CĂI FERATE I

C2. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ALCĂTUIREA ȘI

PROIECTAREA CĂII FERATE
 Normative

Instrucția 314 (CF + metrou)

Instrucția 341 (calea fără joante)
Instrucția 317 (restricții de viteză)

Tramvai:
 STAS 13353/96
 GABARITE DE CALE FERATĂ

Gabarit material rulant

Gabarit de liberă trecere

Între gabaritul de material rulant se lasă un spațiu

liber – interzis a fi ocupat: spațiul de siguranță
Gabaritul de material rulant: conturul
geometric transversal, în plan vertical, perpendicular
pe axa căii, în interiorul căruia materialul rulant, la
staţionare, în poziţie mediană, în aliniament şi
palier, trebuie să se înscrie cu toate punctele sale.

Gabaritele de material rulant sunt:

a) gabarit de vagon:
b) gabarit CFR de locomotivă:
Gabarit locomotvă / vagon
Gabaritul de liberă trecere: conturul geometric
transversal limită în plan vertical, perpendicular pe
axa căii, în interiorul căruia afară de materialul
rulant nu trebuie să intre nici o parte a construcţiilor
(poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele etc.)
sau instalaţiilor fixe CF (semnale, coloane) şi nici
materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei
curente sau în staţii.
Gabaritele prezentate se referă la porţiunile de linie
în aliniament sau în curbe cu raza de peste 4000 m.
 În curbe cu raza sub 4000 m, dimensiunile
gabaritelor vor fi sporite pe toată înălţimea acestora
deoparte şi de alta a axei linei ferate.
Noțiuni generale privind alcătuirea și proiectarea căii ferate
 Infrastructura / Suprastructura

Infrastructura căii ferate: partea din construcţia unei

căi ferate alcătuită din terasamente cu lucrările de
consolidare şi protecţie aferente, poduri, podeţe,
tuneluri etc.
Suprastructura căii ferate: partea din construcţia
unei căi ferate alcătuită de regulă din şine, aparate de
cale, traverse, material mărunt de cale şi prisma
balast.
Cotele relative ale căii ferate
Nivelul platformei (NP): cota, în profilul transversal,
a axei platformei.
Nivelul superior al traversei (NST): cota, în profil
transversal, a traversei în dreptul unuia din firele de
şină în aliniament, sau a celui interior în curbă.
Nivelul superior al şinei (NSS): cota, în profil
transversal, a feţei superioare a ciupercii şinei pe
unul din fire, în aliniament şi pe firul interior în
curbă.
Planul de situație
Din motive de exploatare pe linia ferată se prevăd
din loc în loc staţii şi halte.
Raza minimă (linii cu ecartament normal)
 1000 m pe linii noi în regiuni de șes
 300 m pe linii noi în regiuni de munte

Recomandare: raze sub 3000 m

 (pentru curbele cu raze mari: dificultăți în întreținere, lungimi
mari, dezaxare ușoară, transformarea curbelor în aliniamente)

 Valori rotunjitela zeci sau sute de metri.

 Profilul în lung

Elementele de bază a unui profil în lung sunt:

 linia terenului, niveleta (linia roşie)
 elementele de profil

Niveleta axei căii ferate în curbe va avea cotele NSS de pe firul interior (firul exterior se
supraînalţă)
 Declivitatea

Exprimată ‰

h
i 1000 ‰ 


 Raportul dintre lungimea liniilor în declivitate şi lungimea

totală a liniilor, exprimate în procente, se numeşte gradul
de dificultate a reţelei căilor ferate
 Tipuri de profile în lung

- profil în lung de studiu, folosit la studiul traseelor

de cale ferată;
- profile în lung de execuţie, folosit la proiectarea şi
execuţia căilor ferate;
- profil în lung de exploatare, folosit în exploatarea
căilor ferate neelectrificate sau electrificate.
 Declivități

Maxim 15‰ în regiunile cu profil accidentat

Maxim 4 ‰ în restul regiunilor

Stații: aliniament și palier

 Maxim 1,5 ‰
 Curbe cu raze: 1000 m (șes), 500 m (deal și munte)
Racordarea declivităților:
 R=10.000 m pentru V≥80km/h
 R=5.000 m pentru V = 40 ... 80km/h
 R=2.000 m pentru V < 40 km/h
Traversarea apelor și văilor
 Poduri amplasate în aliniament și palier

