ELEMENTE DE METODOLOGIE SOCIOLOGICĂ

SOCIOLOGIA PRACTICĂ , FĂRĂ DE CARE NU PUTEM

MĂSURA, PROGNOZA ȘI STABILI DIAGNOZA
PROBLEMELOR SOCIALE ALE SOCIETĂȚII
Structura prelegerii
1. Specificul metodologiei cercetării sociologice:
determinări conceptuale.
2. Etapele investigației sociologice.
3. Metode cantitative de cercetare a vieţii sociale.
Ancheta sociologică.
Bibliografia
CHELCEA, Septimiu, MARGINEAN, Ioan, CAUC, Ion, Cercetarea sociologica, Editura Destin,
Deva, 1998.
CHELCEA, Septimiu, Chestionarul in investigatia sociologica, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti, 1975.
MIFTODE, Vasile, Metodologia sociologica, Editura Porto-Franco, Galati, 1995.
ROTARIU, Traian, ILUT, Petru, Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Editura Polirom, Iasi,
1997.
SINGLY, Francois de, BLANCHET, Alain, GOTMAN, Anne, KAUFMANN, Jean-
Claude, Ancheta si metodele ei, Editura Polirom, Iasi, 1998.
ZAMFIR, Catalin, VLASCEANU, Lazar (coord.), Dictionar de sociologie, Editura Babel,
Bucuresti, 1993.
 Postulatele cunoașterii științifice
Modul ştiinţific reprezintă astăzi principala cale de cunoaştere a
comportamentelor individuale şi de grup, a faptelor, a fenomenelor şi
proceselor sociale.
Cunoaşterea ştiinţifică se fondează pe trei postulate sau enunţuri despre
lume și care stau la baza celor 3 principii:
• lumea înconjurătoare există independent de conștiința și observaţia
noastră, nu este creată de simţurile noastre (principiul realismului);
• relaţiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termeni de cauză-
efect (principiul determinismului);
• lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observaţii obiective
(principiul cognoscibilităţii).
 Percepții metodologice
Prin metodă (provine de la grecescul methodos, - "cale", "mijloc", "mod de
expunere") se înţelege modul de cercetare, sistemul de reguli şi principii de
cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective.
Termenul de tehnică (gr. tehne - procedeu, vicleşug), desemnează „ansamblul de
prescripţii metodologice (reguli, procedee) cu ajutorul cărora se poate întreprinde
o acţiune eficientă în plan fie praxiologic, fie teoretic.
Procedeul reprezintă „maniera de acţiune”, de utilizare a instrumentelor de
investigare științifică, care permite respectarea utilizării metodelor şi tehnicilor,
care nu pot fi aplicate altfel.
Percepții metodologice II
Instrumentul este însăși mijlocul material utilizat pentru cunoaşterea
ştiinţifică a fenomenelor sociale (foaie de observaţie, fişă de
înregistrare, ghid de interviu, test, creion, hîrtie, aparataj de
înregistrare etc.).
Termenul de metodologie are o sferă de cuprindere mai largă, decât
cel de metodă. Etimologic, provine de la gr. methodos + logos,
„ştiinţa metodelor”, desemnând ansamblul metodelor folosite în
investigarea socialului având un caracter predominant normativ.
 Etapele cercetării sociologice I după Chelcea S
1. determinarea obiectului, identificarea problemei ce urmează a fi cercetată;
2. preanchetarea - constă în analiza detaliată a ipotezelor posibile în vederea selectării celor verificabile;
3. determinarea obiectivelor și formularea explicită a ipotezelor cercetarii, se realizează pornind de la
sinteza datelor obținute din preanchetă. Ipoteza este enunțul unei relații cauzale într-o formă care permite
verificarea empirică: ex. Cu cât oamenii sunt mai inteligenţi, cu atât coeziunea grupului din care fac parte
este mai mare.
Î
Etapele cercetării sociologice II
