ROLUL ASISTENTEI

MEDICALE IN
INGRIJIREA
PACIENTELOR CU
HEMORAGIE
DIGESTIVA
SUPERIOARA

Absolvent: Petridean (Husti) Geanina

 Motivatia lucrarii
Motivul pentru care am ales această temă pentru
lucrarea de diplomă, a fost frecvenţa crescută a acestei boli
în rândul populaţiei, evoluţia sa marcată de multiple
complicaţii si tendinţa sa din ultimii ani.

Scopul lucrării de faţă este de a realiza o imagine de

ansamblu a rolului cadrelor medii în îngrijirea pacientului cu
HDS. Având în vedere incidenţa ridicată a acestei afecţiuni,
ne obligă la o examinare cât mai corectă a pacientului, la
utilizarea eficientă a arsenalului de investigaţii clinico-
paraclinice, precum şi stabilirea unui tratament adecvat
gravitaţii HDS.

Tratarea tuturor pacienţilor cu respect şi politeţe,

grija şi consideraţia manifestată faţă de pacienţi,
demonstrează că îi respecţi ca persoană şi că eşti, cu
adevărat, preocupat de sănătatea lor.
• Hemoragia digestiva superioara
este sangerarea care are loc in
esofag, stomac , duoden si
jejunul proximal , exteriorizandu-
se , in special prin varsaturi
( hematemeza ) si/sau melena.
• Sangele eliminat din stomac este
rosu , cu cheaguri sau brun inchis
asemanator zatului de cafea
( melanemeza ), eventual
amestecat cu resturi alimentare.
 SIMPTOMATOLOGIE
• Manifestarile clinice ale unei hemoragii digestive depind de :
• cantitatea de sange pierdut
• ritmul sangerarii
• continuarea sangerarii sau recidivarea ei
• nivelul anterior al hemoglobinei sangvine
• starea aparatului cardio-vascular si a celorlalte organe

• Hemoragiile digestive se traduc prin urmatoarele simptome :

• ameteala , slabiciune , senzatii de frig , palpitatii , transpiratii
reci , greata , sete.
• In timpul defecatiei sau imediat dupa ea se poate
produce o sincopa. Simptomele de mai sus pot precede
exteriorizarea hemoragiei digestive prin hematemeza sau
melena.
• In cazul unei sangerari mari , hematemeza poate fi
insotita de o stare de colaps.
 DIAGNOSTIC POZITIV
• Trebuie să stabilească existenţa HDS, precum şi
sursa de sângerare.
• HDS se afirmă clinic prin exteriorizarea
hemoragiei (hematemeză şi / sau melenă ) şi prin
constatarea semnelor de anemie posthemoragică
în contextul bolii de bază cu potenţial hemoragic.
Confirmarea obligatorie se face prin aspiraţie
nasogastrică şi endoscopie digestivă superioară.
Celelalte metode de evaluare paraclinică nu sunt
de obicei utile pentru diagnosticul pozitiv propriu-
zis.
• Sursa de sângerare se stabileşte aproape
exclusiv prin endoscopie. Radiologia este utilă, iar
arteriografia este explorare diagnostică de
excepţie în situaţii controversate.
 TRATAMENT
In fata unui bolnav cu hemoragie digestiva superioara sunt
necesare cateva gesturi terapeutice de urgenta absolut
obligatorii, indiferent de cauza sangerarii, gesturi care trebuie
sa realizeze doua obiective: oprirea sangerarii si compensarea
pierderilor.
• 1. Repausul la pat este obligatoriu - datorita tolerantei la efort
foarte scazute a bolnavilor cu hemoragie digestiva superioara.
• 2. Asigurarea unei cai venoase, de preferinta, prin montarea
unui cateter pe care se recolteaza initial sange pentru
investigatii, apoi se monteaza o perfuzie.
• 3. Determinarea grupei sangne, a Rh si a compatibilitatii
directe, adesea fiind necesara transfuzia de sange izogrup.
• 4. Montarea unei sonde naso-gastrice pentru aspiratie
digestiva.
• 5. Sonda uretrala pentru urmarirea diurezei.
• 6. Oxigenoterapia poate imbunatati partial hipoxia tisulara.
• 7. Combaterea agitatiei bolnavului aparute in urma pierderilor
sangvine
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVULUI CU HDS

1. Asigurarea repausului
- Repaus strict la pat in decubit dorsal
- Se interzice orice efort fizic
- Asistenta medicala va colecta intr-un vas sangele eliminat de
bolnav si-l va prezenta medicului

