Drept privat roman

FAMILIA ROMANĂ
Țurcan Daniela
Conf. Doct în dr. USM
danielanotar@yahoo.com
 CUPRINS

 1. Noțiunea, tipurile și condițiile de încheiere a căsătoriei. Desfacerea căsătoriei

 2. Puterea tatălui în familia romană
 2.1. Raporturile patrimoniale și personal nepatrimoniale în cadrul familliei romane
 2.2. Rudenia agnată și cognată
 3. Adopția și legitimarea
 4. Tutela și curatela
CARE ERA CONȚINUTUL SENATUSCONSULTELui DIN ANUL 46 CU PRIVIRE LA
STATUTUL FEMEII?
 Căsătorie
Uniunea dintre bărbat și femeie, realizată pe întreaga viața,
Împărtășită de dreptul uman și divin

Concubinatul/CONCUBINAJUL
Contubernium
Condițiile de valabilitate ale căsătoriei
Vârsta

Ius conubium

consimțământ

rudenia

Condiția socială
 DUPĂ POZIȚIA PE CARE O PREIA
SOȚIA DUPĂ CĂSĂTORIE

CĂSĂTORIA

CUM MANU SINE MANU

 CARACTERE CĂSĂTORIEI CUM MANU
FEMEIA TRECE TOTAL ÎN SUBORDONAREA SOȚULUI/PATER FAMILIAS
A LUI
• Dobandeste rangul social al soțului/dobandeste domiciliul soțului

RUPE ORICE LEGĂTURĂ DE RUDENIE CU FAMILIA SA DE ORIGINE

• Devine agnată cu noua familie/succesiunea in noua familie

Participă la educarea copiilor

Soțul devine administratorul patrimoniul soției/dota

Datorează întreținerea soției și copiilor

În cazul divorțului din vina soției dota ramâne soțului

CONFARREATI
COEMPTIO USUS
O
 CONFARREATIO

ESTE ADMISĂ EXCLUSIV DOAR ÎNTRE PATRICIENI
PRESUPUNE ORAGNIAZAREA UNEI SOLEMNITĂȚI
VOR FI RESPECTATE CU STRICTETE URMĂTOARELE
CONDIȚII
 PREZENTA PONTIFULUI
 PREZENȚA FLAMINULUI LUI DIALIS
 PREZENȚA FLAMINULUI LUI JUPITER
 PREZENȚA A 10 MARTORI
 PAINEA
 ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI PRIN
COEMPTIO
 o forma de mancipatie (contract de
vânzare-cumpărare),
 are ca scop ideea dobandirii puterii asupra
sotiei printr-o cumparare a acesteia.
 Pretul vanzarii – fie stabilit de  catre tatal
fetei, fie de insasi fata
 constituia un pret fictiv, simbolic.
ÎNCHEIEREA CĂSĂTORIEI PRIN USUS
 prin folosinta indelungata,
 timp de minimum un an,
 fara nicio alta solemnitate,
 femeia care coabita cu sotul ei intra in puterea
acestuia
 dobandea situatia fiicei.

Femeia putea insa intrerupe acest uz inainte de

termen prin parasirea casei barbatului pentru o
perioada de 3 zile
 SINE MANU
 apare În dreptul clasic
 S-a considerat că acest tip de căsătorie a apărut din considerente patrimoniale (nu prea pot fi bănuite
tendinţe feministe în această epocă), neexistând nici un interes ca familia de origine a femeii să piardă
controlul asupra patrimoniului pe care aceasta l-ar fi putut deţine, în contextul în care în cazul
divorţului sau al decesului femeii, nici dota nu mai putea fi recuperată
 femeia nu mai devenea agnata soţului său, ea rămânea în familia sa de origine, familie în care ea poate
moşteni şi în care vor moşteni eventualii ei copii.
 Autoritatea sub care era rămânea cea a tatălui, nu trecea sub cea a soţului
 femeia nu avea obligația de a rupe legăturile cu familia sa inițială, dar din punct de vedere juridic
rămânea încă în aceasta.
 averea soției denumită alieni iuris aparținea familiei lui pater familias din care a plecat, adică, mai exact
tatălui său.
 soția sui iuris avea recunoscut dreptul de a stăpâni întreaga avere pe care o deținea în patrimoniul său,
normele legale și conduita din acea perioadă nu o considera pe aceasta suficient de independentă și
capabilă din punct de vedere juridic să încheie acte de dispoziție, adică să dispună de bunurile și averea
sa în mod liber, fiind necesar în cele din urmă și consimțământul unui tutore.
 ÎNCETAREA CASATORIEI