În cercetarea sociologică empirică o ipoteză este validă dacă îndeplinește
urmatoarele condiții: este verificabilă, specifică și în conformitate cu conținutul
actual al cunoștintelor știintifice din domeniul respectiv.
4. determinarea universului anchetei presupune determinarea populației care va
fi investigată;
5. eșantionarea vizează stabilirea categoriilor și numărul de persoane care vor fi
supuse investigării.
În functie de tehnica de selecție a elementelor populației în eșantion, distingem
între eșantionarea probabilistă și neprobabilistă.
Etapele cercetării sociologice III
6. alegerea metodelor si tehnicilor de culegere a datelor empirice, care să permită dezvăluirea
cât mai exactă a faptelor și fenomenelor sociale;
7. pretestarea instrumentelor de cercetare și definitivarea lor;
8. aplicarea în teren a metodelor de cercetare;
9. prelucrarea informațiilor obținute - informațiile urmează să fie clasificate; înseriate, codificate
(distribuirea raspunsurilor în mai multe categorii și atribuirea unui numar de cod fiecarei
categorii de raspuns).
10. analiza rezultatelor, pentru confirmarea sau infirmarea ipotezelor avansate și presupune atât
descrierea statistică (analiza cantitativă) cât și explicația cauzală (analiza calitativă);
11.redactarea raportului de cercetare.
 Ancheta sociologică în bază de chestionar:
elemente esențiale
Ancheta sociologică în bază de chestionar se deosebește de alte tehnici prin:
- subiectii sunt anchetati cu privire la un anumit domeniu al realitatii sociale cu care deseori nu
intra in contact direct;
- are un caracter standardizat, deoarece intrebarile sunt formulate clar dinainte, precum si
numarul si ordinea acestora;
- chestionarul beneficiaza de tehnici specifice de constructie, structurare, aplicare sau exploatare;
- se realizeaza, de cele mai multe ori, pe un numar mare de persoane
Există mai multe tipuri de chestionare, care se clasifică în functie de trei mari criterii:
a) După continutul informațiilor obținute, delimităm: chestionare de date factuale (sau de tip
administrativ), chestionare de opinie, chestionare speciale, chestionare omnibus.
 Tipologia chestionarelor
Chestionarele de date factuale (sau de tip administrativ) se referă la fapte și situații obiective,
care pot fi observate uneori direct si verificate prin alte mijloace sau de catre alte persoane. Ele
reprezinta niste indicatori si se regasesc in majoritatea chestionarelor.
Chestionarele de opinie se referă la date care nu pot fi observate in mod direct. Ele incearca sa
surprinda nu numai opiniile oamenilor, dar si motivatiile, atitudinile, inclinatiile, asteptarile lor.
Intrebarile de opinie vizeaza aspecte care tin de ceea ce cred oamenii, de universul lor interior.
b) În funcție de forma întrebărilor, distingem: chestionare cu intrebări închise, chestionare cu
intrebări deschise si chestionare cu intrebări mixte.
Chestionarele cu intrebari închise (sau precodificate) sunt chestionare care conțin întrebări la care
variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate, persoana intervievată urmând doar sa o aleagă
pe cea care corespunde opiniei sale.
 Tipuri de întrebări folosite în chestionar
Chestionarele cu întrebări închise (sau
precodificate) sunt chestionare care conțin
întrebări la care variantele posibile de răspuns
sunt dinainte fixate, persoana intervievată
urmând doar sa o aleagă pe cea care corespunde
opiniei sale.
 Exemple de întrebări închise
1. Dvs., aveți timp liber?