2. Supravegherea funcţiilor vitale si aprecierea clinica a

gravităţii
- Asistenta medicala va urmari si nota pulsul , tensiunea arteriala
- Se va aprecia gravitatea:
- dupa cantitatea de sange pierdut
- dupa modul cum s-a produs hemoragia

3. Aplicarea măsurilor terapeutice

- Aplica punga cu gheata in regiunea epigastrica
- Pregateste si administreaza in cazurile indicate , sedative
- Uneori se recomanda aspiratie gastrica pentru evacuarea sangelui
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
BOLNAVULUI CU HDS

4. Examinări de laborator
- Se recolteaza sange pentru determinarea hematocritului
- Se recolteaza scaun pentru a-l trimite la laborator in vederea
punerii in evidenta a sangelui din materiile fecale (reactia
Adler).

5. Alimentaţia
- Se suprima alimentatia pe gura , bolnavul putand primi numai
lichide reci cu lingurita si bucatele de gheata in prima zi.
Eventual, lapte rece in cantitati mici (20-30 ml), din ora in ora.
- In functie de evolutie , a doua zi de la sangerare sunt permise
12-14 mese compuse din 150-200 ml lapte , regim
hidrozaharat.
- Începând cu a 3-a zi regimul se imbogateste adaugandu-se supe
mucilaginoase , gris cu lapte , piureuri de legume, budinci,
crème, ou moale, carne slaba de vita sau pasare legume
fierte , fructe crude , ajungandu-se la cateva zile (5-7) la o
ratie calorica de 1500-2000 calorii.
 PLAN DE INGRIJIRE
Cazul nr 1:
• Nume si prenume: P.R.
• Varsta: 58 ani
• Sexul: Feminin
• Religia: ortodoxa
• Nationalitatea: romana
• Ocupatia: muncitoare
• Domiciliu: Aiud str. Mihai Viteazu nr. 1
• Greutate: 69 kg
• Inaltime: 1,70
• Diagnostic la internare: hemoragie digestiva
superioara (hematemeza, melena). Ulcer bulbar
post AINS.
Motivele internarii:

• Dureri epigastrice nesistematizate

• Greturi
• Hematemeza
• Scaune melenice

• Istoricul bolii: pacienta in varsta de 58 de ani fara

antecedente personale semificative, a prezentat in urma cu
6 zile dureri epigastrice nesistematizate, ameliorate partial
de consumul de alimente. In urma cu 2 zile prezinta greturi
si un episod de hematemeza ( varsatura in “zat de cafea”
in cantitate mica) iar in cursul acestei zile pacienta prezinta
2 scaune melenice. Se interneaza de urgenta pentru
tratament adecvat.
DIAGNOSTIC DE NURSING:
• Alimentatie si hidratare inadecvata
cantitativ si calitativ, manifestata
prin greturi, varsaturi, inapetenta.

OBIECTIVE :
• Pacienta sa nu mai prezinte greturi si
varsaturi, sa fie echilibrata nutritional
INTERVENTII AUTONOME :
• Incurajez pacienta sa treaca peste situatia nou
aparuta, asigur un climat de siguranta si confort
• Educ pacienta sa foloseasca tavita renala in caz
de varsatura .
• O servesc cu un pahar de apa sa-si clateasca
gura dupa ce varsa .
• Pastrez produsul de varsatura si il prezint
medicului.
• Aerisesc salonul dupa fiecare varsatura .
• Instruiesc pacienta in vederea hidratarii treptate
cu lichide reci, in cantitati mici
• Ajut pacienta sa constientizeze importanta unei
diete echilibrate, fara abuzuri
• Efectuez bilantul hidric si il notez in foaia de
observatie .
• Monitorizez functiile vitale .
INTERVENTII DELEGATE :
Administrez la indicatia medicului :
• Medicaţie antiemetica:
- metoclopramid 1 f la 8 ore, iv
- antibioterapie: Cefort 1 gr la 8 ore, i.v
- hemostatice:Etamsilat 1 f la 8 ore;Adrenostazin 1 f la 8 ore;
- echilibrare hidroelectrolitică :
- soluţie glucoză 5%, 500 ml, zilnic;
- soluţie Ringer, 500ml, zilnic;
- ser fiziologic, 500 ml, zilnic;

EVALUARE :
• Stare generala buna, pacienta nu mai prezinta greturi,
varsaturi.
• Pacienta accepta ideea unui orar al meselor bine stabilit, cu un
meniu adecvat necesitatilor sale nutritionale.
VA MULTUMESC !