinte
stravechi, precrestine, de mituri( V. Voiculescu- " Lostrita", prezenta unor personaje biblice in
viata profana - "transcendentul care coboara"- Blaga ( "Paradis in destramare"- Blaga; vol.
"Parga"; "Poeme cu ingeri""; V. Voiculescu; Psalmii- Arghezi); evocarea trecutului istoric intr-o
maniera mitologizanta (versuri- Mateiu Caragiale); observarea unui vitalism in construirea
personajelor, surprinse in situatii dilematice care conduc la o moarte tragica( Mesterul Manole-
Blaga); existenta unei corespondente intre mediul geografic si desfasurarea vietii interioare a
personajelor( spatiul mioritic- Blaga); existenta unui ethos intemeiat pe "religiozitatea
ortodoxa", conceptie expusa de N. Crainic in studiul "Sensul traditiei", articol in care el
apreciaza ca:" Ne aflam geografic in Orient si cum prin religiunea ortodoxa detinem adevarul
luminii rasaritene, orientarea noastra nu poate fi decat spre Orient, adica spre noi insine, spre
ceea ce suntem prin mostenirea de care ne-am invrednicit [...] O cultura proprie nu se poate
dezvolta organic decat in aceste conditii ale pamantului si ale duhului nostru".
 Revista Gandirea

• apare la Cluj, în 1921, sub direcţia lui Cezar Petrescu şi D.I. Cucu, se
mută la Bucureşti în 1922, sub conducerea lui Nichifor Crainic şi îşi
încetează activitatea în 1944.Nichifor Crainic publică în perioada
1924-1929 articole doctrinare, principalul text de doctrină fiind Sensul
tradiţiei (1929), iar literatura supusă analizei critice este privită din
această perspectivă deformatoare. Consecinţa tezei formulate este
refuzul oricărei alte orientări literare sau culturale care nu exprima
specificul naţional şi ortodoxismul.
Gândirea a fost o revistă culturală de factură tradiţionalistă din România interbelică
fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu şi D. I. Cucu. În jurul revistei s-a format
curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele.

Coperta primului numar al revistei Gândirea

Informaţii generale
Tip Revistă de
cultură
Redactor-şef
Cezar Petrescu
, D. I. Cucu

Data fondării 1921

Limbă Română
Încetarea apariţiei
1944

Sediu Cluj, Bucureşti
Revista are printre colaboratori nume de prestigiu,precum: Lucian Blaga,Ion
Pillat, Vasile Voiculescu,Cezar Petrescu,Tudor Vianu,Adrian Maniu,cuprinzand
fenomenul literar in toate aspectele sale:poezie,proza,teatru si cronici.
Poezia,"In Gradina
Ghetsemani", de Vasile
Voiculescu, face parte din
volumul “Parga”, aparut in
anul 1921, volum care
marcheaza afirmarea
originalitatii stilului lui
Voiculescu. Tema poeziei o
reprezinta ruga lui Iisus,in
gradina Ghetsemani,dupa
Cina de Taina,inainte de a
fi arestat Iisus de armata
romana.Este o poezie e
inspiratie
religioasa,aceasta fiind
inspirata din Testament.
SAMANATORISMUL
• isi trage numele de la revista " Samanatorul", aparuta la Bucuresti sub
conducerea lui N. Iorga, principalele trasaturi fiind: idilizarea vietii satului si a
taranului, prin reducerea lor la o serie de evenimente placute, legate de
contactul cu natura, iubirea, cantecul, poezia(baladele si idilele lui G. Cosbuc);
elogiul dreptatii, facute de tarani pe cont propriu in maniera haiducilor de
altadata("Doina"- St. O. Iosif); considerarea vietii urbane drept un factor
distructiv pentru sufletul taranesc curat, nealterat, orasul fiind vazut ca un loc al
pierzaniei (‚ Din umbra zidurilor"- O. Goga); prezentarea armonioasa a relatiei
dintre boieri si tarani, conditionata de apartenenta boierilor la vechile familii
aristocrate romanesti( "Viata la tara"- D. Zamfirescu)

Speciile cultivate de samanatoristi: texte de mici dimensiuni, in versuri scurte,

poeme epice(idilele), in proza - schite, povestiri in care naratiunea se impleteste
cu descrierea. Alti reprezentanti: Emil Garleanu, Al. Vlahuta.
Revista “Samanatorul”-revista literara saptamanala
POPORANISMUL
• este un curent literar is politic dezv. in Europa Centrala si Orientala, la noi fiind
introdus de C-tin Stere, dupa modul rusesc. Aspectul literar este sustinut de revista
ieseana " Viata romaneasca", condusa de G. Ibraileanu.

Curentul manifesta interes pentru viata rurala si pentru valorile poporului, dar se
deosebeste de samanatorism prin: evocarea unei existente chinuite a taranilor,
condamnati la munca trudnica si la mizerie (O. Goga); lipsa educatiei
corespunzatoare, a bolilor netratate, care aduc moartea timpurie in lumea satului
( "fefeleaga"- I. Agarbiceanu); considerarea intelectualilor drept niste luminatori ai
satelor, avand datoria de a ridica nivelul de cultura. Din punct de vedere formal:
Tablouri descriptive sumbre, caracterizate prin amestecul suferintei fizice si morale,
care implica si un sentiment de mila, de duiosie al autorilor, ceea ce confera un
pronuntat aspect liric textelor. Alti reprezentanti: G. Galaction, Jean Bart
 “Viata Romineasca -revista-literara si
stiintifica vol.VIII-IX-anul-1908-Iasi”
• Pe langa acesti poeti se remarca in perioada interbelica Ion Pillat, al
carui volum "Pe Arges in sus"(1923)l-a consacrat pe poet
traditionalist. In versurile sale, evoca satul natal, cu perioada
copilariei,plina de amintiri frumoase, "cu biserica de altadata", cu o
autohtonizare a reprezentarilor religioase, raiul aflandu-se la Muscel,
iar Sfanta Familie traind pe langa Raul Doamnei.

Un alt exemplu de literatura scrisa in spirit traditionalist il constitue

poezia lui N. Crainic "Sesuri natale", in care peisajul dunarean se naste
in poezie intr-o relatie de suprapunere a imaginilor copilariei cu cele
ale maturitatii.
“La zavoi” face parte din vol.”Pe Arges in sus”

• La zavoi
• Ma-ntorc ta tine, Arges, o, rau de-odinioara,
Pe drumul de fanete ce fuge printre clai,
Dar unde mai sunt astazi, sa tie-aceleasi cai,
Tustrei copiii veseli, de-atunci, din carioara?
Si unde-i scaldatoarea in care ca un vrac
— Zavoi cu par de salcii si ochi de apa vie —
Schimbai nisipu-n aur, cu varga de magie
A razei pogorate pe cerul porumbac.
De doua ori acelasi nu m-oi scalda in ape,
Caci zilele de-a valma cu valul tau se scurg,
Si vacile baltate de soare in amurg
Nu beau acelasi Arges cand vin sa se adape.
In cipciit, in clopot si-n sopot nencetat,
Alt rau, din clipa-n clipa, te-a zamislit izvorul;
Nebanuit ca dansul ma nase viitorul —
Dar tu te chemi tot: Arges, cu tot: Ion Pillat.
“Sensuri natale “- N. Crainic