1. da

2. nu, treceți la întrebarea 5

2. Cu cine va petreceti, de regulă, timpul liber?

1. cu familia

2. cu colegii de muncă

3. cu prieteni

4. singur

5.NȘ/NR.
 Tipuri de întrebări folosite în chestionar
3. Ce preferați să faceți în timpul liber? (alegeți o variantă de răspuns)
1. comunicăm pe diverse teme
2. practicăm o diversitate de jocuri
3. vizităm locuri interesante
4. privim TV-ul
5. altă variantă_______________
4. Cât de des vă întruniți în activități de timp liber?___________
5. Dvs., lucrați?
1. da
2 nu
 Întrebări închise: avantaje, dezavantaje
Opiniile oamenilor pot oscila de la o valoare minimă la una maximă sau de la una negativă la una pozitivă.
Cât de mulțumit sunteți de condițiile de la locul Dvs., de muncă?
1. Nemulțumit. 2. Nici mulțumit, nici nemulțumit; 3. Mulțumit sau
1.  Foarte puțin; 2.  Puțin; 3.  Mult; 4.  Foarte mult
Avantajele intrebarilor închise:
• ușurința consemnării răspunsurilor;
• rapiditatea și ușurinta prelucrării (statistice) a rezultatelor;
• ușurinta în alegerea raspunsului potrivit din partea subiecșilor;
• diminuarea, chiar evitarea erorilor care ar putea fi generate de operatiile de postcodificare.
Dezavantajele intrebarilor închise:
• gradul de libertate al subiectului în redarea raspunsului este redus;
• saracia informatiilor care se obțin prin utilizarea unor astfel de întrebari;
• întrebarile închise presupun existența unor opinii foarte bine conturate ale subiectilor, o buna cunoastere a realității
din partea cercetatorului.
Întrebări deschise
Chestionarele cu întrebari deschise cuprind întrebări la care
răspunsurile nu sunt dinainte stabilite, ci le permit subiecților
libertatea de exprimare a opiniilor.
Dezavantajele acestui tip de intrebări:
• dificultăți de consemnare fidelă a răspunsurilor;
• dificultăți de analiză și prelucrare a datelor;
• riscul apariției erorilor datorate, fie operatorilor de interviu, fie
subiecților respondenți.
Alte tipuri de întrebări: deschise
Chestionarele cu întrebari deschise cuprind întrebări la care răspunsurile nu sunt dinainte
stabilite, ci le permit subiecților libertatea de exprimare a opiniilor.
Dezavantajele acestui tip de intrebări:
• dificultăți de consemnare fidelă a răspunsurilor;
• dificultăți de analiză și prelucrare a datelor;
• riscul apariției erorilor datorate, fie operatorilor de interviu, fie subiecților respondenți.
Cum credeți Dvs., cât timp va dura pandemia de COVID – 19, pe globul pământesc?
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Întrebări mixte
Chestionare cu întrebări mixte (semiinchise sau semideschise), oferă variante de răspuns, dar nu
epuizează întreaga gamă de posibilități, lăsîndu-se libertate subiectului de a răspunde la întrebare. Adesea
aceste întrebări oferă posibilitatea de a alege mai mult de 2 răspunsuri.
Ex.: De ce vă temeți cel mai mult? (alegeți 2- 3 variant3 de răspuns)
1.  de șomaj
2.  de scăderea nivelului de trai
3.  de nivelul veniturilor
4.  de corupție
5.  de privatizarea întreprinderilor
6.  de inflație
7.  altă situație, și anume_______________
Procedura de administrare a chestionarelor
c) După modul de aplicare al chestionarelor, distingem:
chestionare autoadministrate și chestionare administrate prin
intermediul operatorilor de teren.
Chestionarele autoadministrate se caracterizează prin faptul că,
subiecții înregistrează singuri răspunsurile cuprinse în chestionar,
urmând a fi returnate celor care le-au transmis.
Chestionarele poștale - expediate prin poșta, constituind o
modalitate rapidă de obținere a unor informații.
Tipuri de întebări
Există mai multe criterii de clasificare a tipurilor de întrebări:
a) După conținutul întrebării sau natură informației solicitate: întrebări factuale, întrebări
de opinie, întrebări de cunoștințe și întrebări de motivație.
Întrebările de cunoștințe urmăresc măsurarea corectă a nivelului de cunoștințe ale oamenilor, în
diferite domenii vizate de cercetare.
Ex.: „Care sunt problemele de care trebuie să se ocupe sindicatul într-o întreprindere?
Întrebările de cunoștințe pot furniza, chiar, informații cu privire la anumite comportamente, la
„sistemul lor de valori, credințe, atitudini.
Întrebările de motivație solicită explicarea logică sau psihologică a răspunsului la o întrebare
anterioară: „De ce ?, „Argumentați răspunsul, Ce v-a determinat să.....?
Tipuri de întrebări
Pornind de la funcția pe care o întrebare o îndeplinește în structura chestionarului, distingem:
- întrebările introductive - care permit acomodarea subiectului cu tema anchetei, au rolul de a stabili
o primă legătură, relație, dintre sociolog/ operator și respondent.
Cum credeți Dvs., care este țara de destinație a pandemiei de COVID - 19? (alegeți o variantă
de răspuns)
1. India
2. SUA
3.China
4. Mongolia
5. Rusia
Tipuri de întrebări
- întrebările de conținut - sunt întrebările care constituie substanța chestionarului, oferind o
varietate de date și informații, necesare pentru atingerea obiectivelor propuse în cercetare;
- întrebările de trecere - care delimitează o grupă de întrebări referitoare la o anumită
problematică și permit trecerea la o grupa de întrebări, referitoare la o altă problemă. (Slid-ul 10,
11). În conținutul întrebărilor trebuie să existe trecerea de la un bloc de întrebări la altul, de
genul, treceți la întrebarea
 Tipuri de întrebări
- întrebările filtru - au rolul de a opri trecerea unor categorii de subiecți la unele întrebări ulterioare.