Traversarea altor căi de comunicație: cale ferată, linie tramvai,

străzi, drumuri:
- unghiuri de traversare 90° (min 75 °)
- aliniament și palier
- traversare inferioară sau superioară
Pasajul Tudor Vladimirescu, Râmnicu Vâlcea
 Tuneluri

Declivitate max 10 ‰
Declivitate min 2 ‰
 Profil transversal

Profil transversal tip: secţiunea normală pe axa căii,

aplicabilă prin adaptare la teren.
Profil transversal caracteristic: profilul la care
intervin modificări faţă de profilul tip.
 Proiectarea traseelor în plan

Criterii de proiectare
Considerații tehnice
Alegerea suprastructurii
Dezvoltarea traseului
 PROIECTAREA TRASEELOR DE CALE FERATĂ.
GENERALITĂȚI

La începutul secolului XIX, criteriile de bază pentru

proiectarea căilor ferate erau:
 înscrierea convenabilă în teren
 declivități mici (forța de tracțiune era mai mică)
 trecerea în punctele cele mai favorabile a apelor și culmilor
 evitarea terenurilor instabile, inundabile
 raze mari
 exploatare comodă
 stații lângă centre populate
Creșterea traficului a dus la necesitatea stațiilor mai mari,
depouri, ateliere, triaje, noduri feroviare, instalații
feroviare, material rulant adecvat.
Au rezultat noi concepte de proiectare a traseelor, noi
criterii de proiectare:
 condiții geologice, geotermice, hidrologice, hidrogeologice
 calcule de tracțiune
 studii economice
 justificarea tehnică și economică a investiției
 aprecierea variantelor și alegerea unui traseu
 legături cu alte linii
 stabilirea mijloacelor de finanțare și metarialele necesare
Astazi - condiții noi:
 proprietate asupra terenului
 intersectarea cu alte căi de comunicație terestre
 zone protejate, rezervații naturale
 directive europene (culoare de transport, linii pentru viteze mari)
 condiții tehnice minimale impuse
 protecția mediului
 tipul lucrărilor de artă
 protecție la înzăpezire
 Termene și costuri

Studiul și proiectarea se face în mai multe etape:

 SPF -- SF -- PT -- DE -- CS
 Tema de proiectare

Etapele proiectării:
 studii topografice
 plan de situație
 studii geo + hidro
 materializare traseu
 completare ridicări topo pentru profile transversale, lucrări de
artă
 studierea unor eventuale variante locale
 verificarea pe teren a traseului definitiv
 Proiect tehnic

PT conține (obligatoriu):

 memoriu tehnic și de exploatare
 programe, planificarea lucrărilor
 piese economice
 piese desenate
 CONSIDERAȚII TEHNICE ÎN STUDIUL TRASEELOR DE
CALE FERATĂ

Studiul unui traseu se face:

 la birou (pe hărți topo, geo, hidro, pe plan)
 pe teren (prin observații directe, studii etc)

Pentru proiectare trebuie cunoscute:

 detalii topografice (ape naturale, văi, dealuri, râpe, munți, drumuri,
căi ferate, poduri, canale, îndiguiri, conducte, piste etc)
 detalii geologice (roci, zăcăminte, materiale pentru construcții,
accidente tectonice etc)
 detalii hidrogeologice (regimul apelor subterane și hidrologice)
 detalii geotehnice (natura și proprietățile pământurilor ca material de
construcție și ca suport al construcțiilor)
 detalii climatice
Se stabilesc punctele obligate ale traseului (inițiale, intermediare,
finale) și joncțiunile cu alte căi de comunicație terestre iar prin
unirea acestor puncte rezultă o linie în zbor de pasăre (un traseu
orientativ).

Se stabilesc punctele și zonele care trebuie evitate sau atinse (puncte
recomandate) ca de exemplu: proprietăți de valoare, păduri, ape,
terenuri necorespunzătoare, zone protejate, traversări ale apelor
curgătoare mari, localități, zone industriale, zone inundabile, râpe
adânci, terenuri instabile, livezi, vii, parcuri naturale, aeroporturi,
zone în curs de sistematizare sau extindere.

Se stabilesc locurile potrivite pentru amenajarea stațiilor. Rezultatul

este o linie călăuză.
Astfel, rezultă:

 trasee de vale (A): de-a lungul văii, pe o parte a acesteia sau pe

ambele părți (Porțile de Fier, Valea Oltului, Valea Crișului)
 trasee de culme, de creastă (B)
 trasee de coastă - leagă puncte obligate pe același versant (C)