CAPITIS
DECES DIVORTIUM
DEMINUTIO
• DECESUL FIZIC • PIERDEREA • PRIN ACORDUL
CONSTANT AL LIBERTĂȚII AMBILOR
PERSOANEI • PIERDEREA PĂRȚI
FIZICE CETĂȚENIEI • LA
SOLICITAREA
UNUI SINGIR
SOȚ
PATRIA POTESTAT

NELIMITATĂ

PERPETUĂ
 • NELIMITATĂ/PERPETUA
ÎN EPOCA
VECHE

• RESTRICTIONATĂ DE LEGE
ÎN EPOCA
CLASICĂ

ÎN EPOCA • Pater familias deține și obligații

pentru membrii familiei/puteau fi
POSTCLASIC acționați în instanță
Ă
 RAPORTURILE PATRIMONIALE ÎNTRE PĂRINȚI ȘI COPII

PECULIUL
–PATRIMONIUL DOBANDIT DE FIUL DE FAMILIE FIE ÎN CALITATE DE PLATA
PENTRU PARTICIPAREA LA CAMPANII MILITARE, FIE ATRIBUIT DE PĂRINȚI

EMANCIPAREA –
IESIREA FIULUI DE SUB PUTEAREA TATĂLUI

2 faze:
 prima fază consta din trei vânzări şi două dezrobiri succesive;
 a doua fază consta dintr-o dezrobire în forma vindicta
TIPURILE DE RUDENIE
nu toţi agnaţii sunt rude de sânge
AGNATĂ
(civilă)
se întemeia pe ideea de putere pe care
pater familias o exercita asupra unui grup
de persoane şi era legătura dintre
persoanele care se află, s-au aflat în trecut
sau s-ar fi putut afla sub aceeaşi putere.
COGNATĂ
RUDENIA DE SÂNGE: PE LINIE
DIRECTĂ – PERSOANELE CARE AU ORIGINE
COMUNĂ MAMA-FIU/BUNEL-NEPOT
ASCENDENȚI/DESCENDENȚI
/COLATERALĂ – PERSOANELE CARE sunt rude pe
ramuri
ÎNCETAREA PATRIA POTESTAS

 DECESUL LUI PATER FAMILIAS

 DECESUL PERSOANEI ALIENI IURIS
 APLICAREA CAPITIS DEMINUTIO
 EMANCIPAREA
 ÎN CALITATE DE SANCȚIUNE PENTRU PATER FAMILIAS
 ADOPȚIA
acele împrejurări care afectează caracterul conştient şi liber al
voinţei de a încheia un act juridic

ADOPTATORUL SĂ FIE PATER FAMILIAS

CONSIMȚĂMÂNTUL AMBILOR PATER FAMILIAS

DIFERENȚA DE VÎRSTĂ DE 18 ANI

LEGITIMAREA
este actul juridic prin efectul căruia copilul natural este
asimilat celui legitim.
 se realizează prin trei forme:
  prin obligațiune curie o ofertă făcută Senatului municipal, în
virtutea căreia fiul natural era ridicat de către tatăl natural la rangul de
decurion (membru al Senatului municipal) şi i se atribuia o suprafaţă
de pământ
  prin căsătoria subsecventă;
  prin rescript imperial.
 Tutela – INCAPABILII/MINORII 0-14

 CURATELA MINORII 14-MAJOTRAT/FEMEIA

tutela

 un procedeu juridic de protejare a incapabilului,

 Servius Sulpicius: “tutela est vis ac potestas in capite libero ad
tuendum eum qui propter aetatem sua sponte se defendere
nequit” (tutela este o forţă sau o putere asupra unei persoane
libere pentru a proteja pe acela care, din cauza vârstei, nu se
poate apăra singur).
 Curatela Curatela asigură protecţia celor loviţi
de incapacităţi accidentale
avem:
 curatela nebunului (furiosului) ;
 curatela risipitorului (prodigului);
 curatela minorului de 25 de ani.
Curatela putea fi instituită prin
lege şi prin
ordinul pretorului (dativă).
Nu exista curatelă testamentară.
Era administrată prin negotiorum gestio. În epoca postclasică, curatela minorului tinde a fi treptat asimilată cu
tutela, pentru ca în dreptul lui Justinian cele două instituţii să se contopească.
Va multumesc pentru atentie