Ați participat la ultimele alegeri prezidențiale?

1. da
2. nu, treceți la întrebareaY
Cu cine ați votat Dvs.?
1. cu poporul
2. cu flora
3. cu fauna
- întrebările bifurcate - sunt utile atunci când se urmărește separarea sensurilor pro și contra ale
răspunsurilor subiecților.
 Tipuri de înterbări
Ex - Ați jucat vreodată jocuri de noroc?
1. da, treceți la întrebarea 5
2. nu, treceți la întrebarea 6
5.  Până în prezent ați câștigat la aceste jocuri?
1. da
2. nu
6.  Care sunt motivele pentru care nu ați jucat? _____________________
- întrebările de control - care verifică o opinie exprimată de către un subiect, din punct de vedere al
veridicității și consistenței acesteia.
Peste 50 de ani, rolul școlii în formarea oamenilor va fi:
1.  mult mai mare. 2.  mai mare 3.  ca și astăzi 4.  mai mic. 5.  mult mai mic.
Tipuri de întrebări
- întrebări de control – reprezintă o reformulare a celei anterioare pentru testarea fidelității
răspunsului:
Credeți că peste 50 de ani, Școala va juca un rol mult mai important în formarea generală a
oamenilor?
1. da
2. nu
3. nu știu.
Date socio-demografice
La finele anchetei sociologice în bază de chestionar, se folosesc întrebări deschise ce permit
identificarea persoanelor chestionate și integrarea acestora în eșantion:
Vârsta_____ ani
Sexul _____ (F, M)
Studii________
Ocupația___________
Mediul de reședință______ (U, R)
Naționalitatea_____________
Confesiunea religioasă_______________
 Doar în baza interpretării teoretice, veți putea realiza un studiu practic,
pentru care veți trebui să menționați: tema, scopul, obiectivle lucrării,
ipotezele (principală și 2-3 secundare), elaborarea ghidului de interviu,
stenograma interviului aplicat, elaborarea raportului studiului. Toate
aceste elemente vor fi ghidate de profesor. La finele elaborării raportului,
grupul va prezenta rezultatele studiului propriu, pentru care va fi evaluat,
va fi apreciat răspunsurile la întrebări ale grupului, dar și a fiecărui student
în parte. Grupul format din 3-4 studenți.

LUCRUL INDIVIDUAL LA DISCIPLINA SOCIOLOGIE